A venit aseara mama

A venit aseara mama, din satucu-i de departe,
Ca sa-si vada pe feciorul, astazi domn cu multa carte.
A batut sfios la usa, grabnic i-am iesit în prag,
Mi s-a umezit privirea, de iubire si de drag.

Sarutîndu-i mâna dreapta, ea m-a strâns la piept sfioasa,
Si întrebând-o câte toate, a intrat apoi în casa.
Înlauntrul casei mele, câta bruma am adunat,
Da prilej ca biata mama, sa se creada-ntr-un palat.

Nu-ndrazneste nici sa intre, cu opincile-n picioare,
Si cu multa grija calca, doar alaturi de covoare.
Eu o-ndemn sa nu ia seama, si sa calce drept în lege,
Ca doar e la fisu-n casa, nu e-n casa vre-unui rege.

Si abia o fac sa sada, pe-un divan cu scoarta noua,
Mi-era dor de tine maica, ti-am adus vreo zece oua.
Nitel unt i-a colea-n traista, niste nuci, vreo doua sute,
Si cu ochii plini de lacrimi, prinse iar sa ma sarute.

Poate mor ca sunt batrâna, si-aprins dorul sa ma-ndrume,
Sa mai vad odata maica, ce mi-e azi mai drag pe lume.
Caierul mi-e pe sfârsite, mâine poate-si curma firul
Si-ntre patru blani de scânduri, sa ma cheme cimitirul.

Jale mi-i de voi maicuta, si visez chiar si desteapta
Cum pe-o margine de groapa, bietul taica-tu m-asteapta
Tu cu dorul mamei în urma, sa te-aduni cu frati-acasa
Si sa-mparti agoniseala, de pe urma ei ramasa.

Iara tu ca mai cu stare, decât fratii tai pe lume
Sa iei casa-n care tie, ti-a fost dat sa vi pe lume
Când si când în miez de vara, sau de Pasti sa vada satul
Cum îmi vine ca-n toti anii, la casuta mea baiatul

Si-având tihna si-odihna, la venire sau plecare
S-aprinzi si la groapa maichii, cât-un pai de lumânare.
A tacut apoi batrâna, si-a plâns mult cu lacrimi grele,
Ce curgându-i lin în poale, se-ntâlneau cu ale mele.

Mama, azi mi-e dor…

Ceea ce iti voi scrie azi, ti-am spus de mii si mii de ori, uneori fragmentat mesajul, caci intotdeauna cand ma gandesc la tine si la copilaria mea alaturi de tine plang ca bleaga in papusoi.
Ma emotionez mereu si cred ca asa-i firesc sa avem nostalgia copilariei noastre, sa avem dorul ala ucigator pentru anumite clipe care-au fost si nu mai vor fi niciodata…
Ma gandesc cu un dor nesfarsit la clipele cand te vedeam intrand pe usa casei,la plimbarile noastre hai – hui prin magazine, la concediile petrecute impreuna la mare, cand eram doar noi doua si ne hlizeam ca tata ne bombanea ca-l sunam si-l trezeam noaptea, la ore tarzii,mi-e dor de atatea si atatea tabere si excursii facute impreuna, de zilele de scoala cand imi impleteai parul cu bile frumos colorate si imi spuneai ca nu suferi pampoanele asezate in dreptul tamplelor „ca niste coarne”, mi-e dor rau sa mancam impreuna zilnic si sa barfim cate in luna si-n stele, sa te vad cum iti aranjeai tinutele atat de frumos combinate ca si culori, nuante si asortate cu bijuterii, mi-e dor sa vin cu tine la scoala si toti copiii de la clase sa ma primeasca in bancile lor si sa ma invidieze ca am o mama atat de frumoasa si de misto, mi-e dor de zilele in care mergeam impreuna prin oras si mancam pe la cofetarii gen Bucuresti si Scala prajituri care mi se pareau a fi cele mai buen de pe pamant, mi-e dor sa ma strigi „Piti” si sa-mi faci de ziua mea acelasi tort de lamaie decorat cu nuca de cocos, sa ma strangi in brate seara la culcare si sa adormim iar imbratisate asa cum s-a intamplat zi de zi pana la 17 ani ai mei, sa imi tii capul in palme si sa-mi saruti lacrimile sarate pe care le-am plans atatea nopti la primul meu esec in dragoste, mi-e dor sa-mi spui ca ” mama-i langa tine” si eu sa te implor sa rezolvi problemele mele pentru ca „tu poti sa faci orice in viata asta!”, mi-e dor de noi ca un intreg,de ochii si de rasul tau la copilariile mele pe care le luam atat de personal si credeam cu atata tarie in ele, mi-e dor de zilele cand ai fost pe rand” Bobo, Bozo, Turi si mai apoi mereu Mazi”, mi-e sufletul mistuit de dorul clipelor cand veneam acasa si totul era pregatit fara sa misc un ac, mi-e dor de statul la taclale cu vecinele tale, de noptile de vara cand pierdeam vremea in capatul blocului la povesti cu alti prieteni de-atunci, mi-e dor sa-mi dai carti de citit si sa ma pui apoi sa ti le povestesc, sa ma asculti continuu cu problemele si pasiunile si iubirile mele, sa mergem pe strada imbratisate si sa imi rupi obrajii cu pupaturi apasate prin care-mi dadeai o iubire imensa care atunci simteam ca ma sufoca,sa mergem la spectacole de verietati si la teatru, sa ne mai prinda controlorul in autobuzul 368 si sa te prefaci ca te-ai inecat cu covrigul si nu poti vorbi, sa radem apoi nebuneste pana la epuizare si cu dureri de burta de fata controlorului aluia, sa ne mai pierdem prin strainataturi de restul grupului fiindca venisei cu pantofi cu tot in excusrii unde trebuia sa mergem pe jos kilometrii si mai apoi sa haladuim fericite ca s-a intamplat asa, doar noi doua, pierzand vremea in felul nostru, sa radem mult fara sa fim stresate de nimeni si nimic, sa imi mai faci ca acum 30 de ani oua ochiuri in bucati de parizer si eu sa declar ca e felul meu de mancare preferat, mi-e groaznic de dor de sarbatorile pascale cand mergeam in vinerea mare la biserica in satul unde azi ne facem casa si apoi in cimitir stateam la taclale cu lumea si de la atata pomana plecam vesnic cherchelite si cu rasete ca se uita lumea la noi, sa mergem la magazinul Dunarea de la Universitate si sa-mi cumperi, chiar daca erau ultimii tai bani,batog si peste marinat, mi-e dor de tot ce m-ai invatat, de tot ce-mi povesteai si de tot ce imi spuneai, de povestile lungi si siropoase pe care le-ai trait, povesti ce mi se pareau desprinse din cel mai frumos film vazut de mine vreodata, mi-e dor de sarcina mea cand zilnic iti spuneam ca al meu copil vreau sa semne cu tine si uite-l ca e bucatica rupta acum din tine,mi-e dor sa plang si tu sa-mi fi alaturi si sa iti tii moralul, sa ma certi si sa ma faci sa uit de tot raul care-mi face zilele amare, mi-e dor sa nu stiu de nicio grija, sa fiu iar fetita cu 2 codite, imbracata in cel mai curat sortulet albsatru, pe care imi aplicai diverse abtibilduri, sa ma inveti sa scriu romaneste si sa vorbesc corect dandu-mi dictari din ziarul „Scanteia”, sa ne strangem tare de tot in brate la Revolutie si sa imi repeti la nesfarsit ca de atunci suntem „liberi sa vorbim si sa facem orice”, mi-e dor de serile cand stateam in baie pe wc si te pazeam facandu-ti dus si stand de vorba despre nimicuri mi se parea ca sunt foarte importanta, mi-e dor de mirosul tau, de obrajii tai pe care ii mangaiam si-i pupam apasat caci eu altfel nu stiu sa pup ca asa m-ai invatat, mi-e dor de mana ta frumoasa cu degete subtiri de pianista, de parul blond si buclat, mi-e dor de aleea pe care te vedeam venind agale de la scoala si traiam fericirea cea mai mare, mi-e dor sa fiu copil, sa fiu copilul tau iubit si adorat, mi-e dor sa ma imbraci frumos si sa mergem in vizite la babele familionului unde sa depanam amintiri, mi-e dor de tine mama, de noi si de demult, mi-e dor de o viata ce-a apus.
La multi ani maicuta buna, sarut mana-ti cea greu muncita ca sa ma cresti fara griji si fara nevoi, ma plec in fata-ti cu smerenie si cu mare recunostinta vesnica pentru tot!
Sa-mi traiesti iubita mea si sa ai primaveri la fel de frumoase, asa cum ai fost odata ca si femeie si asa cum esti si vei fi mereu ca si om. Te iubesc, atat de mult te iubesc…

Ganduri pentru mama mea !

Acum cateva zile a fost ziua mamei mele si din motive de zapaceala interioara cu cresa lui Guguluf nu i-am dedicat nici macar 2 vorbe simple sau un La Multi Ani aici pe blog !
Astfel incat, acum ma revansez si ii scriu si aici pe blog ( stiu ca citeste si-i face multa placere 🙂 ) cu dedicatie niste cuvinte deosebite, cuvinte ce i le dedic nu numai mamei mele, ci tuturor mamelor din lumea asta, inclusiv mie.

” Fiinţa care ne dă viaţă şi care ne iubeşte oricum, oricând şi oriunde este mama. Multe dintre lucrurile vieţii vin în buchete de câte doi sau trei, sunt mii de trandafiri, stele şi asfinţituri, avem mai mulţi bani şi oportunităţi, fraţi şi surori… însă o singură… MAMA.
Mama înseamnă mult pentru fiecare dintre noi. De-a lungul timpului s-au scris multe cuvinte frumoase despre mamă; iată doar câteva dintre ele:
– Cărarea unei mame este presărată cu flori, dar de obicei ele nu înfloresc înaintea paşilor ei, ci în urma lor.
– Mamele scriu cu jertfa lor în inima copiilor ceea ce vântul aspru al vieţii nu va reuşi să şteargă vreodată.
– Mama nu-şi clădeşte casa cu mâinile, ci cu inima.
– Mâna mamei care stă pe leagănul copiilor, conduce lumea de mâine.
– Dintre toate calmantele din lume, cel mai eficient este… sărutul mamei.
– Mama este singura fiinţă capabilă să-şi împartă iubirea între toţi copiii ei şi totuşi să i-o dea fiecăruia întreagă.
– Ceea ce nu ne învaţă mama, învăţăm greu din altă parte.
– Mama Îl aduce pe Dumnezeu în inima copilului şi-l duce pe copil în inima lui Dumnezeu.
– Pentru o mamă, copilul ei rămâne întotdeauna copil, indiferent de vârstă.
Un tată poate întoarce spatele copilului său, fraţii şi surorile pot deveni duşmani de moarte, soţii şi soţiile pot ajunge la divorţ, dar dragostea de mamă supravieţuieşte tuturor încercărilor. În faimă sau dispreţ, în sărăcie sau belşug, în sănătate sau boală, în libertate sau închisoare, inima de mamă continuă să stea lipită de copilul ei. Ea are proaspăt în memorie,
chiar şi după zeci de ani, zâmbetul copilului, plânsul, râsul şi zburdălnicia lui. O mamă poate crede orice, afară de faptul că copilul ei nu mai este bun de nimic. În ochii şi-n inima ei, el are întotdeauna înţelegere pentru ieri, scuze pentru azi şi şanse extraordinare pentru mâine ” ( Luigi Mitoi )
” Cand tu aveai 1 an, ea te hranea si te imbaia.
I-ai multumit plangand toata noaptea.
Cand tu aveai 2 ani, ea te-a invatat sa mergi.
I-ai multumit fugind cand ea te chema.
Caind tu aveai 3 ani, ea iti pregatea toata mancarea cu dragoste.
I-ai multumit aruncand farfuria pe jos.
Cand tu aveai 4 ani, ti-a dat creioane colorate.
I-ai multumit colorand masa din sufragerie.
Cand tu aveai 5 ani, te-a imbracat pentru vacanta.
I-ai multumit sarind in prima balta.
Cand tu aveai 6 ani, te-a dus la scoala.
I-ai multumit strigand: “Nu merg”.
Cand tu aveai 7 ani, ti-a cumparat o minge.
I-ai multumit aruncand-o in fereastra vecinilor.
Cand tu aveai 8 ani, ti-a dat o inghetata.
I-ai multumit scapand-o in poala.
Cand tu aveai 9 ani, ti-a platit lectii de pian.
I-ai multumit ca nici macar nu te-ai deranjat sa exersezi vreodata.
Cand tu aveai 10 ani, te ducea toata ziua cu masina de la fotbal la gimnastica, de la o zi de nastere la alta.
I-ai multumit ca sareai din masina si nu te uitai niciodata inapoi.
Cand tu aveai 11 ani, te-a dus pe tine si pe prietenii tai la cinema.
I-ai multumit cerandu-i sa stea in alt rand.
Cand tu aveai 12 ani, te-a avertizat sa nu te uiti la anumite programe la TV.
I-ai multumit asteptand sa iasa din casa.
Cand tu aveai 13 ani, ti-a sugerat cum sa te tunzi.
I-ai multumit spunandu-i ca nu are gusturi.
Cand tu aveai 14 ani, ti-a platit o tabara de vara de o luna.
I-ai multumit uitand sa-i scrii macar o scrisoare.
Cand tu aveai 15 ani, venea de la lucru si-si dorea o imbratisare.
I-ai multumit stand in camera ta cu usa incuiata.
Cand tu aveai 16 ani, te-a invatat sa-i conduci masina.
I-ai multumit luandu-i-o de cate ori puteai.
Cand tu aveai 17 ani, ea astepta un telefon important.
I-ai multumit stand la telefon toata noaptea.
Cand tu aveai 18 ani, ea plangea la festivitatea ta de absolvire a liceului.
I-ai multumit stand la petrecere pana in zori.
Cand tu aveai 19 ani, ti-a platit facultatea, te-a dus in campus si ti-a carat bagajele.
I-ai multumit salutand-o in afara camerei ca sa nu te simti jenat in fata prietenilor.
Cand tu aveai 20 de ani, te-a intrebat daca te intilnesti cu vreo fata / vreun baiat.
I-ai multumit spunand-i: “Nu-i treaba ta!”
Cand tu aveai 21 de ani, ti-a sugerat anumite cariera pentru viitorul tau.
I-ai multumit spunand-i: “Nu vreau sa fiu ca tine!”
Cand tu aveai 22 de ani, te imbratisa la absolvirea facultatii.
I-ai multumit intreband-o daca poate sa-ti plateasca o excursie prin Europa.
Cand tu aveai 23 de ani, ti-a dat mobila pentru primul tau apartament.
I-ai multumit spunandu-le prietenilor ca era urata.
Cand tu aveai 24 de ani, ti-a cunoscut logodnica / logodnicul si te-a intrebat de planurile de viitor.
I-ai multumit spunandu-i printre dinti: “Maaaaami, te rog”!
Cand tu aveai 25 de ani , te-a ajutat sa-ti platesti nunta, si a plans, si ti-a spus cat de mult te iubea.
I-ai multumit mutandu-te in cealalta parte a tarii.
Cind tu aveai 30 de ani, te-a sunat sa-ti dea un sfat pentru copil.
I-ai multumit spunand-i: “Lucrurile sunt diferite acum”
Cand tu aveai 40 de ani , te-a sunat sa-ti aminteasca de aniversarea unei rude.
I-ai multumit spunandu-i ca erai foarte ocupat chiar atunci.
Cand tu aveai 50 de ani, ea era bolnava si avea nevoie sa ai grija de ea.
I-ai multumit citind despre povara care devin parintii pentru copiii lor.
Si apoi, intr-o zi, ea a murit in tacere. Si tot ce nu ai facut vreodata, s-a intors lovind ca traznetul in INIMA ta.
Daca ea mai este pe aproape, nu uita sa o iubesti mai mult ca niciodata.
Daca ea nu mai este, aminteste-ti dragostea ei neconditionata si da-o mai departe.
Aminteste-ti mereu sa o iubesti pe mama ta.
Pentru ca nu ai decit o singura mama in toata viata ta. ”

La Multi Ani sanatosi si indelungati, maicuta mea scumpa, te iubesc de la cer pana la pamant si inapoi, de plus-miuns infinit ori !!

Mame

” Eu nu am vazut sacrificiu mai asumat, mai organic, decat cel al mamelor pentru copii. Este de neinteles pentru noi, barbatii. Si barbati romani pe deasupra, educati, pardon – cocolositi, de aceleasi mame sa se creada centrul galaxiei. Nu putem intelege cum poti sa renunti, de tot, la tine.
Mamele raman pentru totdeauna un port. Bratele lor sunt radacinile noastre. Mangaierile lor ne picteaza cochilia in care, toata viata, o sa ne retragem sa mai intelegem o data ce-i iubirea. Ne dau drumul incet, cate putin, suferind de teama. Pentru ca ne batem la scoala. Pentru ca facem febra. Pentru ca ne imbatam prea devreme pentru prima data. Pentru ca iubim o alta femeie. Pentru ca suntem niste tonti si n-o sa ne descurcam singuri cand ele n-o sa mai fie.
Si se topesc pentru noi. Si uneori ne protejeaza prea mult, uitand sa ne caleasca pentru frigul de-afara. Dar alteori ne ard cate-o palma de ni se invarte capul la loc. Si ni se pare absurd cand le vizitam si ne cearta sa ne punem fular. Doar stim ca in rest oricum nu purtam. Si le judecam. Citim doua carti de psihologie si stim ca ne puteau creste mai bine, mai corect. Dar uitam ca ne-au crescut cel mai bine. Cum au putut ele.
Si ne lasa apoi sa ne traim viata. Dar in secret, ele o traiesc tot pe a noastra. Si noi ne suparam, dar stim ca n-avem ce sa le facem. Asa sunt ele. Si, in incheiere, chiar daca o sa va suparati pe mine, trebuie sa va spun ca, totusi, in ciuda protestelor voastre…de ce sa ne ascundem dupa deget? A mea e cea mai buna mama din lume. ”
sursa

Mama – o femeie de cursa lunga

Ii multumesc persoanei care mi-a trimis pe mail aceste randuri, m-au emotionat pentru ca m-am regasit perfect in ele ( cu mici exceptii adaptate insa varstei lui Ayan ).Sunt sigura ca multe dintre voi, mamici, se vor regasi in materialul de mai jos :

” Mama si tata se uitau la televizor cand mama a spus,” Sunt obosita si e tarziu. Cred ca ma voi duce in pat.O ia spre bucatarie ca sa faca sandvisurile pentru a doua zi. Spala castroanele de popcorn, scoate carnea afara din congelator pentru cina din seara urmatoare, verifica cerealele, umple borcanul cu zahar, pune linguritele si castroanele pe masa si pregateste filtrul de cafea pentru a doua zi dimineata.Apoi pune niste rufe la uscat, mai baga niste haine in masina de spalat, calca o camasa si coase un nasture care cadea la o camasa. Strange piesele jocului ramas pe masa din sufragerie, pune telefonul la loc, aseaza agenda de telefon la loc in raft. Uda cateva plante, goleste un cos de gunoi si pune un prosop la uscat pe bara.Se intinde, casca si o ia spre dormitor. Se opreste la birou si scrie o notita pentru profesoara, numara niste bani pentru excursia de maine si ridica o carte de scoala cazuta sub scaun.Scrie o felicitare pentru ziua de nastere a unui prieten, o baga in plic, scrie adresa, o timbreaza si scrie o notita pentru cumparaturi. Le pune pe amandoua langa geanta ei.
Mama isi curata fata cu demachiantul ei 3 in 1, isi da cu crema de noapte antirid, se spala pe dinti si isi curata unghiile.
Tata ii striga,” Credeam ca te duci in pat.”
„Sunt pe drum,” raspunde ea.
Adauga apa in vasul cainelui, da pisica afara si se asigura ca usile sunt inchise cu cheia si ca lumina e deschisa pe terasa.
Se uita in camera copiilor, le stinge lampile de pe noptiere si televizorul, ridica o camasa, arunca niste sosete murdare in cosul de rufe si vorbeste un pic cu unul dintre copii care inca isi termina lectiile.In camera ei isi potriveste alarma la ceas, isi aseaza hainele pentru a doua zi si indreapta raftul de la pantofi.
Mai adauga 3 lucruri pe lista ei de 6 lucruri foarte importante pentru a doua zi. Isi spune rugaciunea si vizualizeaza implinirea dorintelor ei.
just…Minunat!
In acelasi timp tata inchide televizorul si anunta nimanui in particular,” Ma duc in pat.” Si o si face … fara nici un alt gand.
Vi se pare ceva iesit din comun? Va mai mirati de ce femeile traiesc mai mult?
PENTRU CA SUNT FACUTE PENTRU CURSA LUNGA…( si nu am putea sa murim mai repede pentru ca inca avem atatea de facut!!!)
Trimiteti unor femei extraordinare aceste randuri, o sa va multumeasca pentru asta. Eu tocmai am facut-o.
SI APOI DUCETI-VA IN PAT! „