Sunt o doamna, ce culoarea mea!

In ultima vreme am tot citit in blogosfera si pe diverse forumuri acest lucru: ” minunat raspunsul tau, esti cu adevarat o doamna!” La inceput, respectivele comentarii m-au amuzat, apoi ma iritau gandind ca in lipsa unui comment destept sau a unui argument solid, se baga din top faza cu doamna.Ulterior, stand intr-un autobuz cu gandurile pierdute aiurea ( mi-a facut bine sa merg cu RATB-ul dupa mai bine de 10 ani ) mi-a venit ideea: buey, dar de unde puii mei stie una d-aia care te face sau nu doamna, cum esti de fapt in viata reala?Se catalogheaza unele pe altele, se domnesc sau nu, in functie de raspunsurile delicate sau mai putin delicate, discrete sau mai putin diplomate.
M-am gandit cat de simplu ti se aplica o eticheta fara ca macar respectiva persoana sa te fi vazut vreodata live.Sa fi vazut daca plescai cand halesti sau daca te scobesti intre dinti dupa ce ai terminat masa.
M-am gandit si intrebat totodata cate din astea care pun ele etichete pe banda rulanta sunt cu adevarat ele insele niste doamne.Sau daca macar au notiunea termenului atat de usor si frecvent uzitat in comentariile lor?!
Mi-am dat seama ca eu nu as putea eticheta oamenii in felul asta, nu as putea sa le spun tam-nesam unor muieri ca-s sau nu doamne, atata vreme cat nu as sta in preajma lor o perioada, ca sa le observ.Am inteles clar, ca-n acceptiunea mea, termenul de „doamna” are cu totul si cu totul alta conotatie decat ceea ce inseamna pentru unii acest cuvant.
Cand spun despre o femeie ca este o cucoana sau o doamna ( deseori folosesc cuvantul „cucoana” ca-mi place mult cum suna! ) atunci respectiva se incadreaza in niste standarde si apartine unui mediu elevat.
In primul rand ca nu toate femeile carora ne adresam cu „doamna” ( doh, asta-i teremenul uzitat in limba romana pentru politete si pentru femeile care si-au pus saiba pe dejt, automat cand te mariti devii si doamna :-D) sunt si doamne.Eu le spun multora tanti si muieri pentru ca le merg manusa aceste apelative.Ca sa devii o doamna, cred ca trebuie sa te nasti cu o anume finete.Domnia nu se capata, cu ea te nasti!
Pentru mine doamnele sunt rafinate, fine si elegante.Nu am sa pot niciodata sa-i spun uneia cu fata de lopata „doamna”.Nu, nu are nicio vina ca s-a nascut la tara sau ca trasaturile ei sunt mai abrutizate decat ale unei talpi de pamant, dar nici ea sa nu aiba pretentia de-a fi o doamna!
O doamna, pentru mine, este impecabila din cap pana-n varful degetelor, este mereu aranjata, parfumata discret, asortata si eleganta, cu un ton placut al vocii, care vorbeste incet si rade la fel de incet, mananca cu o gratie perfecta, stie sa-si traga fusta atunci cand se aseaza pe uns caun, stie cum sa stea picior peste picior, cum sa aranjeze servetelul de masa, cum sa foloseasca tacamurile, cum sa se ridice de la masa, stie cum sa-i intinda mana unui barbat spre a-i fi sarutata, stie sa fie delicata si feminina.Mai apoi, in viziunea mea o doamna e scolita, este frantuzita ( sau englezita, dupa caz), are cultura, sarm si stie cand anume sa vorbeasca si cand sa taca.O doamna este aceea care stie sa respecte si sa fie respectata, care impune respect prin simpla-i prezenta.O doamna nu este o tata, nu se baga in discutii fara a avea nimic de spus, o doamna vorbeste despre diverse subiecte interesante, face actiuni de caritate, isi ajuta semenii, este empatica cu cei din jurul ei.O doamna stie sa vorbeasca si cu vladica si cu opinca, adaptandu-si vocabularul astfel incat sa nu se simta nici opinca si nici vladica deranjati de actul de comunicare.O doamna se invarte in cercuri elevate, printre oameni la fel de rafinati ca si ea, se plimba in locuri de bun gust si cu oameni cu bun gust.
Ma lasa complet rece faptul ca te catalogheaza o Ghergina d-asta ca nu esti doamna, dar oare ea este o doamna?Si-a pus ever intrebarea daca exceptand faptul ca are un limbaj cumpatat mai intruneste vreuna din calitatile unei doamne?
Eu,una, nu am frate pretentia sa-mi spuna nimeni „doamna” atata vreme cat circul zi de zi in adidasi ( pantoful meu cel mai elegant de cand il am pe Ayan ), cat bag si scot carnuri din si pe gura, cat nu respect anumiti idioti care ma calca pe bataturi, nu am pretentii sa imi linga nimeni baschetii spunandu-mi:” pfuu, esti o adevarata doamna!”
Ca sa raspund unor marghioale d-astea pe care le coloreaza grija ( de acum am sa copiez expresia unei tipe ce-mi place mie mult cum scrie si n-am sa mai folosesc jargoane, ci am spun in loc de a f**e, „a colora ” ) daca sunt eu o doamna sau nu ( desigur ca nu-s) !
Nope, dar…Dar niciodata nu umblu pe strada, desi in adidasi, nevopsita, cu radacinile crecute mai mult de juma’ de cap, nu am avut in viata mea oja sarita de pe unghii ( adica mi-am gasit un minut oricand si-n orice circumstanta sa-mi sterg cu diluant oja de pe unghii), nu am umblat ever cu parul slinos, nu am avut unghiile la picioare de jumate de metru si calcaie d-alea de nici mama pietrei ponce nu le mai curata, nu am umblat sifonata si neasortata, chiar daca am un colac la burta suficient de maricel nu port diverse accesorii de vestimentatie care sa mi-l scoata si mai tare in evidenta.Apoi, nu-s maritata cu-n macelar ( nu am nimic cu oamenii aia dar sper ca n-au si ei pretentia ca-s domni! ), nu am prieteni romanezi, desi m-am distrat maxim in viata mea, inainte de-a ma marita, nu exista nimeni sa ma arate cu dejtu’ aratator ca i-as fi violat barbatul din dotare sau ca m-ar fi vazut zacand pe te miri unde imbibata in alcool, am avut si am suficienta mandrie incat sa nu devin vreodata in viata mea atarnache la vreunul care m-a colorat si nu puteam trai fara markerul lui cel gros si rosu, desi vorbesc extrem de colorat ma exprim foarte logic si am coerenta in ceea ce scriu si vorbesc, am limite in situatii in care altii mai au de povestit doar de cate ori se coloreaza ( sau nu ! ) si in rest le-au spus pe toate.
Ce este si mai important am umor.Si am umor de calitate.Si nu am trecut la my favourite music pe Gheorghe din Galati si nici pe Gigi manelistu’, merg la opera si la teatru, la muzee si la Ateneu.
Si respect.Respect omu’ ca uneori imi vine sa imi colorez cate una peste ochi de cat de frumos vorbesc cu anumiti ghiolbani care nu merita nimic.Dar o fac si dau o sansa.Si stiu sa multumesc si sa fiu recunoscatoare ( cei care ma cunosc personal stiu bine asta ), stiu sa ma port impecabil in situatii in care alte matracuce d-astea habar n-ar avea sa indruge 2 vorbe.Si am incredere in ceea ce mi-au spus oameni minunati atunci cand am luat o cina impreuna.Si m-am invartit in cercuri sus puse in care neveste de macelari si alte doamne d-astea inchipuite probabil ca viseaza ca la o vacanta all inclusive in Cancun.
Deosebirea intre mine si doamnele astea de carton este ca eu merg pe burta si nu ma laud, in timp ce ele isi striga in gura mare faptele de domnie.
Si daca maine ii vine vreo idee vreuneia dintre Gherghine si peste noapte face vreo transformare a fizicului sau, uluitoare, spre dezamagirea ei o anunt ca doamna tot nu va fi!
Domnia vine din interior, asa cum spuneam mai sus, daca nu te ajuta trasaturile si daca n-ai rafinament, daca nu esti nascut sa fi domn, poti si pene in cap sa-ti pui ca tot degeaba!
Rezumand ceea ce am scris la o singura imagine, pentru mine termenul de doamna este reprezentat perfect de o adevarata cucoana si anume :Angela Lansbury.Actrita aceasta este un exemplu clar a ceea ce poate defini o adevarata doamna.

Restul? Pitpalac intr-un copac…hai fuga la colorat ca s-a inserat…si ma visez o doamna! O doamna a forumurilor si a blogosferei romanesti 😀 caci da, sunt o doamna, ce culoarea mea ! 😀

Ce caut eu in blogosfera?

Nu cu mult timp in urma am fost intrebata de cineva acest lucru.Initial mi-a sunat intrebarea ca si cum incalcasem o proprietate privata si eram trasa la raspundere.Mai apoi mi-am dat seama ca niciodata nu m-am gandit la acest aspect, niciodata nu mi-am pus aceasta intrebare.Ce cautam toti in blogosfera?Ce caut eu in blogosfera?
Well…nimic.Nu am facut acest blog cu scopul de a cauta ceva anume.L-am facut pentru ca am avut o scanteie la un moment dat, am intrat apoi in hora cum se spune si m-am virusat ulterior, astfel incat acum chiar nu pot sta prea mult departe de blog.Dar nu inteleg inca intrebarea…Adica ce-as putea cauta in blogosfera?Uneori caut retete de mancare, alteori citesc anumite postari super haioase scrise de oameni slobozi la condei si la minte ca si mine ca sa ma relaxez, in anumite zile am gasit pe unele bloguri postari folositoare cu diverse jucarii si accesorii pentru copii, ma uit la hainute de copii, am vandut eu la randu-mi haine de copilasi.Cam asta fac eu in blogosfera.
Nu caut nici sa judec oamenii, nu caut sa comentez pe toate blogurile cu trafic ca sa ma fac observata, nu caut sa leg musai relatii cu diversi oameni, nu trag nici concluzii pripite in legatura cu anumite persoane care-s dincolo de un monitor, nu cer adrese de mess ca sa socializez si-n afara blogosferei decat anumitor persoane care chiar imi plac cu adevarat si pe care le admir foarte tare, nu rosesc niciodata atunci cand citesc bloguri cu anumite cuvinte triviale si nici nu ii judec ca fiind nu stiu cum respectivii insi ce detin blogurile ( de multe ori ceea ce anumiti oameni super stresati scriu pe blog in anumiti termeni de jargon si cu-n limbaj trivial nu este decat o defulare si nu ii defineste in niciun fel ca fiind niste loaze sau niste oameni de cacao), nu copiez pe nimeni si nici nu ma intereseaza foarte tare cati oameni din blogosfera ma iubesc sau nu, sunt de acord sau nu cu mine si cu ideile in care imi cresc eu copilul sau traiesc cu si in familia mea ( ma rog, cele pe care le las eu sa se vada aici, pe blog ).
Ce as putea sa caut in blogosfera? Am raspuns si repet deseori caut retete de mancare pe bloguri de gospodine desavarsite, alteori caut lucruri care ma intereseaza intr-un anumit moment.Ce altceva as mai putea cauta in blogosfera? Chiar sunt in ceata la intrebarea asta…
VOI CE CAUTATI IN BLOGOSFERA, cei care ma cititi ce cautati sau ce anume de ce va aflati in blogosfera?Tare-s curioasa sa aflu ce cauta unii dintre voi in blogosfera…( asta in cazul in care v-ati pus ever intrebarea asta)

Analiza de text neliterar si neliterat

Nush cum se face, dar este exrem de bine stiut de cei din juru-mi ca eu atrag oamenii dementi exact ca pe-un magnet.Am tot citit in ultimul an de cretini din astia care nu faceau nimic cu si din viata lor decat stateau la pc urmarindu-i si vanandu-i pe altii, am tot citit supararile anumitor detinatoare de bloguri pe care le citeam des, am asistat la tot felul de discutii nebunesti in urma carora detinatoarele blogurilor cu pricina au ales sa-si faca private gandurile, simtirile si imaginile ce si le expuneau in casutele lor virtuale.Pe blog nu avusesem inca parte de nicio cretina de genul, de la ultima psiho de pe un forum care tragea tot felul de concluzii nu am mai avut parte de asemenea personaje.Ma miram ca nu daduse si peste mine „norocul” blogosferic.Inca…
In ultima vreme am simtit nevoia de o pauza cu scrisul pentru ca ma sufocam…Nush cum dreq am ajuns sa fiu eu inconjurata virtual de niste personaje – genul de care am fugit mereu: mimoze, oameni crampon de care nu poti scapa oricat de gretos te-ai purta cu ei.Faza naspa este ca nu numai ca nu inteleg faptul ca n-ai niciun chef de compania lor, ba dimpotriva, insista si ti se baga pe gat, isi gasesc adepti in oamenii slabi pe care-i cuceresc cu problemele lor lacrimogene si victimizandu-se. Una dintre mizeriile astea de femei mi s-a bagat pe blog, mess, ulterior incercand si cu ceva telefoane ( noroc ca am inca o cartela pentru prosti pe care o tin deschisa numai cand imi place mie) pe care insa i le-am retezat scurt.De fiecare data nu-mi spunea absolut nimic interesant, ulterior si-a motivat prezenta-i agasanta prin grija si iubirea netarmuita fata de al meu cupil.
(se pare ca asta este o trasatura de-a sceleratilor caci si cealalta vita de pe forum ma ura de moarte dar continua sa ma citeasca avid si sa imi urmareasca fiecare miscare „de dragul lui Ayan”).
” Chiar daca am stiut ce-ti poate pielea din doua conversatii la telefon totusi am fost alaturi de tine cand Ayan a fost bolnavior. Aveam treaba la momentul la care ai apelat la mine pentru ajutor si totusi, pentru copil, care nu are absolut nici o vina, am stat langa tine. Intentiile mele au fost cat se poate de sincere. Chiar am sunat sa intreb cum se simte Ayan. Te-a durut fix in spate. Ai fost de un egoism greu de digerat. Am trecut peste povestea asta caci, in viata, am invatat ca nu trebuie sa te astepti sa iti “multumeasca” in vreun fel oamenii ci doar la interpretari eronate ale intentiilor tale. Te-am sunat sa stiu daca vii la protest si te-am mai sunat inca o data pentru nu stiu ce problema. De fiecare data am simtit un junghi in inima, cand am inchis telefonul.”
(Nu am apelat la tine ever cand Ayan a fost bolnav ( eu il tratez dupa ce spun medicii si nu babele din targ, celor catorva persoane care mi-au stat alaturi atunci le-am super multumit si avem relatii mai mult decat ok si acum .Daca ai simtit junghiuri in inima la fiecare convorbire ce pana mea ai continuat sa tot imi scrii pe blog, sa ma suni si sa iti faci simtita prezenta, ha?).Nu-mi spune ca esti tu asa o persoana altruista ca nu cred nici de ma pici cu ceara!
Well-well, am refuzat politicos o data intalnirea, am refuzat a doua oara apropierea, citeam pe bogul ei si ma minunam ce idioti pot fi unii oameni, cum isi pot pune pe tava in mod public intreaga viata ( si noi ne expunem cate putin din viata noastra pe bloguri dar parca avem anumite retineri si parca nu ne spalam in public intreaga garderoba), problemele intime si mai putin intime, tot tacamul.
Odata respinsa, vipera care n-a ajuns la struguri si-a incoltit in mintea-i bolnava un plan nebunesc si a asteptat la cotitura, terfelindu-ma pe blogu-i in fel si chip, doar pentru ca mi-am permis sa comentez pe un alt blog – desigur ca al prietenei ei virtuale – alta mimoza de 2 lei, care dupa ce fura ideile de pe alte bloguri, deh! greu sa scrii si despre altceva cu exceptia cachitului, pisutului si dintisorilor care nu mai strapung gingiuta ) incropeste articole fara sa aiba in vedere ca jigneste anumite persoane.Odata ce se ridica una ca mine care-i scrie super civilizat ca a cam dat cu bata-n balta la faza cu articolul ala, mimoza se pune pe lamentat si da fuguta la matura ei pretena care se cugeta ca-i momentul oportun sa ma atace. 😀 Se apuca si scrie un post in care isi da ea cu parerea despre mine si familia mea ( a ajuns pana la soacra-mea despre care scrie ea ca se hranea cu tot felul de buruieni).M-a amuzato-enervat celebru imbecila cu pricina si neavand loc pe blogul ei sa comentez caci modereaza comentariile si lasa vizibil numai ce-o face pe ea sa iasa basma curata iaca ii raspund acia la mine in casuta ocupand cat spatiu vrea muschiu’ meu si elucidandu-i vitei toate nebuloasele in privinta-mi.
Asadar:
1.” Dar de oamenii, care perturba echilibrul blogosferic, ca e de la luna plina, ca e de la hormoni, ca e de la stres, oboseala si altele, ma irita pana la maduvioara. Ca, stiti cum e, daca arunci cu vorba grea, nu o mai scoate nimeni de la sufletul celui jignit. Si nici nu-ti mai schimbi parerea despre cel care supara fie ce o face!”
Adicatelea eu mi-s omu’ de perturb echilibrul blogosferic 😀 asta mi-a placut maxim! Te-am asigurat si in prive ca sotul meu cel zvelt ca o gazela isi face datoria de sot impecabil si ‘ormonii mei e mai mult decat satisfacuti si pusi la locul lor.Intrebarea mea catre tine e una simpla rau : e adevarat ca-n prag de ciclu se mai tropaie cate-o horica de hormoni in al meu body, tu draguta ai ‘ormoni? ( macar de-un ciclu mai incropesti?)
Despre stres si obosela nu cred ca vei putea ever intelege ce inseamna asta, caci stand cu curu’ toata ziua pe un scaun la pc, oboseala si stresul tau ating cote ingrijoratoare deci nu vei putea intelege draga de tine ce inseamna sa cresti singura un copil, sa tii o casa singura cu tot ce inseamna asta!
Despre vorba jignitoare…sa ne fie cu pardon madame, eu am invatat ( asa rasflocea cum ma crezi tu am invatat si eu ceva la vietisoara mea ) ca ati spune parerea – desi opusa majoritatii- nu inseamna a jigni pe cineva si nici nu trebuie pus la zid omu’ care nu concorda cu mine in simtiri si ganduri.Am avut opinii diferite de multe ori cu oameni din blogosfera, dar aceia nu erau animale, ci fiinte rationale care si-au spus si ei parerea, s-a rezolvat treaba si am mers mai departe.
Ai impresia ca facand o afirmatie si suparandu-va voi, cercul seriosde mame extraordinare al blogosferei, am sa incerc cumva sa impac pe cineva ca sa fiu iertata de voi?Ma faci sa ma zvarcolesc de ras!Eu imi cer iertare si scuze si tot tacamul, ma prosternez in fata celui caruia i-am gresit cu adevarat ( mi-a parut rau ca i-am cerut scuze blondei care m-a barfit cat a putut, impreuna cu tine, dar neavand curajul sa-mi spuna direct ce o deranjase exact – urasc lasii si pupincuristii ) dar niciodata ( afli acum asta ) nu ling acolo unde scuip si nu consider ca arunc cu vorbe aiurea.Stiu sa ma stapanesc si sa ma gandesc de 2 ori inainte de-a spune ceva in scris ( vorbele zboara pe cand scrisul ramane pe veci ) si daca o spun inseamna ca-s calcata rau pe lingurica.
Faptul ca a scris un articol mai mult decat nesimtit in care acuza ea marea Milka toate mamele care nu alapteaza, punandu-le la zid ca nu au avut bunavointa destula si…si…ne obliga pe noi cititoarele sa deducem ca ea a facut referire nicidecum la cele din blogosfera, ci la cele pe care le stie ea personal?! Pai scrie fata draga o erata si specifica asta, nu ma lasa pe mine sa ghicesc ceea ce ai vrut tu sa spui si nu ti-a iesit. ( Bogdana le-a zis pe bune si i-au iesit asa cum trebuia, plagiatul prin asta se plateste 😀 ).
2.Faptul ca te manca in cur ce ingurgita socra-mea cand il tatalea pe capriorul meu…iaca plante agatatoare manca, sweetheart, ca de-aia imi crescu un flacau asa de fain, zvelt ca si caprioara, caucazian cu ochii verzi.Pe tine daca te-a tatalit o alta muma decat a ta, ai suferit modificari si ai iesit un soi corcit de mongoloido-negroida.Acu’ ca te-ai calmat si cu ce a mancat socrela sper sa iti mai vii in simtiri.
3. ” Ce m-a suparat defapt a fost comentariul Amirei, extins pana pe blogul mazarichilor si nu mai stiu pe unde altundeva s-a mai dus. Treaba care m-a determinat sa ajung la acest articol. Nu e frumos! Denota lipsa de respect fata de celalalt coleg, care, pana una alta, s-a purtat cu tine finut si ti-a aratat mai mult decat buna vointa. Pana la urma se presupune ca suntem oameni civilizati la cei peste 30 de ani. Ca ai pierdut cativa ani din viata cu folos, nu aiurea. Ca pana la 20 copilaresti, ca te mai destrabalezi si pana la 30 dar dup-aia devii om serios. Nu ma mira atitudinea asta. Cand omu’ este rasfatat devine asa cum vedem. Sau mai pot fi multele probleme care-si pun amprenta asupra personalitatii. Cauze sunt multe dar nu o scuza pentru asemenea rezultat.”
Pfuuuuu, asta-i grele, ai filosofat aici, nu gluma!Buey fato, da sa mor io daca nu esti de belea! Care coleg? De mina, de uzina, de banca dintr-a saptea? Sau asa ne numim in blogosfera si eu am uitat sa fiu in trend?Mey voi ce-mi sunteti colegi in blogosfera haidati repejor cu 2 dejte in sus sa va stiu si io ca bag de sama ca sforai rau si nu stiu cum sa va numesc.Deci de-acum cand vreau sa va fac atenti ma adresez cu „stimati colegi!”
Asadar blonda imi era colega de blogosfera si mai presus de tati cele mi-a aratat si bunavointa.Haida la dreq! In ce anume?Mi-a soptit la vreun examen, m-a ajutat sa mut mobila sau…asta cu „purtatul fionut si bunavointa” sunt expresii de romanezi pe care eu nu-i halesc si nu pot raspunde la ele caci ma depaseste.Clar pe fata!
Mai apoi…as vrea sa te intreb Alexandreasco, cunosti ce fac oamenii seriosi?Daca nu, ai copilarit degeaba pana la 20 ai tai ( btw eu copilaria mi-am incheiat-o pe la 14 ani, apoi am trecut in alte etape), la tine s-a prelungit ca fost laptele de muma prea copilaros.Cat despre destrabalare…hm…n-as spune ca m-am destrabalat ever…dar daca tu spui ca ai facut-o atunci hai ca recunosc si eu: m-am destrabalat celebru pana la 25 asa cu indulgenta, ca mai apoi am devenit matura! ( deci tu clar esti mai retardata ca vad ca ai impins toate etapele pana mai spre 30 cand ai devenit om serios…dar tu ai zis adevarul mititica, ca unde nu-i gainusa e buton si ori asa, ori asa treaba omu’ tre s-o faca,asa-i? ) 😀 Sa nu mai spui ca esti om serios.Niciodata,auzi? 😀
Manca-te-ar muica de psiholog fin ce esti tu! Ha, unde-mi statea geniul si nu m-am prins.Rasfatata zici?Pai si arata-mi tu mie o muiere careia nu-i place sa fie rasfatata! ( asta in cazul cuplurilor care se iubesc si care nu pun haleala pe primul plan ca tine, care declari sus si tare ca inainte de iubire, totul trece prin stomac si ca banu’ adus acasa de bacan e mai bun decat orice mangaiere sau vorba dulce spusa de el vreodata! ) Ca rasfatul duce la egoism?Fato asta cu egoismul ai tot repetat-o dar nu am inteles de unde ai tras tu concluziile astea.Ia te rog sa-ti iei o nuielusa si s-o bati pe mama ca m-a rasfatat, bate-l si pe D. ca ma rasfata ca pe o printesa si bate-ma la naiba si pe mine ca sunt egoista ca nu stiu cum dreq sa scap de raie d-astia de oameni pe care nu-i halesc si ei asteapta si multumiri.Mi-am adus aminte sa-ti spun de ce m-ai sunat a treia oara…pentru nimic.Te-am mai luat la paispe intr-un alt comentariu si fix la 2 minute dupa, m-ai sunat ( la ala in care-mi spuneai ca nu-ti place tie cum imi sta blonda.Pai ai vazut tu romanez sa iubeasca blonzii?) sa-mi dai cu limba la zmec si ti-am taiat-o rapid ca nu halesc miorlaieli si perieri.Deci tu ai antecedente grave dar nu ti le vezi, jignesti gratuit si ti se pare ca esti o sfanta!
4.”E strigator la cer cand cineva se simte cu musca pe caciula si sare la gatul cuiva sau simte nevoia sa puna pe cineva la punct, caruia ii purta sambetele de ceva timp. Cum o fi, cum n-o fi, judecata mea cea dreapta zice ca Dani este nedreptatita in aceasta poveste.”
Oare de unde plm mea stii tu ca ii purtam eu blondei aleia sambetele?Va si credeti ceva interesante de va poarta omu’ sambata lui?! Iaca nici nu aveam altceva de facut decat sa port sambetele blondei.( tie iti purtam toata sapatamana ca esti nesuferita maxim! )Iar despre judecata ta cea dreapta…hahahahhahaha…asta cine ti- mai zis c-o ai?Ca ti se pare tie…uneori si mie mi se pare ca voi fi mama de presedinte, asta inseamna in viziunea ta ca poti judeca si blama si condamna dupa bunul tau plac?Mai fetito…ca tot vorbeai ceva pe undeva de maturizare…ma faci nu numai sa vomit gandindu-ma la gestul pe care l-ai facut ( eu doar la gradinita ma credeam un sef de trib si rezolvam in numele tribalilor mei problemele, ulterior i-am ascultat, le-am dat sau nu un sfat dar fiecare om matur isi rezolva si gestioneaza situatiile de criza aparute in viata sa – bine, aici vorbim iar de oameni dastepti si cu personalitate , nu de agarici care dau fuguta la vecin sa-i rezolve problema ca plange tare si suspina tanara domnita )
5.” Si am ajuns iar la prieteni; sunt un om sociabil si-mi place sa am prieteni de calitate, nu tin cont de culoare”
Aici e musai sa-ti raspund caci treaba asta spusa de tine m-a socat.Adicatelea fai asta ( ca sa intru si eu in limbajul florareselor cu care te intretii tu in fata blocului la o punga cu seminte) o romaneza care vinde flori in fata blocului e om de calitate?Jos palaria fai fato pentru argumentarea asta! Sa moara Jean de am mai auzit o asa duma de cand mama m-a facut! Apai daca florareasa e om de calitate , eu ce-as cauta intre toti lorzii astia asa ca voi?Vezi, aici nu ne pupam deloc noi doua.Pot sta singura 7 milioane de ani decat sa ies cu punga de seminte in fata blocului si sa stau la povesti cu florarese.Cred ca am multe chestii de mare calitate de invatat acolo la colt de strada.Mdeah…
6.” In viata mea nu am intrat in a altuia cu picioarele; oamenii vorbesc cu mine si-si spun pasurile si bucuriile; asa cum ai facut si tu la un moment dat”
Dap, ti-am spus pasurile alea ale mele cand plecam in fiecare vichend in alta destinatie prin lume, cand invarteam noi banii cu lopetile si tu ramaneai muta de uimire ca se poate trai si asa.Te-ai mirat de n-ai mai putut ca am plecat in vara asta in 3 vacante, cred ca dejtele-ti erau muscate la sange cand iti scriam „pasurile alea ale mele” :-D. Ti-am spus fix ce-am vrut si cat am vrut, ai luat totul de bun, puteau fi doar minciuni sau putea fi chiar adevarul adevarat.Stii cum se cheama astia care cred asa tot ce povestesc altii?Botanisti, draguta, adicatelea le place mult la Botanica 😀 Ma si gasisem eu cui sa ma confesez…Din lumea blogosferica m-am confesat doar la 3 persoane ( se stiu bine care si cum ) si sunt oameni normali si la locul lor.Cu tine cum as fi putut eu sa ajung la confesiuni si la intimitati reale?Poate te-am mintit ca sa te oftici ca te vedeam cum te ambalai, poate mi-am batut joc de inca o fraiera atunci cand „ceream voturi” ( pai am cerut public pe blog voturi, oare crezi ca mi se pare ca m-am umilit in fata Inaltimii Tale pentru un vot?Si daca da, ma doare la bascheti, am facut-o pentru Bimbi si poti crede ce vrei, oricum parerea ta e nula )
7.Despre afirmatiile tale ca laptele formula nu-i majuta intelectual pe copii, ca-i supradezvolta…te bagi la un pariu?Fa tu un copil ( alapteaza-l pana la noi ordine si aplica-ti principiile tale de mare detinatoare a adevarurilor absolute in lumea asta ) si garantez suta-n mie ca nu-ti iese un copil ca al meu.Batem palma, scriem, facem ce vrem.Daca faci unul atat de reusit ca fi-miu imi fac mea culpa in fata-ti si te las sa-mi faci ce vrei.Pana atunci insa…mucles si du-te cu putere…Inainte de-a te mai apuca sa faci pe procurorul blogosferei uita-te-n ograda-ti si vezi-ti de gravele probleme pe care chiar le ai.
Ufffffff ca m-am usurat, am zis ce-am avut de zis, am curatat si blogrollul de uscaturi, am terminat cu cercul mamelor serioase si mature si…si…si…si…vreau sa raman cu oamenii mei dragi de dinainte, vreau sa scriu despre lucruri asa cum se intampla in viata, lucruri reale chiar daca uneori si imorale, caci viata nu e un balon de sticla.Nu dau dreptul nimanui pe lumea asta sa ma judece, decat lui Dumnezeu, parintilor mei si mai tarziu copiilor mei.Restul…vor fi carnuiti pana la noi ordine daca isi mai vara coada in casa mea si mai dau cu pietre.
Ca sa nu uit, jegoasa care se crede procuroarea blogosferei este asta.
P.S: trebuie sa specific pentru handicapatii care trag concluzii a-mpulea total ca in salina un om care sta zilnic 5 ore la tratament fie se da pe net, fie citeste carti, fie se ocupa de cachituri d-astea de amuzament cum am facut si eu azi.Asadar madame procuror, nu sunt singura in vacanta ci sunt in loc racoros unde ma distrez cu si despre idioti.

O dilema cu mult sange

Scriam zilele trecute ca ma enervasem foarte tare la citirea unui anumit post de pe un blog.Ulterior am uitat de cretina aia si am zis pas unei postari pe blogul meu ce ar fi facut-o mai cunoscuta decat este cazul, dar azi, am vazut un comentariu din partea-i la adresa-mi , foarte malitios, comentariu ce m-a determinat sa scriu.
Este drept ca fiecare are dreptul pe blogul lui sa bata campii si campiile cat il tin bracinarii, dar bate-i frate in mod realist si nu incerca sa convingi oamenii de ceva ce suna a film horror, mai cu seama cand sunt miliarde de alte persoane care au trecut prin situatii similare ca cele descrise de tine.Atunci cand nu ai nimic de spus si dai luni la rand copy-paste de pe internet pe blog, te apuca un exces de zel ca sa devii interesant si sa infiori lumea, punand manuta pe tastatura si scriind un verset horror cu care poti baga la balamuc 100 in 1000 o muiere cu burta la gura ce trebuie sa nasca.
Iaca asa au facut si proastele astea ( ca-s 3 Doamne si toti 3 ! ) care semneaza cu copy-paste mesajele de pe blogul asta.
Nu stiu cum dracu’ am ajuns eu la ele pe blog ( sau la ea, oricum neinteresant daca -i una sau mai multe ) si cand am citit initial articolul ( acum l-a cosmetizat happymama pocaita ) cu cezariana, mai sa cad de pe scaun.Cum frate sa scrii asemenea ineptii?Mi-au reinviat in minte noptile lungi si grele de dinainte de cezariana mea, nopti in care nu puteam pune geana pe geana de frica intervenitei chirurgicale ce urma s-o fac si ma gandeam eu acum ce s-ar fi intamplat cu creierasii mei, daca gaseam la vremea respectiva articolul cu pricina? Mai mergeam eu ever de bunavoie si nesilita de nimeni sa nasc copilul asta?Hmmm…NO WAY fratiorule! Cum puii mei sa scrii in articol ca „ma apasa o asistenta pe burta de muream de durere ca sa imi scoata sangele din mine” ???? Haaaaaaaaa?Si cum i-o fi scos ei sangele ala din ea am si io o mare dilema?! Paradoxal, pocaita de happymama ( caci DA, imi place sa vorbesc urat de pocaiti si tare le-as mai da un flit intre ochi cand ii vad cum il invoca pe Dumnezeu in discutii de 2 lei si scriu fantasmagorii aducandu-l tot pe Dumnezeu in discutie :- (( ) scria inainte de modificarea articolului, ca nu stie cum se lasa operate femeile alea din Romania in niste „grote”, de unde am dedus eu ca madamma traieste prin ceva tari calde maritata cu vreun pocait de i-a pus broboada in cap si brusc a uitat ca nu putea sa se cace de foame in „grota ” unde a trait ani de-a randul pana sa ajunga o lady, dar s-a operat acolo in civilizatia ei la un spital de 5 stelisoare unde ” Apoi mi-au pus perfuzie care imi provoca contractii (ca un travaliu indus) care sa ma ajute tot la eliminarea sangelui care ramane in urma unei operatii de acest gen. ” ( cred ca se referea la lohiile care raman si in urma cezarienei si in urma nasterii naturale , zic si eu…)
Buey,deci io am o mare problema ! Unde i-a ramas asteia sangele ala mult de care tot vorbeste aici?Ca sa mor daca io am avut sau am vazut vreun sange dupa ce m-a taiat ca pe Ghita de Craciun! Eu, singurul lucru pe care l-am vazut la cezariana mea, in prima zi de dupa operatie cand am ajuns in rezerva ( deh! ma manca la bascheti sa vada ochiu meu cat de killarit mi-a fost burtalau si am rugat-o pe tanti asistenta sa-mi puna o oglinda sa vad ce am acolo ) a fost un bandaj alb pe o portiune de 25 cm ( cezariana are 20 cm pe masurate, pe unde s-a scos un vlajgan de aproape 4 kg ) si sub bandaj am avut un singur fir lung de guta.NU tu sange mult, nu tu apasari pe burta, nu tu perfuzii dupa.Ahhhhh, mi-au pus o punga cu gheata care m-a durut ingrozitor, caci ma trezisem atunci din anestezie si simteam ca o sa capiez de durere, mai exact imi amintesc ca ma credeam pe masa de operatie cu anestezia dusa la ce dureri aveam, apoi mi-au tinut perfuzia prin care imi faceau calmante dar asta numai in prima zi cat am stat la ATI si dureri nu am avut niciodata.In primele zile de dupa cezariana au bagat in mine la calmante ca intr-un cal si mai apoi cand am venit acasa nu am avut dureri deloc.Am spus-o si o mai spun ca la o saptamana fix de cand nascusem, eu eram cu copilul in brate , caram deci 4 kg si dadeam cu aspiratorul de mama focului.Singura senzatie neplacuta in toata afacerea a fost mersul la toaleta cand eram in spital, spalatul si coboratul din patul de spital care era inalt ca dreq.In rest…o operatie usurica care este o alternativa la chinuri groaznice si la suferinte fetale sau chiar decesul fatului in cazul in care acesta este pelvian, cu esarfe de cordon sau mai rau cu alte probleme unde se impune musai aceasta operatie.
Revenind…oare daca citeam inainte sa nasc, epopeea nasterii traita de pocaita happymama, mai mergeam eu fericita foc cum m-am dus la Giulesti-„grota” ca sa nasc?Vai mama, pai numai la gandul ca m-ar fi apasat dupa operatie una pe burta si-mi vedeam nu numai sangele tasnind din mine dar si matele , uterul si stomacul iesindu-mi prin cei 20 cm care se tineau intr-un firicel de guta ma faceau sa-mi pierd creierii si sa vreau sa blestem ziua in care m-am decis sa devin mama.Nici lu’ stramamaie , biata, care a nascut pe camp in ploaie, copil de 5, 5 kg nu i-a scos nimeni -nimenea „sanjele din ea”, dar in ziua de azi?!
Mey, dar cat traieste omu’ afla…si uite-ma pe mine afland acum, dupa ce am mai intrebat si eu pe unu si pe altu’ ( ca io am fost nesimitita d-aia de care zice pocaita in postarea ei, m-am culcat bine merci si m-am trezit mama cu copil fain ) ca ma gandeam ca poate pe mine m-au golit aia de sanje, in timp ce dormeam ca vita la lampa, fara sa stiu cum imi luau ei mie sangele meu clexanat si subtiat timp de 9 luni…am intrebat deci, daca altor mame care au fost operate doar cu rahi, le-a dat drumu’ careva la sange dupa ce le-a cusut.Buey si se holbau muierile la mine ca la balamuc, doar nu mi-am luat-o peste ceafa ” cu asemenea caterinci” , spuneau ele.Degeaba m-am jurat ca este o tanti care scrie ca i-a dat drumu’ la sange, direct din burta operata, ca ele radeau ca nebunele si or fi zis ca-s pa cu capu’.Mdeah…ce tri-e si cu lumea asta din „grota” , la naiba, ” pentru ca femeile nu inteleg cat de complexa si solicitanta este pentru ele si copil aceasta interventie. Nu inteleg ca isi taie burta, ca isi taie uterul, ca uneori pot ramane cu urmari.”
Neah….femeile astea, ale dracu’ rumunce din „grota” ca proaste-s, nu inteleg ele ca decat sa le moara fetii mai bine merg civilizat si fac o interventie chirurgicala si se termina cu happy…end ( caci cu happymama e naspa cand se termina… ca da cu sange), Si nici nu inteleg femeile astea mey, ca fix acest lucru l-a spus Isus…” fara operatii ca va scoate sangele” !
Cel mai tare este insa epilogul 😀
” Ma intreb acum daca merita sa va supuneti corpurile la asemenea cazna doar din comoditate, ca dupa acel somn scurt urmeaza zile si saptamani de suferinta. Pe cand travaliul si nasterea nu sunt un capat de tara si dureaza indiscutabil mai putin decat durerile de dupa operatie. Nu ascultati povesti de genul ca merg acasa dupa operatie si sunt ca nsite gazelute intre o treaba si alta, nu asculati povesti care va prezinta aceasta poveste a cezarienei in niste termeni care va induc un sentiment de relaxare. Orice operatie, oricat de banala, nu e ceva simplu!!! „
Stau tot eu in nemernicia mea si ma cuget iaca asa: oare tu happymamo de unde mama dracu’ poti da sfaturile astea pline de sens si intelepciune din moment ce tu ai nascut ca si mine prin cezariana?Adica ma intreb eu asa cum as putea acum sa-i spun unei gravide:” pfuu, lasa mah ca travaliul e o floare la ureche, nasterea vaginala idem, mergi fata mea acolo ca e totul ca-n vacanta!” ????? Daca nu treci prin asa ceva cum poti tu sfatui pe altii sa faca cum spui tu ca-i bine?!
Nu seamana o nastere naturala cu alta la aceeasi mama daramite de la o muiere la alta?!
M-am revoltat atat de tare pentru ca e plin netul ( ca si forumurile) de mame heroine care detin adevarul absolut despre tot ce este inainte si dupa momentul nasterii, despre felul in care se creste un copil, trebuie musai sa faci ca ele ca altfel ai belit-o in fericire, trebuie neaparat sa mananci ce au mancat ele in timpul sarcinii, sa feti asa cum te invata ele ( ca nah! ele au rendezvous cu Cristosel zilnic si le invata cum e bine sa nasca ), apoi sa fereasca Cristosel daca nu-ti cresti plodul dupe regulile lor, probabil si cand va merge la prima buca va trebuie sa faci consulting cu madamma happymama sa vedem daca e unda verde sau il tine tot pe giocodimano.
Buhuhuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu! Treziti-va fumeilor nebune si nu mai dati sfaturi altora despre ce e bine pentru ei.Fiecare stie exact cum trebuie sa faca ca sa-i fie mai bine, fiecare traieste dupa propriile reguli si conduite, fiecare isi creste plodul cum vrea si cum considera ca este bine.
Cat despre faptul ca am intrebat daca esti pocaita si raspunsul tau a venit ca un bumerang ” sa iti fie rusine pentru ca esti foarte obraznica jignind indirect practicanti ai altor religii ” … Foarte obraznica sunt cu prostii care bat campii rau de tot, cu idioatele care uita de unde pleaca si se cred happymama a Universului ca nu mai traiesc in Romania, cu aberantele ca tine care scriu lucruri mai mult decat nebunesti, urasc pocaitii ( am si argumente, dar asta-i subiectul altei postari ) si urasc genul asta de femei, ca si tine, care-si vara coada in existenta altora, urasc femeile nebune care nu au toate tigelele pe casa.Fraza asta spune tot , cred
” As da orice din lumea asta sa pot convinge mamicile sa nu isi faca rau voluntar „.
Ah si in incheiere, am uitat sa-ti spun ca ador sa ma autoflagelez so…si la urmatoarea nastere voi alege tot cezariana…I’m a sado yeah, yeah, yeah !!

Am fost iar premiati

Am primit de la Oana 2 premii deodata, am inceput anul cu dreptul 😀

ii multumesc inca o data si aici si le pupam dulce pe fete, iar Ayan le daruieste un buchet de flori

La randul meu, vreau sa dau premiile acestea Laurei, lui Svea, mamicii de Andreea ( noua mea descoperire ), lui Mamituni si tuturor celor care ne citesc cu drag zilnic.Va pupam !

Colindele mele preferate

Circula printre mamicile bloggerite o leapsa foarte draguta, leapsa pe diverse teme si subiecte.Azi a ajuns si la mine leapsa respectiva , am primit-o de la Svea si ii dau curs asa cum trebuie.Leapsa cu tema colindelor ca tot suntem inainte de Craciun.
In fiecare an, de cand a aparut acest colind, ascult si ma emotionez si ma trec fiori si-mi vine sa plang tare, tare, imi amintesc de copilaria mea si ii iubesc pe ai mei parinti mai mult ca intotdeauna :

Alt colind care-mi merge la suflet, datorita versurilor, este acesta ( dar numai in varianta Hrusca) :

Tot de pe plaiurile noastre ascult cu drag si asta:

De cand sunt maritata cu D. ( ardeleanul meu 100 % ) am inceput sa ascult cu o iubire nespusa colindele din Ardeal ( sunt innebunita dupa taragoate 😀 ) :

Din repertoriul international o iubesc pe aceasta doamna cu o voce incredibila :

Si aceasta doamna eterna a muzicii are o voce care ma innebuneste de placere:

Si inchei cu acest superb colind care vine si cu o urare pentru toata lumea, Craciun Fericit si numai bine tuturor din lumea asta mare!!

Predau si eu mai departe leapsa Kristinei , Oanei si lui Mamituni

Cadouri in blogosfera, in prag de Sarbatori

Vreau si eu la randu-mi, sa fac cadou acel blog de aur,pe care eu l-am primit nu de mult timp, unor persoane din blogosfera, unor oameni destepti si frumosi sufleteste, unor oameni pe care-i citesc si admir din diverse motive.

Primul blog de aur va pleca catre Oana, o mamica pe care am citit-o prima oara, mamica care m-a inspirat sa-mi fac un blog si mamica pe care o admir nespus de mult din multe puncte de vedere.
Al doilea blog de aur va pleca spre Abramburika la ceas aniversar, nici nu ma puteam gandi sa-i fac un cadou mai fain.Merita din suflet acest blog de aur, merita sa fie rasplatita cumva pentru minunata ideee pe care a avut-o cu Mos Craciun in blogosfera, idee ce a facut fericite si zambitoare atatea suflete si fetiosoare de copii.Iti spun si aici La Multi Ani Petro, sa ne traiesti si sa ne mai faci asemenea bucurii ca cea cu Mos Craciun in blogosfera !!
Al treilea premiu pleaca azi spre un doctor, Dr.Stoica ( l-am lasat ultimul pentru ca asa este civilizat, intaietate au doamnele, dar asta nu inseamna ca este si cel din urma ), un domn al carui blog il „mananc pe paine”, un blog in care nu exista data cand citesc, sa nu rad cu gura pana la urechi.Mai rar atat umor de bun-gust, originalitate si rar atat de talent la scris la un barbat.Felicitari doctore si tine-o tot asa !!! 😀

A venit Mos Craciun si la Ayan !

Azi, cand am plecat la plimbare, ne-am intalnit cu postasul, care tocmai impartea corespondenta.Mi-a zis pe un ton glumet:” Mititelul a primit un cadou! ” si ma gandeam cum naiba stie postasul de faza din blogosfera?! Imediat m-am elucidat, avizul de la Posta era chiar pe numele lui Ayan.
Hait! mi-am zis, sa vezi acum circ cu muierile alea de la Posta care-s in majoritate niste greturi.Dar cum eu ma pot descurca in orice situatie 😀 am plecat spre Posta.Ajunsa acolo, am fost numai lapte si miere cu tanti de la ghiseu, i-am explicat pe scurt cum sta treaba si ea a fost de acord sa-mi dea pachetul.Nu am mai rezistat pana ne intorceam acasa caci aveam de mers si pe la ceva cumparaturi, drept pentru care am killarit cutia cadoului chiar acolo , in fata postei.

Ceea ce am gasit in pachet se poate vedea mai jos:

La ora respectiva copilul era chior de somn si in momentele cand ii este somn nu prezinta interes prea mare pentru nimic.Urmeaza insa…

Am ajuns acasa, l-am dezbracat sa-l imbrac cu hainele pentru servirea mesei, acolo l-a apucat plansul ca de ce ii iau din mana ratusca.Ia uitati:

Am resuit sa il imbrac si sa-l asez in scaunul de masa, mergem in bucatarie si acolo urmeaza alta harjoneala cu ratusca 😀 :

Intreaga poveste s-a terminat asa, in pat pregatindu-se de somnul de dupa-masa:

Multumim enorm zicolorata , am stiut in sufletul meu ca tu vei fi Mosul nostru ( prea ne citeai infocat blogul 😀 ), iti multumesc pentru cuvintele frumoase si ii dam si noi un pupic mare frumosului tau Mihai.
ii multumim si ambramburikai pentru minunata initiativa ce a luat-o si pentru modul elegant in care s-a ocupat de intreaga organizare, ii multumim ca si-a rapit din timpul acordat Silviutei ca sa se ocupe de toate lucrurile astea minunate care s-au intamplat in blogosfera.Va pupam cu mult, dar mult, mult drag !!
Mami si Ayan