Cum ne imprietenim cu cei din jur ?

Problema cu socializarea am observat-o încă de la grădiniță, problema agravată odată cu vârsta, datorită timidității care-l încearcă.
Acum 2 zile am stat ascunsă la ușa clasei ca sa observ dacă intră sau nu în vorbă cu colegii lui.
A mers lângă grupul de băieței, nu i-a salutat și a așteptat sa vadă dacă îl salută vreunul din ei.Baietii erau concentrați pe niște jucării și nu i-au dat importanță. S-a întors și a plecat în bancă.
Am plecat cu inima strânsă, mă gândeam că l-am lăsat singur și trist.

Aseară am avut o discuție legată de temerile mele vis a vis de faptul că el socializează foarte greu cu cei din clasa. Răspunsul lui m-a lăsat mască.
-Băiețeii de care mă întrebi se joacă împreună pentru ca toți au niște omuleți lego ninja.
M-a mustrat conștiința ca noi nu i-am luat așa ceva și l-am întrebat dacă ar vrea să îi cumpăr un omuleț, dacă crede că în felul ăsta poate îl ajută să se apropie mai ușor de băieți.
-Mami, pentru a vorbi cu alți oameni nu e nevoie să cumpărăm jucării, eu le am pe ale mele și nu e nevoie să luăm altele. În plus, putem face altceva cu banii, lego este scump și nu merita sa cumpăr ceva doar pentru ca au ceilalți.
Mi-au dat lacrimile. Nu știu câți părinți au copii care la 6 ani și jumătate se gândesc ca putem face altceva cu banii.

L-am intrebat apoi de Anda, fetita cu care s-a tot jucat in ultimele zile.Mi-a spus ca nu mai vrea sa vorbeasca deloc cu ea ca a tabarat pe el de fata cu celelalte fete sa-l imbratiseze si sa-l pupe, fetitele au ras si au incurajat-o, dar el s-a simtit stanjenit si a fugit.

Il supara tare faptul ca nu stie cum ar trebui sa faca  ca sa intre in vorba cu alti copii, asteapta sa vina ei catre el.Si daca ei nu o fac, el sta solitar.Si isi gaseste diverse alte activitati in pauza, ca de exemplu aranjatul calendarului naturii, stersul tablei, se joaca cu puzzle-ul pe care i l-am cumparat pentru scoala, se joaca cu cele 2 „fetite ale lui ” ,etc.

Am povestit, l-am intrebat, i-am explicat ca trebuie si el sa faca anumiti pasi catre copii, ca sa se creeze legatura dintre ei.Odata creata legatura el este un  partener de joaca minunat, ii vad pe copiii de la gradi cu care ne mai intalnim si sunt incantati ca il revad, il striga, ii fac cu mana.

Sunt trista si ma tot intreb cum naiba sa fac sa il determin sa se imprieteneasca cu copiii?Cum sa il ajut sa ii fac integrarea intre copii mai simpla.Cred ca eu imi fac probleme mai multe decat el, Kiki nu pare deloc atins in vreun fel de faptul ca nu s-a imprietenit inca cu cei din clasa, el avand acasa cercul lui de copii cu care se joaca de cand ne-am mutat la curte.

Sper sa nu fiu paranoia si sa accept ca anumiti oameni se simt bine si daca nu sunt continuu inconjurati de amici.

Copiii vostri cum se descurca cu prieteniile, cum se lipesc de ceilalti copii, le este greu sa se integreze in colectivele noi de colegi?