Histerosalpingografie sau visand la o minune

„-Mami la noi cand mai vine un bebe?Ai promis ca o sa-mi mai aduci acasa un bebelus! Cand a sa vina in sfarsit bebelusul pentru care ne-am rugat?Vreau mult de tot un bebe…”
Asa aud, zilnic aproape , de ceva vreme, din gura lui Kiki.Isi doreste la fel de mult ca si mine un bebelus in casa noastra, un bebelus ce ma chinui sa-l „pui in burtica cu pastila lui tati” de fix 2 ani.Am facut analize si para analize, atat eu cat si D., am plans, am fost trista in fiecare luna in ziua in care imi venea ciclul, am rugat, am implorat cerul sa ne mai dea un bebe.Niciun semn si nici bebele nu vrea sa vina la noi.
M-am hotarat sa fac si o HSG ( histerosalpingografie ) desi nimeni nu s-a gandit ca as putea avea trompele infundate, doar am facut un copil pe cale naturala.Am amanat aceasta analiza din cauza fricii de durere, nu am citit nicaieri ca nu ar durea, stiam ca va fi nasol si am tot amanat si amanat-o.
Dimineata insa, am plecat la spital, nu se mai putea s-o aman la nesfarsit.Am zis ca mai tare decat nasterea nu se poate sa doara.Mi-am facut curaj si am plecat.
Zilele trecute am cautat cu ardoare sa gasesc un review macar despre modul in care decurge analiza.Nu-mi place si nu mi-a placut niciodata sa fac analize despre care nu stiu cum decurg, cat dor, cum si in ce masura simti durerea ( asa cum am mai spus , eu am un prag al durerii extrem de scazut, urasc durerea in orice forma a ei si fac orice pentru a o inlatura), cat dureaza, ce se intampla in cadrul respectivei analize.Nu am gasit niciun cuvant in afara celor care spuneau ca doare rau de tot analiza, altele spuneau ca nu simti nimic, etc.Dar cum decurge, cum se desfasoara lucrurile, nimic.
Asadar dimineata am avut momente de mare panica in drumul spre spital, alternand cu momente in care ma imbarbatam si-mi spuneam ca va fi bine.
HSG am facut-o la Giulesti ( Spitalul Clinic Prof. Dr. Panait Sarbu ), cu medicul meu curant.Mai intai te interneaza pentru o zi, internarea se face la receptia din curtea spitalului si nu la cea din Calea Giulesti.Sunt necesare urmatoarele acte:
-bilet de trimitere de la medicul de familie
-adeverinat de salariat
– cartea de identitate
Dupa ce ti se inamaneaza foaia de internare, intri la garderoba si ti se da un halat si o pereche de papuci, predai hainele personale si mergi in pavilionul B2 la doamna Viorica, care iti preia fisa de internare si te instaleaza intr-un pat din salon.
Analiza propriu zisa se face la Radiologie, langa Colposcopie.
Te dezbarci numai pana la mijloc, te urci pe o masa radiologica, intr-o pozitie deloc confortabila, ti se fixeaza valvele si ( mai departe eu scriu exact ceea ce am simtit ) o chestie care ti-o insurubeaza in vagin.Montarea acestui „surub” este destul de neplacuta, dar nu dureroasa.Cu o seringa lunga ti se injecteaza substanta de contrast, substanta ce mi-a fost injectata de 2 ori.In momentul cand patrunde substanta in organism, pe mine m-au lungit si am intins picioarele pe masa.Le-am spus ca ma dor rau de tot ovarele si au mers la monitor , eu ramanand nemiscata pe masa pentru iradiere.Masa s-a miscat de cateva ori la dreapta si la stanga, a urmat o alta injectare cu substanta de contrast si o alta iradiere.
Ei bine, la a doua injectare, pe mine, una, m-a durut de-am simtit ca o sa crap.Imi venea sa urlu de durere dar m-am fortat numai sa gem si sa ma vait incet ca mi-era jena de medici.
Deci, nu stiu pe cine nu a durut aceasta analiza, dar pe mine m-a rupt.Simteam efectiv ca si cum imi smulgea careva ovarele, mi s-a facut rau de durere, m-a luat cu transpiratii, ameteli, stari de voma, nu am putut sa stau in picioare.Mi-au dat un supozitor calmant, m-au asezat pe un pat si un medic m-a pazit, mi-au dat apa si mi-au deschis si A/C.
In tot timpul asta ma chircisem pe pat caci ovarele ma usturo-dureau de am crezut ca o sa capiez.
Imediat cum mi-am mai revenit, a venit rezultatul – bomba: ” copii nu stiu daca ai sa mai poti avea vreodata pe cale naturala, ma mir si acum dupa 15 minute de la analiza, cum de-ai putut sa ramai insarcinata cu fi-tu la momentul respectiv, a fost doar o minune de la Dzeu.!”
Am inceput sa plang incetisor, mi-a trecut prin cap ca eu FIV nu am sa fac niciodata, probabil daca bunul Dumnezeu se va milostivi, se va intampla iar o minune si poate o sa mai avem vreun alt copil.Sansele pe care mi le-a dat medicul? 1 la 10.000 de femei sa mai raman insarcinata natural.
Diagnosticul? Trompa dreapta uterina este aproape atrofiata, trompa stanga impenetrabila.Deci cum am ramas insarcinata cu Pusicelul?Doar o minune, rugaciunile mele de 9 saptamani la Maica Domnului si rugaciunea de la Lourdes a matusi-mii care o vara intreaga a fost voluntara acolo, in augustul premergator lunii in care am ramas insarcinata cu Pusicelul.Sau poate Sovata? Sau poate chiar a fost minune?
Nu pot uita pirvirea doctorului care se mira continuu ca am fost atunci insarcinata, nu pot sa nu-mi amintesc acum fata asistentelor care ma priveau cu mila si ma indemnau la resemnare pentru ca am deja un copil.
Desigur ca ma voi resemna, greu, dar va trebui s-o fac, eu nu ma inham la drumuri atat de spinoase, drumuri la capatul carora nu-ti garanteaza, din pacate, nimeni, nicio reusita.Caci se paote intampla sa fac si 3-4 FIV-uri fara sa mai raman vreodata insarcinata.
Nu imi agresez organismul cu hormoni si tot ce presupune tratamentul pentru FIV,am sa sper insa intr-o noua minune si am sa ma rog din suflet ca Maica buna sa se milostiveasca cu mine si sa-mi mai dea un alt copil.
Celor de la Giulesti mii de multumiri, fata de mine se poarta mereu ireprosabil, nu stiu daca am eu noroc sau fiind pacienta medicului meu merg toate ca unse, nu stiu daca le-as putea gasi vreun cusur, niciodata nu mi s-au luat banii sau atentiile pe care am fost tentata sa le dau, niciodata nu s-au purtat cu mine altfel decat foarte frumos.
Dupa HSG am sangerat si sangerez in continuare, am niste secretii exact cum am avut lohiile dupa nastere,ma dor rau si acum, la 6 ore de la analiza, ovarele si mi-a recomandat medicul macar luna asta activitate sexuala maxima ca poate, poate s-o mai intampla vreo minune.
Imi plange sufletul, cum am sa-i pot explica acum lui Kiki ca bebe nu mai vine la noi niciodata, cum am sa-i distrug si lui un vis la fel cum azi mie mi s-a daramat intregul meu univers?Doamne si cat am mai visat la o fetita motata, cat mi-am mai dorit sa pot sa ma mai bucur iar de un bebe!
Visez inca la o minune si am sa incerc sa fac si tratamentul apicol al unui biolog care a vindecat o multime de boli ginecologice,dintre cele mai felurite si mai fara de leac la doctori.Este vorba de ovulele PROPOLICIUM, ovule pe care si azi le face si comercializeaza dl. Andi Liciu, nepotul prof.biolog Valentina Liciu, care a dat un interviu amplu in revista formula AS
pe aceasta tema.
Incerc si cu plante naturale, daca stiti vreun remediu naturist va cer ajutorul si astept sugestii de la oricine a trecut prin asa ceva.
Multumesc.
P.S.: cand am iesit pe usa spitalului in fata mea pleca acasa o mogaldeata de etita de numai 3-4 zile.Spuneti-mi voi, pot sa nu fiu trista si sa simt ca lumea mea s-a sfarsit??

Anunțuri