De la gradinita

Tot anul trecut, Pusicel a plans continuu mergand la cresa diminetile.Ce-i drept, adunat, tot anul, copilul a frecventat cresa vreo 2-3 luni, asta datorita faptului ca vesnic era bolnav.Dar nu l-am vazut niciodata sa aiba sclipiri de fericire in ochi ca si acum.
Este pur si simplu indragostit de gradinita, ii place la nebunie sa mearga acolo zilnic, se joaca chiuind de bucurie, alearga, sta apoi cuminte pe scaunel la „lectii”, ieri a luat si o bulina rosie-semn de rasplata pentru ca a invatat o poezie cu o pisica :-D.
La somn ne tinem de mana, stau langa el si-l tin in brate, la trezire sunt acolo sa ma vada si am grija de el.Intreaga zi suntem impreuna mai putin orele de stat la activitati cand el este la grupa lui si eu la a mea.
Le spune tuturor, mandru nevoie mare, ca el este la „gadinita-seviciu’ lu’mami „, e deja „maie taie” ( mare tare ).Ma simt fericita vazandu-i sclipirea din ochi si fericirea de pe fatuca-i mica cand mergem acolo si desi la inceput am plans ca m-am reintors la catedra, acum chiar ma simt bine – colectivul e super ok si fericirea lui Pusicel este mai presus de orice !

Cu bune si rele despre primul an de creşă

Pusicel este oficial in prima lui vacanţă de vara.Imi sună atât de straniu chestia asta, încât nici acum nu-mi vine a crede ca puiul de om a crescut si e deja maricel.In ultima saptamana din iunie ne-am incheiat oficial socotelile cu cresa, pe anul acesta.Daca as face un bilant ( mai toata lumea se ocupa de bilanturi si bilantase ) al celor petrecute in aceste luni de colectivitate, as putea sa remarc, ca Pusi, a frecventat cresa adunat zi de zi cam 3 luni cap coada din tot anul.Sunt de notat fapte bune si fapte ce ne-au facut mai mult rau decat bine.Dar in viata nimic nu este numai roz, nimic nu poate merge uns cap coada, insa pentru mine,pot declara cu mana pe suflet, chiar a fost un an greu,un an in care puiul meu a fost foarte des bolnav tare, un an in care am adunat medicamente, vizite la medici si prescriptii medicale cat n-am adunat eu in ultimii 15-20 de ani de viata.
Am avut o multime de nopti nedormite, febra mare scazuta numai de mine stiut cum, aerosoli aproape saptamanal, antibiotice, siropuri, antitermice, mamaligi calde pe piept, sare calda la urechi, timpan perforat si picaturile aferente, vesnic un sertar plin de medicamente, exact ca la farmacie.Dar dintre toate cel mai greu mi s-a parut sa duc eu povara acelor zile cand puiut mic e bolnav.Ma inspaimant si plang in tacere, ma uit la el neputincios cum zace cuminte si indura orice durere si primeste docil orice medicatie i-as administra, ma minunez cum poate inghiti anumite gusturi la care eu mi-as varsa si creierul, mereu il mangai si stau langa el tinandu-l mai mult in brate in acele zile.Noptile insa, noptile ma omoara…incepe tusea care mi-a scos peri albi anul asta.O tuse care nu se opreste cu nimic pret de minute bune, o tuse care ii inroseste fetisoara si ii ies ochisorii din cap, o tuse care in ultimele luni s-a agravat atat de tare incat nu mai putea respira in momente de apogeu.Si atunci simt ca mor, atunci vreau sa urlu cat pot, n-o fac insa sa nu-l sperii, alerg insa in miez de noapte cu puiutul la geam, deschid larg fereastra sa-i vina aer, sa poata iar respira si sa se calmeze.
Mamaliga calda este o binefacere pentru noi dar nu sta mereu calm cate o ora intreaga cu ea pe piept.Mai apoi benefici sunt si aerosolii cu Ventolin si Flixotide, insa isi fac efectul dupa 5-6 zile, timp in care crize ca cea descrisa mai sus se repeta si de 3-4 ori pe noapte si eu ma duc cu capul in acele minute.
Aceasta bronsita astmatiforma cu care s-a captusit de la cresa nu ar fi capatat-o daca nu l-ar tine in curent.La final de an abia am aflat de ce cum il duceam la cresa o zi sau doua era gata bolnav rau, imi facea febra 39.7- 40 ( valori mai mici nu-i plac corpului lui ), ii curgeau ochii si a avut mai multe conjuctivite intr-un an decat dinti in gura.Ii tin intr-un curent infernal acolo, geam cu usi deschise, iarna e foarte cald in clase, e aproape o caldura bolnavicioasa, usa sta in permanenta deschisa si pe usa de afara( care-i langa grupa lor ) se perinda tot timpul cate cineva.Asadar am aflat cauza imbolnavirilor lungi si dese pe care Pusi le-a avut.
Mai apoi am aflat tot la sfarsit de an ca in zilele in care bietul meu copil plangea amarnic sa nu-l lasam acolo, neputand sa expuna clar ce anume il deranja, fiind cel mai mic si cel mai neajutorat din grupa era batut si hartuit de copiii mai mari.Si m-au suparat toate astea pentru ca eu zilnic intrebam daca copiii se poarta frumos cu el si tot anul mi s-a spus ca ” da, copiii il iubesc mult si se joaca mereu cu el, doar ca Ayan sta mai mult pe scaunel si nu vrea sa se joace cu copiii!”.Adevarul era ca il bateau tare si ii era frica de ei probabil, de aia l-am gasit zile in sir stand pe scaunel cu jucaria de acasa in maini. ( acum cand scriu asta am lacrimi cat China in ochi si sufletul mi se rupe de mila lui ) Dar…asa cum in orice rau exista un bine, toate aceste rautati ale copiilor mai mari l-au calit, l-au invatat sa se descurce singur cu ceilalti copii fara a-mi cere ajutorul. Nu-mi place ca a devenit extrem de violent cu cineva care-l ataca, nu-mi place ca bate copiii daca ii iau din jucarii, nu-mi place ca le spune pe un ton rastit sa plece de langa el daca nu se joaca frumos cu el, nu-mi place ca pe muteste ii ciomageste pe cei ce nu-i plac.Dar imi place ca are un caracter puternic, stie ce vrea, e mandru tare si de ce sa nu recunosc, imi place ca nu mai sta sa fie batut.Am observat cum multi copilasi mai mari decat el au tendinta prin parcuri sa-i loveasca, impinga, violenteze pe cei mai neajutorati ca si ei.Ei bine, la Pusicel e altfel, ii ciomageste numai pe cei mai mari decat el, ii impinge si ii scuipa.Ma infioara chestia cu scuipatul, lucram la aspectul asta de mai mult de 2 luni de cand a venit de la cresa si a aplicat primul scuipat dar nu reusim sa-l dezbaram de mizeria asta.A invatat acolo sa scuipe, scuipa pe oricine nu-i place ( adult sau copil ), bodogane si spune pe sleau ce are de spus.
Deci bolile si violenta ce a capatat-o sunt aspecte negative.Insa sunt alte aspecte mult mai ok decat cele de mai sus enumerate care chiar merita integrarea in colectivitate a unui copil.Ayan, ce-i drept, a avut dintotdeauna un program de masa, baie, somn, la cresa insa programul lui s-a mulat dupa cel de acolo, daca inainte imi dormea dimineata pana la ora 10, acum la ora 7:30-8 se trezeste, mananca si are activitati pana la pranz cand mananca si doarme dus 3 ore.In plus, a invatat sa se joace cu copiii, stie cum sa conduca un joc si sa se lase condus ( nu o prea face , ii place mult sa fie lider de grup ), stie sa se joace chiar „de-a v-ati ascunselea” 😀 fara partea cand trebuie sa fie gasit caci el dupa ce s-a ascuns striga cat poate de acolo :” cucu, sunt aici!” 😀
A invatat sa manance perfect singur( si a mancat o mancare super buna si sanatoasa ), a invatat multe cantecele noi, a invatat sa scrie pe hartii cu creioane colorate, sa joace „alunelul”, sa aiba grija de lucrurile lui, sa fie ordonat, sa ceara singur ce are nevoie cand nu suntem cu el, sa se spele singur pe maini, sa ne cheme la masa, sa ne anunte cand ne culcam ” pune capul jos si dormi „, a invatat pe scurt sa fie independent.Si mie imi place tare chestia asta, nu suport copiii care-s crescuti total dependenti de-un anume adult.Trebuie sa invete sa se descurce singurei, sa aiba independenta lor.
Vacanta de vara dureaza pana la 1 septembrie cand se redeschide cresa, ar trebui ca Pusicel sa mearga in al doilea si ultimul sau an de cresa din viata.
Cam asta a fost rezumat primul lui an de colectivitate, in fapt cateva luni de mers intre copii, am tras mult cu bolile dar sper sa-si fi facut putini anticorpi si in anul ce urmeaza sa fie lucrurile mai calme din punct de vedere al sanatatii.Sper ca si bazinul de sare sa-si faca efectul, in plus l-au bagat pe Singulair ( medicament profilactic pentru astm ) si marea sper ca va avea si ea un alt efect benefic.Pana atunci insa sa gustam din plin zilele de vacanta de vara, calme si linistite, cu nopti pline de somn dulce si sanatos.

Copiii cei mai dificili, parintii

Prima sedinta cu parintii la cresa.Ne-a chemat pe toti printr-un anunt pus la intrarea in cresa.Dimineata am fost mult prea grabita ca sa-l observ, dar m-a facut atenta asistenta de la grupa.La ora 16 m-am prezentat intr-un hol, unde erau adunati alti cativa parinti.Ma gandeam ca se va face o sedinta la grupa unde este Ayan si nicidecum ca va fi o sedinta colectiva pe intreaga cresa.Din experienta altor ani insa, oamenii probabil ca stiau cu cine au de-a face si-n felul asta au programat o sedinta colectiva unde ne-am strans maxim 30 parinti din cei 177 de copii inscrisi.Se voiau a fi alesi cate 2 reprezentanti ai parintilor,de la fiecare grupa, reprezentanti cu care sa se tina legatura din partea directiei si a asistentei sefe si viceversa.Desigur ca in momentul in care s-a aflat ca vechea directoare a fost mutata la un alt centru ( unul care se ocupa de copiii strazii- cum o fi ajuns femeia asta de la cresa cu program normal sa lucreze la copiii abandonati?! ) si-n locul ei a fost numit medicul pediatru ( care fie vorba intre noi era mai indreptatit sa fie la conducerea unei crese, decat un jurist ), un tip la vreo 40 de ani, foarte echilibrat si serios, un om decent in primul rand, s-a pornit seria nemultumitilor sa-si spuna pasul acolo la fata locului ca tot l-au prins la inghesuiala pe bietul om abia numit in noua functie.
Daca unul dintre motivele majore pentru care am renuntat la invatamant au fost parintii , azi m-am convins pentru a nu stiu cata oara ca unii parinti sunt de-a dreptul imbecili si penibili si faptul ca nu le-o spune nimeni pe fata le da dreptul sa se comporte in institutiile de invatamant ca si cum ar fi pe tarlaua lu’ ma-sa mare.Bai oameni buni, au ridicat unele mamici niste probleme care m-au lasat masca de-a dreptul, sa ai tu un copil de aproape 3 ani si sa fi atat de proasta?!A inceput discutia o duduie tare boita pe mutra si imbracata in trening de cocalareasa ordinara care a spus in gura mare ca :” nu vi se pare ca deja ati exagerat cu mamaliga cu branza , smantana si ou, mancarea aia de la care toti copiii fac enterocolita?Nu va ajunge ca al meu a facut de 2 ori pana acum si v-am rugat sa nu mai dati copiilor asemenea porcarie care le cade greu si le produce enterocolita?” Mi-a picat efectiv tavanul in cap gandindu-ma ca nu o deranjeaza tocatura si dulciurile gen napolitane si tot felul de biscuiti cu crema ( pe care eu chiar nu-s de acord sa i le dau lui Ayan ) dar o deranjeaza mamaliga.Apoi s-a trezit un alt bou care a spus sus si tare ca ” domnule doctor trebuie sa ne hotaram toti parintii sa va stimulam lunar cu niste bani ca sa aveti grija mai bine de copiii nostri, caci se cunoaste ca educatoarele nu mai au grija de copii asa cum aveau inainte de taierea celor 25 %”.Am aramas iar masca si ma uitam la imbecilul de tata caruia un alt tatic i-a spus ca nu e tocmai ok cererea lui si il urmaream cand se criza urland catre ceilalti parinti :” nu va intereseaza educatia copiilor vostri, e clar! „, care educatia in capul lui se face numai daca „stimulam” infirmierele si asistentele ( habar nu avea ca la cresa nu-s educatoare! dar vorbea de educatia plodului sau ).Apoi a venit un alt tata -cocalar ( m-am ingrozit cati cocalari de parinti isi au copiii la cresa ) care a spus ca el cere sa fie batuti copiii la cresa ca al lui este foarte indisciplinat si l-a innebunit acasa..La faza asta eu nu am putut sa mai tac si i-am spus clar ca sa ceara sa fie batut al lui, sa nu vorbeasca in numele tuturor.Cand mi-oi da eu acordul atunci poate sa-l bata pe Ayan cine vrea, pana atunci insa eu nu-s de acord cu cererea acestui tatic.Sa-l bata pe al sau p[runc cine doreste pana i-l disciplineaza, pe-al meu insa care sta acolo unde-l pui , cand merge la cresa, sa nu mi-l bata nimeni!Raspunsul idiotului de cocalar catre mine” Ai sa ai un prostalau la usa si-or sa rada toti copiii de el!”.Bun asa…Ce-are sula cu prefectura n-am inteles si daca nu voiam sa raman o doamna asa mi-as fi bagat niste carne in gura cocalaurului ca sa vada ca nu bataia la cresa il va face pe Ayan un smardoi sau un pampalau! Daca scopul meu cand l-am dus la cresa era sa fac din copil miezul cartierului, il antrenam direct la kick – boxing si nu in colectiv de copii. Bai frate, cum sa vii ma ca parinte si sa ceri asa ceva? Cum sa sustii in fata atator oameni ca daca nu ii bat la cresa vor ajunge pampalai?
Apoi mai era una bucata mama – cea mai urata femeie vazuta de mine ever- care invartea pe degetele-i manicurate cheile de la masina si vantura sub ochii directorului o carte de vizita spunandu-i ca ea vrea sa se bage la fiecare baie cate un suport de hartie igienica cu rola mare de hartie si un dozator de sapun pentru fiecare copil ca sa aiba fiecare sapunul pe care-l ducem, la baie expus.Poate ea sa faca rost de ele ca e director la o firma de consumabile. Alta nebuna cu alte pretentii absurde, cand se stie ca subventiile de stat sunt minime si chiar nu cred ca s-ar aloca bani pentru asa ceva.
Nici macar un parinte nu am vazut sa propuna ceva anume, toti se plangeau de zor dar nu venea unul macar cu solutii.Eu am incercat sa propun sa punem bani sau sa aduca fiecare copil niste jocuri educative dar imediat au sarit ulii pe mine ca de ce sa mai aducem tot din banii bstri jocuri, de ce sa nu ne dea cresa?Pai si cresa de unde sa dea daca asta-i situatia in institutiile de invatamant de stat?Ne gandim la binele copilului si renuntam la un pachet de tigari si o bere ca sa luam un joc sau asteptam toti sa ne dea statul?
Pentru ca nu a mai fost nimeni la sedinta din grupa mea m-a rugat medicul sa fiu membru al comitetului de parinti dar cum noi mergem la cresa 1 zi si alte 2 saptaani stam acasa slabe sperante sa ma pot implica si nici n-o vreau pana la capat ca sa-mi pun in cap cocalarii in trening.
Am aflat de la cei care blamau vechea conducere ca pe vremea apusei se fuma in cresa ( in loc special amenajat dar mi se pare inacceptabil sa fumezi intr-un loc cu copii atat de mici, am fost si eu fumatoare si am lucrat in invatamant dar coboram numai la somn in curtea gradinitei, fie vara, fie iarna si fumam acolo la un colt , nu in incinta gradinitei cu copiii acolo ) si ca asta vara o fetita a fost arsa cu tigara pe mana ( din grseala desigur), am mai aflat ca dimineata cand sunt copiii pe jos la joaca usile toate stau deschise si e curent ca la nebuni si atunci mi-am gasit raspunsul atator si atator intrebari despre motivul pentru care Ayan cum mereg o zi la cresa caca steagul.Nu ca azi ar fi fost altfel…
De maine facem iar pauza, azi dupa masa l-am luat cu mucii siroind si stranuta in reprize de cate 4-5 stranuturi ceea ce anunta iar o raceala si mie o criza la gandul ca un alt antibiotic administrat acum pe o candida abia vindecata mi l-ar termina.Sper doar in puterea celor 3 luni de bronhovaxom administrat si a celor alte 3 luni de propolis cu vitamina C si echinaceea si sper sa nu fie dcat o simpla raceala fara febra si alte complicatii.
Pana atunci stam iar acasa, vine tataie si sta cu el, nu iese nici afara si doftoricim cat mai babeste copchilul spre vindecare.
Singura treaba buna este faptul ca nu a mai plans ba am primit si reclamatii azi ca la somn s-a aliat cu alti cativa puradei de varsta lui si au sarit in paturi tipand si deranjand ceilalti copii.Iaca pe Ayan care face si pozne! Imi pare rau ca acum cand s-a simtit bine cu ceilalti copii trebuie sa-l tin iar acasa.Asta-i singura treaba nasoala din toata povestea cu cresa: imbolnavitul asta care ma omoara a fiecare repriza de incepere a cresei.Sperand in vremuri mai linistite si-ntr-o reintoarcere grabnica printre copii sa auzim numai de bine!

Amestecate, pătate, nechefate

Nu stiu de ce anul asta a debutat atat de …fara chef.Nu am chef de nimic, nu imi gasesc locul, parca nimic nu ma multumeste, am o stare de totala blazare.Nu stiu incotro s-o apuc, nu stiu exact ce hotarare este bine sa iau, nu stiu daca vreau cu adevarat sa fac anumite lucruri, nu stiu daca vreau cu adevarat sa nu fac altele si uite asa ma perpelesc, stau si rumeg la foc mocnit, ma intretin cu cani de vin fiert cu scortisoara si portocala si muzica greceasca de inima albastra.Off, de mi-ar fi mai usor sa iau anumite decizii…

 

********

De maine printul meu cel frumos merge iar la cresa.Mi-e groaza, ma apuca o panica infioratoare la gandul ca iar va fi prezent cateva zile si apoi iar imi vine acasa bolnav.Nu am cum sa-l mai tin acasa pentru ca pierdem locul de la cresa.Sper sa ii mearga bine, sa nu mai planga atat de tare si sa se descurce altfel, ca acum ii turuie gurita si poate spune exact ce vrea si cum vrea.

Am pregatit bagajelul, am asezat frumos toate lucrusoarele in noul rucsacel cu Teletubbies si asteptam linistit ziua de maine.Inainte de cresa dam o fuga la Medlife sa-i fac un exudat faringian si apoi direct la copii.Am sufletul mic, mic , mic de tot.

 

 

*********

Scriam aici ca ne confruntam cu-n eritem fesier de mari proportii ce nu ceda deloc la cremele cu care-l oblojeam inainte, eritem ce nu era practic fesier, ci era genital.Am fost la pediatra lui si mi-a spus ca ” ba da, este eritem fesier si da-i cu violet de gentiana si cu crema Petrini ca o sa-i cedeze „.Am facut asa cum mi-a spus ea, am fost la munte si copilul avea deja carne vie, bietul, nu-l manca dar cred ca-l ustura, insa problema cea mare a fost ca i s-a extins pe toata suprafata corpului cu exceptia fetei.Merg la intoarcerea de la munte iar la pediatra si-mi spune ca a facut alergie alimentara.Ii explic ca nu are de la ce anume , ca e ceva in neregula si vreau sa-l vada un dermatolog.Imi da Aerius sirop si-mi spune ca „nu-i nevoie de dermatolog ca este eritem si dupa ce-i erupe caninul o sa fie ok!”. Si plec de acolo fara nicio trimitere, era in prag de An nou si toti medicii in vacante cu eceptia urgentei unde nu se pricep la dermato si ma trimit la Colentina unde primul lucru mi-l interneaza.Si stau si astept ca bleaga-n papusoi si astept si copilului nu numai ca nu-i trecea ( dimineata se ameliora si seara avea dupa baie niste pustule de credeam ca mor cand il vdeam ) dar i se extindea pe tot corpul si nici urma de canin.Si ma gandesc ce ar putea avea, schimbasem si detergentul in perioada aia, mancase si ceva prajiturele pe care el de obicei nu pune gura si ma perpeleam ce-o avea.

Si merg in sfarsit la un dermatolog ( la Euroclinic la dr.Irinel Nedelcu ) care-mi spune clar si scurt : „are candida!” Sa cad jos, nu alta! Am vazut negru in fata ochilor gandidu-ma ca tot pediatra cu joaca ei cu antibioticele cand a fost racit in decembrie i-a provoca asta.Si ca nu i-a dat profilactic pe langa antibiotic si ceva contra candidei.Si avea bietul meu pui o eruptie cumplita la pliurile de la picioare si pe picioare si pe piept.Semana insa leit cu o intoxicatie.Asta-i drept!

I-a dat dermatologul o crema ( Pimafucort)  si spalaturi cu bicarbonat si apa si feedback-ul pediatrei care a fost ?” nu-s de acord cu crema aia”. O, nu esti de acord, atunci fa-mi-l tu bine si nu ma mai duc ever la specialist! Sa inteleg ca si cu coada ridicata si fara solutie… Mdeah!

***********

Si pentru ca ma pregatesc de nou, am inceput prin a-mi schimba lookul.Nu mai vreau blond si suvite asa ca mi-am tras un saten super negru, arat cica mult mai bine decat blonda, sunt  ” mult mai mistoaca „.Asa o fi… n-am chef nici de asta acum!

**********

Din seria cuvintelor noi…am pierdut sirul, are o explozie de vorbe, spune si repeta dupa noi tot, imi spune mancaruri, ca vrea jos sau sus,stanga sau dreapta, ma lasa masca ca nu stiu cand a invatat cuvintele alea si acum mi le tranteste zilnic fara sa pot sa am vreo replica.Fac ochii mari si ma mir cat poate inmagazina un plodisor ca apoi sa vomite tot lasandu-ne fara replica.Deci ma astept sa spuna si niscaiva vorbe necugetate de noi astia adultii la momentul potrivit.

*************

Mi-am gasit vacanta la vara , la mare verde si limpede cu nisip alb si super fin, la plaja greceasca, plec intr-o insula unde nu merge picior de rumunski, ma duc chiar de am burta pana la genunchi si va trebui sa fac jde mii de injectii cu Clexane.Vreau sa stau afara , lla soare, intinsa pe te miri unde cu-n frappe rece langa mine si cu gandurile aiurea si nicaieri, vreau sa mananc la tavernele lor, sa ma conversez cu grecii vazandu-le privirea luminoasa si uimirea cand deschid gura si le vorbesc limba, sa ii vad relaxati si lenevind panma tarziu in noapte cu-n pahar de ouzo in fata invartind koboloii pe deget si punand tara la cale…Daca nici anul asta nu merg in Grecia o iau razna, pe campii ( nu ca acum nu as fi dusa cu pluta ).Ramane doar sa vedem daca mergem cu avion si ferry sau cu masina si ferry.Mi-ar placea varianta a doua ca am dormi o noapte si-n Thessaloniki unde ma cheama tare de tot niste strazi splendide sa ma plimb.Sa vedem insa in ce stare voi fi pana la vara.Dar important este ca aerian sau terestru plecam in Greciaaaaaaaaaaaaaaa!

Pana atunci un cantec care mie imi incalzeste inima, sufletul si sangele in vine…

 

 

 

 

Iar la creşă

De ieri Gugulufix s-a reintors la cresa.Am avut emotii dupa incidentul avut acolo inainte de perioada in care nu l-am mai dus si ma temeam ca se vor purta aiurea ca deh! asa-i la stat.Numai ca dupa acel incident eu am fost la medicul pediatru si am avut o discutie mai aprinsa cu el, am vrut sa-l mut pe Ayan din grupa aia si am fost si la directoare sa am o noua discutie pe aceasta tema.I-am expus exact anumite aspecte care ma deranjeaza si care m-au deranjat si m-a rugat sa nu-l mut de la grupa ca ” lucrurle se vor aranja in bine”.
Ieri insa am avut inima cat un purice si ma gandeam cu disperare ca saptamana asta va plange iar Guguuf si se va da de ceasul mortii.
Cum am ajuns ieri la copii, a ras fericit si imbracat si schimbat a zbughit-o pe usa la joaca.Cand s-a dus tata sa-l ia la pranz dormea si a ramas pana la ora 16: 30 la cresa cand am ajuns eu sa-l iau.L-am gasit super fericit, se juca de zor cu-n baietel si cand l-am strigat mi-a zambit si a alergat fericit la mine.
Despre persoanl…nota 20 cum s-au purtat ieri si azi, nu cred ca era nevoie de „bombardamentul ” ce l-am facut ca sa putem avea parte de un tratament asa cum se cuvine.Repet, nota 20 pentru felul in care ne-au primit.
Azi dimineata m-am trezit tot cu inima cat puricele gandindu-ma ca si prima oara la fel au decurs lucrurile, prima zi fericit dupa care scene de plans.Da de unde?S-a imbracat cuminte, am ajuns la cresa, l-am schimbat si pupacit bine si cand l-am bagat pe usa mi-a facut cu mana „pa-pa”, s-a dus cuminte la masuta lui alaturi de copii si se uita la mine sa vada daca mai sunt acolo.Imi zambea fericit si-mi facea cu mana.Nu-mi vine sa cred ca lucrurile decurg in felul asta, azi ramanand iar la somn , sper sa nu devieze iar comportamentul lui si sa nu inceapa cu scenele de plansete ca-mi rupe sufletul.
Meniul de ieri:
dimineata- lapte cu cereale, tartina cu unt si gem
ora 10: mere
pranz: ciorbita de legume si perisoare in sos alb
ora 16: orez cu lapte
Meniul de azi:
dimineata: lapte cu tartina cu cascaval si ou fiert
ora 10: banane
pranz: supa de pui cu taietei si ostropel de pui cu piure de cartofi
ora 16: corn cu rahat
Azi dupa -masa am hotarat cu D. sa mergem impreuna sa-l luam, D. nu a apucat nici macar sa-i vada sala de grupa si trebuia ca un tata responsabil ce este sa vada si el macar unde sta fi-su cat e plecat de langa noi.Ne-am intalnit si am plecat impreuna spre cresa sa-l luam pe Chiti-Chit.L-am gasit jucandu-se cu alti copilasi si cand ne-a vazut a alergat intr-o mare viteza sa ne ia in brate.Este o senzatie pe care nu am mai incercat-o pana acum, e minunat sa-l vezi cum fuge de fericire ca te-a vazut si se grabeste sa te ia in brate.Sper sa-l tina Dzeu.cat mai mult timp atat de fericit si de incantat de cresa!

Episod nervos la creşă

Ieri a fost prima zi de cresa a lui Guguluf , dupa 2 saptamani in care mi-a stat acasa cu timpanul perforat.Am luat consimtamantul medicului orl-ist care l-a tratat, alaturi de binecunoscutul aviz pentru reintrarea in colectivitate.Ne-am prezentat la cresa cu catel si purcel, cu zvarcolirile,plansetele si taraitul ( sarpelui?! ) pe te miri unde si cum ( la care ma asteptam ) si plec de acolo linistita, ca deja dupa inchiderea usii la grupa, Guguluful nu a mai scos un sunetel.Ajung unde am avut treaba si-mi suna mobilul:
– Buna ziua,de la cresa va deranjam… ( am inghetat de spaima gandindu-ma ca si-a spart capul sau smth more terrifying )
-Da, spuneti…
-Stiti, lui Ayan ii curge o ureche si domnul doctor vrea sa va vorbeasca
-Ok, va rog…
– Buna ziua, sunt doctorul pediatru, am constatat ca-i curge o ureche si trebuie sa-l luati acasa.Sa-l duceti la medic , la orl-ist , sa-l vada.Nu e de glumit cu asa ceva.
– Stiti, eu am fost cu el la medic ( ii spun povestea si ma mir cum dracu’ n-a vazut ca avizul il adusesem de la orl-ist si nu de la un pediatru ), mi-a spus ca e ok.Dar il tineti in curent?
………. pauza ……
-Alo, domn doctor, ii tineti in curent?
-Nu, cum sa-i tinem in curent?Nici gand.El este bolnav, atat.
Am luat copilul, am fost cu el la orl-ist aseara, intre timp acasa nu i-a mai curs nicio ureche.Orl-ista mi-a spus ca e vindecat, ca dupa otita se curata urechea si mai curge cerumen gros si vascos care seamana in multe cazuri cu-n puroi, ca timpanul copilului s-a lipit dar nu trebuie sa raceasca si nici curentul nu este indicat.Mi-a dat in continuare sa-i pun picaturi in ureche, dar mi-a spus ca e ok sa-l duc in colectivitate.
Dimineata, ne trezim, plecam de acasa cu-n concert matinal care a dat de veste intregii scari ca el pleaca la treaba lui, ajung la cresa uda fleasca ca pe drum a trebuit sa ridic din carut si sa potolesc sarpele cel taraitor care facea ca toate visele rele si nici nu ajung acolo bine, sa-mi trag sufletul, ca iese asistenta de la grupa si taios imi spune:
– Luati-l de aici, nu-l primim, ca are la ureche ceva si iau si ceilalti copii!
( parca avea lepra si le dadea si alorlalti)
Ii explic ca am fost iar la orl si ca e ok sa intre in colectivitate, ea o tinea pe a ei ca ” asa a zis medicul nostru, nu si nu, nu-l primim”.Imi venea sa plang de nervi,Ayan urla si se tara pe jos, ma gandeam ca daca ma apuca bazbuducii aia mari o dau si dracu’ cu tot cu cresa lor,dar ma abtineam cat puteam.Intre timp a mai aparut o bunica cu un baietel si asistenta cea ostila imi spunea pe un ton la fel de iritat ” stiu ca e greu cu el acasa, dar nu il puteti lasa intre copii atat de bolnav.Ati citit un contract si ati semnat”…Moment in care nu am mai putut sa tac si am rabufnit spunandu-i ca eu l-am adus in luna octombrie un copil perfect sanatos care s-a captusit de la altii cu otita cea de care se fereste cucoana asistenta intr-atat de tare, i-am spus ca da, am citit contractul, dar cred ca la fel de bine l-au citit si ceilalti parinti care isi aduc plozii cu mucii in barbie si cu tuse magareasca , i-am explicat ca otita nu se ia si i-am cerut sa vina pediatrul sa vorbesc cu el si sa-mi spuna dumnealui ca otita se ia si ca nu-l pot lasa in colectivitate si de ce in ziua cand l-am luat bolnav rupt , cu febra 38 si eruptie pe piele si urechea curgandu-i siroaie, i-am auzit pe altii cat de bolnavi erau dar alora nu le-a spus nimeni sa-si ia plozii acasa.Nu avem toti aelasi regim sau cum?Raspunsul ei?
” Nu va suparati, va rog, nu este aici pediatrul dar mi-a spus mie sa nu-l primesc!.” Pai si de ce puii mei nu mi-a spus si mie, ieri ,cand am vb la telefon?Eu sunt o banana sau ce? Asta ca sa nu-l mai trezesc degeaba pe copil, sa nu-l mai chinui cu plansete si cu nervi matinali sa-i stric ziua Puchitului, degeaba.I-am cerut toate lucrurile copilului, i-am spus ca atitudinea ei m-a deranjat enorm si m-am carat.Pe drum am sunat-o si pe directoare ( foarte amabila si draguta mereu ) i-am explicat ce si cum, i-am spus ca atitudinea asta cu datul afara m-a umilit si m-am simtit total aiurea, in plus copilul meu e spilcuit si aranjat si nu e bolnav de nimic.I-am mai explicat si alte faze care m-au deranjat dar la care am inchis ochii ( lovituri pe fata, zgarieturi, cazaturi cu care a venit acasa , ma enerveaza ingrozitor faptul ca una din infirmiere tipa tare la copiii astia mici.Am fost si eu la catedra, am tipat si eu la copii, dar la copii mari, copii care au 7 ani si fac rele, copii de scoala care stiu exact de ce se tipa si cum se tipa.Ayan plange tare tocmai pentru ca acolo se tipa la ei.Nu la el in mod direct, dar faptul ca acolo se urla tare si probabil ii si bruscheaza pe unii mai zapaciti, il infricoseaza tare.Mai nou ii este frica de tot ce-i brutal si zgmotos, dar asta-i alta poveste.Ideea este ca lui ii este frica acolo si d-aia plange in hohote si acasa daca aude ceva zgomotos.Noi nu tipam la el, nu-l bruscam si atunci l-au marcat chestiile astea.In fine, nu asta-i baiul acum… )
Problema este ca pe drum, inapoi de la cresa, am dat nas in nas cu orl-ista.Si am inceput sa plang ca simteam ca o sa crap de nervi.Si mi-a spus clar femeia:” e rea vointa, nu au vrut sa vi-l primeasca, ca plangea probabil si nu aveau chef de el , copilul e perfect ok acum si poate sta fara probleme la cresa.Dar haideti dupa-masa sa ma mai uit o data in ureche si va mai dau un aviz de colectivitate, ca nu au ce sa va faca si sa vina pediatrul sa-mi spuna mie ca nu e ok uechea lui.Otita nu se ia si nu e ceva viral.”
Si directoarea mi-a spus sa-l duc maine ca il primesc sigur si ca vorbeste ea cu medicul.( eu cred ca medicul habar nu are ce si cum , omul ala nu cred ca a spus sa nu-l primeasca ).
De mers la control o sa mergem iar , sa vad eu cum este urechea copilului, la cresa insa eu nu as vrea sa-l mai duc.Adica nu mi se pare normal sa te comporti asa cu mine ca si parinte care imi las copilul in grija ta, nu mi se pare ok atitudinea asta de „eu nu-l primesc aici ca e bolnav si iau ceilalti copii!” ( in conditiile in care acasa nu-i curge nicio ureche, nu are nicio problema; daca avea alta boala mai grava ce Dumnezeu facea cu el asistenta aia ?) Frate, eu cand lucram in invatamant nu le vorbeam asa parintilor, cu ton din asta taios si mai ales de fata cu alti parinti, bunici,etc.Nici nu le spuneam ca nu-i primesc la gradinita, ii rugam sa-i duca la medic si sa-i tina acasa le recomandam, dar nu aveam atitudine d-asta deplasata si erau unii care ma sunau si seara la ora 21, sa ma intrebe cu ce hartie s-a sters copilul lor la cur !
Offf, ca nu am unde sa-l las si ce sa fac cu el, dar asa nu l-as mai duce acolo….Atat de tare m-am enervat azi…Si dupa cum mi-au spus unele mamici, asta-i doar inceputul cu cresa… :-((

5 in 1

Cum o dambla nu vine niciodata singura , nici Guguluf nu putea fi ocolit de belele.Asadar cand ma bucuram mai tare ca suntem pe drumul cel bun cu viroza, ca in sfarsit nu mai tuseste deloc si si-a revenit gratie antibioticului, vineri a inceput sa-i curga urechea dreapta.Eu, care, mica fiind, am fost o otitoasa de am zapacit-o pe mama, pe respectiva pediatra ce ma ingrijea la vremea aceea, pe toata lumea , am intrat instant in fibrilatii, stiind in ce hal dor urechile.Eu cred ca as suferi mult mai usor o cezariana decat o durere de masele sau de urechi, cele 2 din urma durand pana la ficati.Pe Puchita nu-l doare deloc urechea, l-am apasat si l-am controlat amanuntit, in schimb ii curge din ureche un lichid galben si transparent ca o limfa cumva, lipicios.Concluzia pediatrei?Otita medie acuta – trece cu acelasi antibiotic pe care oricum il ia, m-a sfatuit sa-l curat in ureche si atat.Intr-adevar s-a diminuat cu mult de vineri aceasta scurgere si aseara nu prea mai supura, sper ca azi sa fie totul ok caci de maine e musai sa-l duc la cresa.
Deci viroza asta pacatoasa a fost de fapt 5 in 1 : tuse, muci, otita,eruptie cutanata si febra.Geez , toate astea odata la un bot de omulet!
In alta ordine de idei, de maine eu am multa treaba timp de o luna, dupa cresa , la pranz, Gugulufix va fi toata luna via bunici, adica va fi o luna in care vom avea un program similar cu cel pe care l-as avea daca mi-as lua un job.
Referitor la job…ultimele saptamani s-a acutizat la mine o stare de-a pixul ala gros total, nu mai am chef de nimic si de niciun job aici.Referitor la asta, curand, o alta postare.

Iar la creşă ( ziua a patra )

De dimineata s-a sculat refacut, nu tu secretii din nas curgandu-i siroaie, tuse nici atat, vesel nevoie mare, astfel incat am spus ca e timpul sa se intoarca la cresa.Aceeasi rutina matinala si plecam tot in graba ( eu nu pot dimineata sa ma remontez dupa ce ma trezesc devreme , functionez la parametrii minimali in cursul diminetii pana pe la orele 10 ), am intarziat oricum azi peste 8: 30 dar aveam o scuza ca lipsisem ieri.
Ajungem in crsa, schimb copchilul cel vesel pana atunci cu pantofii de interior, se deschide usa si apare una din infirmiere.Il ia din mana mea si face greseala sa-i spuna:” hai spune-i lui mami pa,pa”.In momentul ala l-a apucat o jale pe Guguluf de-am crezut ca moare.Un plans d-ala a jale ce nu s-a pomenit, asistenta ( cea venita din concediu) a vrut sa inchida usa.Am zis ca nu-l pot lasa in felul ala sa urle fara ca macar sa-i spun 2 vorbe.L-am luat din bratele lor, l-am adus iar pe hol.A inchis bine usa la clasa (eu aranjam ceva in dulap ), mi-a inchis si usa la dulap luandu-ma de gat si spunandu-mi continuu „hai, hai”.Imi venea sa plang de mila lui, ma tinea atat de strans de gat si repeta mereu „hai,hai”.L-am luat in brate si i-am spus ca mergem la copii sa ne jucam putin, ca stau acolo pe hol sa-l vad cum se joaca si apoi plec sa iau ceva de la piata si vin repede.I-am spus ca intru cu el acum si stau putin de la usa sa-l vad cum se joaca.M-a luat de mana si a intrat in grupa, se tot uita daca mai sunt, s-a asezat la joaca, eu eram in usa, apoi incet -incet am inchis usa.L-am auzit cand a plans iar dar pentru 2 secunde cred si gata.Am plecat cu sufletul tare mahnit azi, am fost sigura ca plansul s-a datorat zilei de ieri.Am sunat sa intreb ce face si daca mai plange, raspunsul a fost cel pe care-l asteptam:” se joaca si nu a amai plans deloc”.L-am gasit la pranz in patut, aproape adormit, cand l-am luat n-a mai zis nimic, s-a lipit de mine dormitand.
Acasa a dormit si el si eu, strans imbratisati de la ora 13:30 la 16.Si acum sta mai mult lipit de mine.Tare mi-e teama pentru ziua de maine.Off si eu care credeam ca am scapat asa de ieftin!
Meniul de azi de la cresa:
dimineata: lapte si tartina cu unt si miere
ora 10: banane
pranz: ciorba de legume, spanac cu orez si vita
gustare ora 16: rulada de biscuiti
Asa cum am mai spus in alt post, desertul de la ora 16 mi-l dau acasa, eu nu i-am dat pana acum lui Ayan chestii de genul asta: napolitane, salam de biscuiti etc.Vreau sa stiu de la alte mamici, le dati asa ceva copiilor?Incepand cu ce varsta se da cacao copiilor, dulciuri de la ce varsta se dau celor mici?

O noua odisee ( la creşă )

Desigur ca azi-noapte nu am pus geana pe geana, gandindu-ma la cele mai negre scenarii din viata mea si a lui Guguluf , de pana acum.Povestea cu drobul de sare era un nimic pe langa fantasmagoriile pe care mi le-am imaginat toata noaptea.Noroc ca e frig rau in casa si nu m-am putut plimba prin apartament, astfel incat stand in pat la caldurica, spre dimineata m-a luat un somn dulce si epuizat de toate scenariile horror daltuite cu grija toata noaptea.La ora 7 am fost insa in picioare, l-am „impachetat” si pe D. de drum, am pregatit hainutele, le-am aranjat si rearanjat de taspe mii de ori, le-am pus pe pat, de pe pat le-am mutat in sufragerie si tot asa.Am pregatit lapticul cald si la ora 8:15 i-am dat trezirea micului strengar ce dormea dus ( mi-a fost mila de el ca l-am trezit , mai cu seama cu cat era frig si afara si destul de innorat ).Toaleta de dimineata, imbracarea in fuga mars si laptele

Dupa lapte, in aceeasi fuga m-am pregatit si eu si iata-ne la ora 8:45 gata de plecare.Deja mi se instalase un nod in gat, simteam ca nu am suficient aer.Auzind ca plecam la copii si vazand rucsacul -porc Guguluful cel bine dispus a inceput sa-mi faca cu mana si sa-mi strige tare :” pa, pa”, tragand de clanta usii de la intrare sa plece afara.Buun, mi-am spus, inceputul suna promitator!

Drumul pana la piata -sa iau un buchet de flori- si apoi pana la cresa mi s-a parut cel mai anevoios drum de cand l-am nascut, pe masura ce ne apropiam de cresa, inima mi-o lua la galop si tensiunea imi scadea vazand cu ochii, simteam ca ma iau valuri, valuri de calduri si lacrimile mi se innodau in barba.
Ajunsi in curtea cresei, am parcat caruciorul si am eliberat veselul student care murea de nerabdare sa intre in incinta cresei, cu rucsacul la spinare.

Am reusit sa fac cateva poze in curtea cresei

Prima vizita a fost la asistenta care ne-a completat o fisa cu datele lui Ayan, ne-a indrumat exact unde va fi grupa lui, ne-a si condus la grupa facandu-ne cunostinta cu infirmierele ce urmeaza sa-l aiba in grija pe Puchitel.

Este la grupa 1, are 3 infirmiere la grupa, o asistenta care momentan pana saptamana viitoare este in concediu, sunt 17 copii in grupa si la somn dupa-masa raman cam 10 copilasi, restul plecand la [pranz ca si Gugulufix.
Ne-a repartizat un dulapior pentru hainute ( un raft intr-un dulapior mai exact ), ne-a aratat toaletele copiilor si sala degrupa unde urma sa stea Galusca mea.

In momentul cand s-a deschis usa clasei sa ne arate grupa unde va sta, un copilas a dat buzna plangand sa ma ia in brate.Mi s-a rupt sufletul vazandu-l si m-am aplecat sa-l managi putin.Smecheria mea de copil, cum a vazut ca nu-s pe faza, zbang! a si zbughit-o in grupa, s-a aruncat pe covor si s-a apucat sa se joace cu ceilalti copii.Degeaba il strigam si-i spuneam ca trebuie schimbati pantofiorii si apoi merge la copii, el nu s-a mai uitat spre mine si se juca cu o fetita care il mangaia pe capsor 😀
Am reusit sa-l iau de acolo, l-am schimbat de panotfi si l-am dus catre usa, moment in care a plecat din mana mea fara sa se mai uite inapoi la mine si la mama nicio clipa.Am vrut si eu sa-l pup si sa-i zic „pa,pa”, de unde?El nici nu s-a uitat la mine, era bagat cu totul in joaca imreuna cu ceilalti copii.Asta a fost tot!

Am plecat si l-am lasat sa se joace cu copiii, am achitat cresa pe luna octombrie ( 6 ron/zi, toata luna 120 ron – extrem de putin ! ) si am plecat.L
Acasa am stat ca pe ace si toata dimineata am facut treaba continuu ca sa nu ma gandesc la ceva rau.N-am rezistat si pe la 11:30 m sunat sa vad daca e totul ok, una din infirmiere a ras chiar si mi-a zis ca nu numai ca nu plange dar ii place si rade continuu, tipand cand si cand de fericire.
La pranz a mancat ciorba de pui dreasa cu ou, budinca de macaroane cu pui si la ora 10 le-a dat mar.A mancat tot, „s-a lins pe gura” asta a fost expresia uneia dintre cele 3 infirmiere :-D.Stiam eu ca la mancare nu vor fi probleme, teama mea a fost sa nu planga .
L-am gasit la ora 12:45 intr-un patut, statea cuminte cu o jucarie si probabil ar fi si dormit daca nu mergeam.Mi s-a spus ca in momentul cand l-au pus in pat a marait putin ( el oricum plange de rupe si acasa cand trebuie sa doarma, dar acolo?) dar a trecut totul.
L-am gasit vesel insa, cand m-a vazut si pe mine si pe tatal meu a chiuit si le spunea tare de tot tuturor copiilor, facandu-le cu manuta :” pa, pa, pa ,pa” 😀

Asta a fost prima zi de cresa a Gugulufului meu, mi-am facut griji aiurea pentru o suta de vieti, m-am consumat inutil.El este un prietenos si se pare ca in prezenta copiilor chiar nu-i mai pasa de cei mari.Doamne ajuta, sa-l tina starea asta de entuziasm si maine si poimaine si de-acum incolo mereu!Deci acum, pot spune usurata, ca am cupilul – mare student la grupa 1 de la cresa 😀
PS: despre cresa am numai cuvinte de lauda, e totul renovat si nou, este curatenie absoluta, personalul dragut si primitor, au grija de copii, mancarea buna.In plus, au un medic pediatru care-i vede zilnic la triajul de dimineata, deci Guguluf va fi zilnic vazut de un pediatru si voi sti imediat daca ceva nu e ok cu el.

Suflet zdrobit

Cu multi ani in urma, am auzit pentru prima oara, de la mama mea, zicala :” numai mama sa nu fi !” Pe parcursul anilor, la inceperea fiecarei noi etape din viata mea, mama , biata, plangea si-mi spunea acelasi lucru.Cand suntem liberi , pe picioarele noastre, ni se pare ca suntem invincibili.Odata ajunsi la randul nostru parinti, usor-usor ne aducem tot mai des aminte de ceea ce ne spuneau in anumite clipe parintii nostri.
Saptamana asta nu stiu daca noptile am dormit adunat 3 -4 ore.Am sufletul ghem si chiar daca n-o arat, simt ca pe dinauntru urla inima in mine si sufletul mi se zdreleste si sfarama in milioane de bucati.
Luni incepe cresa.Mi se pare ireal cum a trecut timpul de repede de la momentul in care am depus dosarul pentru inscriere si ziua in care iata va trebui sa-l duc acolo.Psihic sunt pregatita si-mi repet atat eu cat si cei dragi mie ca e alegerea perfecta.Sufleteste…simt ca mor! Ard pe dinauntru la foc continuu si n-am chef de nimic.Nu pot si nu vreau sa fac nimic.De luni am sa am tot timpul din lume…sa calc , sa spal, sa-i aranjez hainutele si sa i le miros.
Gandurile ce ma distrug noaptea sunt ca un fier inrosit pe o piele sensibila.Imi pun o mie de intrebari la care fireste nu pot gasi acum raspunsurile, ma torturez singura facandu-mi milioane de scenarii horror.De exemplu, azi noapte la ora 3 ma gandeam cine il va pupa pe el cat timp e departe de mine, cine se va purta tandru cu el acolo.Mai apoi un scenariu horror si-a facut loc in mintea mea obosita: daca cade rau si isi sparge capul, cum voi reactiona eu cand voi primi vestea?Eu, care-s atat de slaba de inger?!Ce-am sa ma fac in momentele alea, daca ma pierd cu firea si lesin si nu ajung la copil?
Ma gandesc noaptea ca el nu stie sa vorbeaca si nu-l vor intelege cand va vrea ceva, cand va plange dintr-un motiv sau altul.Ma mai gandesc apoi daca mi-l bate vreun copil, daca nu se vor juca cu el ( ma omoara gandul ca va sta singur intr-un colt cu mutruta trista ca nu se joaca cu el x copil), daca-l imping si sunt rautaciosi, el ce va face?
Plang zilnic si simt ca nu am aer, e groaznica despartirea asta ( fie ea si de numai 4 ore) , simt ca innebunesc la gandul ca puiucul nu va mai fi aici in casa, printre picioarele mele, zi de zi, dimineata.In acelasi timp ratiunea imi spune ca nu voi putea sta cu el de gat toata viata, trebuie sa tai cordonul ombilical, el trebuie sa se dezvolte.La mine nu cred ca au taiat cordonul, sunt 1000 % legata de Ayan intr-un mod ce nu poate fi descris in cuvinte.Ma doare fiecare gand ca cineva nu l-ar intelege si s-ar putea purta cu el indiferent, rece sau brutal.
Norocul meu este ca el se face repede placut, ca lumea in genere este atrasa de frumusetea lui si dulceata fetisoarei atrage multi oameni carora le este pe plac.
Imi fac griji pentru zilele cand e miorlait si nu are chef de nimic si atunci se smiorcaie si vrea numai in brate si alintat.Cine o va face la cresa?Imi fac griji daca va fi transpirat , oare il vor schimba imediat?Daca face eritem fesier, mi-l spala sa-l unga sau il lasa cu usturimea aia de-l rupe la inima?Cand il schimba de pampers oare il pun pe un scutec sau il aseaza cu pielea pe covor?Daca si iar daca…
Stiu ca ma torturez singura, stiu ca imi fac o groaza de ganduri aiurea dar mai stiu ca de luni incepe o alta etapa in viata lui Guguluf iar eu nu-s pregatita deloc.As mai vrea bebele ala neajutorat total care sa depinda de mine 100%.Stiu ca asta-i viata si trebuie sa mergem inainte, stiu ca are nevoie de copii de varsta lui sa se joace, sa socializeze si sa fie in lumea copilariei alaturi de ei, stiu ca-n colectivitate copiii se dezvolta armonios, dar…mi-e greu sa si aplic teoria.
Am pus la punct toate lucrurile pentru luni, zilele astea nu mai fac nimic absolut.Stau si toata ziua il pup si-l tin in brate.Vreau sa cred ca luni voi fi tare si nu voi da apa la soareci ( trebuie sa fiu! ), o iau si pe mama cu mine ca daca ma napadesc emotiile sa nu ma apuce pe acolo vreun plans, vreau sa treaca odata ziua de luni si celelalte zile in care ma voi acomoda eu cu cresa.Ayan nu stiu daca va plange, eu sigur am s-o fac ( nu in fata lui ,desigur) si sigur imi va fi groaznic de greu, iar, la cresa!
Urasc inceputurile si urasc etapele noi din viata nopastra.Si asta-i doar prima dintr-un lung sir ce ne asteapta…poate ma mai calesc intre timp si poate mai si cresc !Pana atunci plang si iar plang, imi adun bucatelele de suflet si mi-l recompun, imi fac curaj si iar curaj.
Numai mama sa nu fi fost, zilele astea!