…Bucureştiul devine un coşmar.
Şi asta nu numai din cauza traficului infernal de pe străzile oraşului,despre care s-au scris zeci de pagini virtuale şi nu numai, ci şi din cauza oamenilor care se transformă în nişte mici zombii.
Dacă la grădiniţă părinţii erau încă într-o stare de normalitate când ploua, la şcoală lucrurile stau cu totul şi cu totul diferit.
Dacă nu te fereşti, rişti să rămîi fără păr, ochi, nas sau gură.Mutilat ieşi sigur după o ploaie d-asta torenţială cum este astăzi dacă nu ai experienţa măcar a unei ploi bucureştene.
Te lovesc cu umbrelele, te împung de te trezeşti în coastă cu câte un vârf de umbrelă ascuţită de-ţi blestemi zilele, spiţele lor de la umbrelă ţi le bagă în ochi fără să le pese că pot accidenta grav copiii, nu pe noi adulţii.
Cei care au cizme de cauciuc, pe principiul mă doare la banană de restul proştilor (uzi oricum până la chiloţi de la şoferii care se dau zmei prin lacurile formate pe şosele) , merg prin bălţi târâş şi plescăie apa ca la înot, stropind copiii care vor sta cu pantalonii uzi pana la prânz.
Există şi pe ploaie şi pe soare, categoria întârziaţilor, putorile care zilnic vin la şcoală după ora 8:00, căci mămicilor care nu au job, le e lene să se trezească mai devreme şi să aducă copilul la timp, la ore.Astea veşnic aleargă, dau peste tine, te împing, la poarta şcolii, când eşti deja înscris cu jumătate de corp să ieşi din curtea şcolii, te trezeşti năvală peste tine cu mama cea grăbită , te incalecă pur si simplu şi apoi tot ea te bălăcăreşte că uite cum îi stai tu în drum când ea, biata, a şi întârziat deja.
Azi, că ploua şi torenţial şi somnul a fost mai dulce ca oricând, a fost jale mare.După ce că te încalecă la poartă, nu mai ştiau să gestioneze şi copilul şi ghiozdanul şi umbrelele şi sacul de la sport.Prăpăd era, că din nefericire sau din fericire avem numai 2 mâini.
Să nu uit să îi amintesc pe cei mai cei dintre toţi ăştia.Categoria care ar vrea să parcheze maşina pe holul şcolii, dacă s-ar putea.
În faţa şcolii sunt 2 treceri mari de pietoni şi e limpede că nu poţi parca în acel perimetru.De cele mai multe ori este cate o brigadă de poliţie, care stă în faţa curţii şcolii, azi nu era şi panica s-a şi produs: cu geamurile aburite vor să parcheze, nu găsesc loc şi atunci îşi pun avariile, eventual încalecă bordurile stropind pe altii, şi blochează întreaga circulţie,că doar nu avem noi, pedeştrii, aşteptări d-astea nerealiste de la duamnele cu auto, de a merge pe jos puţin, prin ploaie .Neah…mai bine blocăm autobuze, alte masini, ne mai şi certăm cu câţiva pedeştrii d-aştia proşti, plouaţi, care nu au pe unde să treacă deşi pe trotuare merg oamenii şi nu maşinile.
Avem timp să îi bălicărim pe alţii, dar nu avem timp să parcăm mai departe cu o stradă de incinta şcolii şi să ne mişcăm puţin, chiar dacă ne atinge şi o picătură sau două de ploaie.În plus, când oricum blochezi toată strada principală, ce rost mai are să te şi grăbeşti ?! Oricum, toţi fraierii ăia din autobuze au întârziat la joburi, la fel şi ăia din spate din maşini, care claxonează isteric, poţi să te cerţi în voie că ai dat dracu’ tot zenul atâtor oameni, pe ziua de astăzi 🙂 .
E funny rău când plouă în Bucureşti , asta numai şi numai dacă poţi să te relaxezi şi să te uiţi la toţi disperaţii ăştia cum se agită, de parcă o picătură de ploaie îi va nenoroci pe veci şi pe ei şi pe progeniturile lor.