Si atunci ca si acum ma emotionez ingrozitor cand ma uit la video asta, ma apuca asa o nostalgie dupa momentele acelea minunate de la inceputul nostru ca si parinti, de la crestinarea puiului drag.Am plans si-n biserica si apoi am plans si la vederea videoclipului adus de fotograf, am plans mereu cand am vazut aceste momente si plang si acum.Nu pot explica de ce anume ma emotioneaza atat de tare, acum insa mi-am dat seama ca pe blog nu a existat niciodata acest video atunci cand era public, din motive lesne de inteles.
Acum a venit momentul sa il postez si aici.Botezul puiului meu a avut loc de ziua mea de nastere, in anul in care am implinit 32 de ani,am serbat atunci in acel an doua evenimente minunate.Pusi a avut 2 perechi de nasi, o pereche tanara de prieteni si pe matusa mea.Botezul a avut loc la biserica „Sfantul Elefterie” si Pusi a fost atunci botezat si cu al treilea nume in afara celor 2 din certificat si anume :Ayan Darius Matei.In acealsi timp cu Ayan a mai fost botezat un alt baietel numit tot Darius Matei 😀 ( ce coincidenta ,nu? ).Petrecerea de dupa botez a avut loc la restaurantul „Floare de soare”, undeva prin centrul Bucurestiului, locatie mica si intima cu mancare super si preturi nu extraordinar de piperate.
Salutare lume, lume, Surubel mi se tot spune… numele meu insa este Ayan Darius, Ayan asa cum a vrut mami, caci inseamna „dar de la Dumnezeu”.Sunt un baietel foarte cuminte ( asta acum cat sunt bebe s-o fac si pe mami fericita putin, lasand-o sa creada ca asa voi fi mereu ), am fost dorit la nebunie de ai mei parinti si desi ma tot programau ei in nu stiu ce zodie sa ma nasc, eu am venit cand am vrut eu pe lume, in zodia gemenilor, am aparut pe 22 mai si am fost aplaudat de tot personalul medical ca eram tare frumusel si sanatos.Si-n parc, in piata, oriunde merg cu mami si cu tati afara, toata lumea vrea sa ma atinga, sa puna mana pe mine si sa ma pupe.Nu e voie sa faca asta cu bebeii si atunci le ascult doar laudele cu privire la dulceata si frumusetea cu care m-a inzestrat Doamne-Doamne. Sunt foarte vesel, imi place la nebunie muzica, ganguresc deja si zambesc mereu.Imi place mult sa ma plimb cu masina lui tati, imi place sa ies tot timpul afara si imi place mult sa fac baita.
Am gasit pe blogul Dariei o postare care mi s-a parut super faina si am preluat si noi site-ul cu pricina ca sa vedem ce rezultate obtinem, mai ales ca multa lume imi spune ca Ayan seamana cu D.Iaca nu-i asa !
Ce mai facem in ultimele zile?Ne pregatim de mare, de concediul la mare si de prima vacanta adevarata a lui Guguluf, caci el a fost si cand avea o luna la mare.Sunt in priza ca am o groaza de calcat, fac liste si listute ca nu cumva sa uit ceva pentru careva dintre noi, ma gandesc si razgandesc de ce am mai avea nevoie pe parcursul celor 10 zile cat vom fi plecati.
Desigur, asa cum toata lumea stie, Guguluf este, realmente, un vadit ajutor la treburile casnice, astfel incat, asta seara si-a pregatit omu’ trollerul de drum 😀
Azi, cat am fost eu la examen, Puchitel a facut o noua pasiune: intrerupatorul de la veioza.A invatat sa il stinga si sa-l aprinda.Il face fericit aceasta noua reusita si in scurta vreme, veioza aceea va disparea cu siguranta din peisaj, daca a incaput pe mainile lui 😀
Azi i-am facut penultimul vaccin din seria celor obligatorii, am fost la pediatra si i-a administrat Infanrix Penta.Mai avem un singur vaccin peste o luna si rasuflam usurati de faptul ca scapam de intepaturi.
Eu nu i-am facut Gugulufului decat vaccinurile din schema obligatorie, mi-a spus pediatra ca e ok sa nu i le fac si pe cele optionale datorita diverselor tulpini de virusi care produc o boala, tulpini ce nu sunt toate in aria de aparare a vaccinurilor respective.Am zis ca e in regula , pe cele obligatorii le-am cumparat mereu de la farmacie din doua motive: sunt mai safe decat dozele de cal din spitale / policlinici si au si un spectru mai mare de tulpini decat cele gratuite.
Copilul a fost vaccinat dupa cum urmeaza:
– la 2 luni i-am facut Infanrix hexa, fara nicio reactie, i-am facut si baie ca pediatra a uitat sa-mi precizeze ca-n ziua vaccinului copilul nu se imbaiaza, profilactic supozitor cu paracetamol
-la 4 luni i-am facut in loc de Infanrix penta- care nu se gasea sub nicio forma atunci – Pentaxim.La fel fara nicio reactie, fara febra, fara nimic dar profilactic acelasi supozitor cu paracetamol.
-la 6 luni treaba s-a complicat putin, in sensul ca i-am facut Infanrix Hexa, nu a facut febra dar a plans 2 zile continuu, fara un motiv aparent, i s-a facut un hematom la picior in locul injectiei si i-am aplicat gheata si Lioton gel pe hematom ca sa se dezumfle, mai multe zile la rand + supozitorul cu paracetamol
-azi i-am facut Infanrix penta, nicio reactie momentan ( i-am administrat un supozitor cu paracetamol, profilactic), se pare ca i se face iar hematom, deci iar gheata si Lioton gel pe locul injectiei.Copilul s-a purtat exemplar, a plans fix 2 secunde, dar nu de durere, ci de faptul ca-l imobilizasera 3 oameni si-i era frica cred.
La controlul de 1 an , Gugulfix are 80 cm si 11500 gr, mi-a spus pediatra ca este fix in grafic, a crescut si s-a dezvoltat extrem de armonios.Continuam cu aceleasi 3 piocaturi de Vigantol, aceiasi 5ml de Ca zilnic si 12 picaturi de vit.C naturala.Chiar si pe perioada cat vom fi la mare, continuam tratamentul cu Vigantol.Ii pot da sa manance orice fruct in vara asta , mi-a dat liber la kiwi si la capsuni ( n-am sa-i dau inca capsuni ca mi-e teama de vreo alergie, astept inca cateva saptamani ), orice mancare gatita, fara mazare, fasole boabe, varza, vegeta, prajeli, mezeluri, frisca, ciocolata.
Cam asa arata schema medicala a Puchitelului la 1 an de zile.
A trecut si ziua copilului, am facut si un party de zile mari, am rasfatat puiucul de nu se poate, suntem acum datori cu ceva poze de la marea „destrabalare”.Nu am invitat foarte multa lume, pentru ca nu avem loc de desfasurare a destrabalarii bebelusilor, dar am invitat persoane foarte dragi noua, apropiate si cu care ne face placere sa stam la povesti.Ok, nu exista insa nicio poveste atunci cand se aduna la un loc 4 puradei de varste diferite, parintii umbland dupa copii si mai putin avand timp de conversatii.Sambata casuta noastra arata cam asa inainte de sosirea invitatilor.
I-am chemat pe la ora 17 deoarece a trebuit sa ne mulam toti dupa programul dom’soarelor si a dom’sorului sarbatorit, a trebuit sa asteptam sa se trezeasca toti cu bateriile incarcate si sa vina la noi.Nu am pregatit nu stiu ce sofisticarii de mancaruri si nici nu am vrut ceva complicat, am servit niste aperitive pe care le-am comandat de la o carciumioara nou-deschisa in zona mea, am luat „uleiuri” pentru tatici si mamici si sucuri multe, alune, snacks-uri, tot felul de „rontaitori” .Pentru pitici: biscuiti, grisine, fructe, fructe confiate.Bineinteles ca nu putea lipsi tortul, marele si gustosul tort.
Prima care a venit a fost Ralu, o prietena draga care are un pusti de 14 ani, a venit sa-l giugiuleasca pe Guguluf ca-l place enorm.Dom’sorul drag, imbracat la 4 ace a reactionat extrem de amabil 😀
Apoi a aparut mama Evei
au venit si nasii cu cea mica
si cei din urma au aparut Laura, sotul ei si Eliza
Dupa o scurta acomodare, piticutii s-au incins la joaca, au inceput incaierarile, au inceput plansetele caci Muscariciul de Ayan a capsat-o pe Bianca cu dintii, pe Eva a speriat-o numai din priviri, cu Eliza insa nu a reusit sa faca mari figuri ca este ceva mai mare si se poate apara altfel.A impins-o insa si pe ea, a jughinit-o de numa’, apoi s-au jucat frumos.
Dupa atata joaca,alergat dupa pitici si caldura mare mon cher, am adus in sfarsit tortul si sampania, i-am cantat copilului ” La Multi Ani! ” si i-am urat toate cele, l-am pupat si l-am tras de urechi. 😀
Petrecerea s-a terminat in jur de ora 21:30, s-a dat stingerea, caci bebelusii erau extenuati, ne-am simtit excelent si abia astept anul viitor sa repetam destrabalarea bebelusilor 😀
P.S: am consemnat totul pe scurt caci sunt in focuri saptamana asta, vineri am ultimul examen si am terminat masterul.Oleeeeeee, vineri suflam usurati ca s-a mai incheiat un capitol din viata noastra, ultimul de altfel in ceea ce priveste invatatul!
Acum un an, la aceeasi ora 5: 30 a.m, intr-un salon al unei maternitati bucurestene, stateam pe un pat de spital intinsa si nu dormeam.Nu dormeam de emotii…Erau stranse in sufletul meu atatea emotii, de toate felurile, incat ma mir cum au incaput intr-o biata inima atatea trairi?!Aveam sa duc la bun sfarsit cea mai mare reusita a mea de pana atunci, urma sa-mi vad omuletul pentru care am rabdat si am facut atatea sacrificii timp de 9 luni, aveam sa devin pentru totdeauna ( chiar si dincolo de viata ), MAMA, mama lui Ayan Darius Matei.
Azi, la aceeasi ora, pe un scaun in fata unui pc, la noi acasa, nu pot dormi.Nu pot dormi de emotii.Ma si mir cat de tare mi-a luat-o inima la galop, cat de emotionata sunt si chiar nu m-am asteptat la asa ceva! Peste 3 ore puiutul meu, cel mai scump din lume, va implini un an.Cand a implinit o luna si doua si trei am fost fericita intr-un anume fel, azi insa am o altfel de stare, nu prea stiu exact sa explic in cuvinte ceea ce simt acum, este un fel de eliberare de tot ceea ce a insemnat perioada de sugar, de bebe si un fel de incordare pentru ceea ce va urma si ce ne va astepta.Ma intreba ieri cineva daca as schimba ceva in cazul in care as putea sa dau timpul inapoi.Nu, categoric nu!Nu as schimba nimic pentru ca nu as avea ce.Ayan a fost un bebelus cuminte, a mancat si a dormit fara probleme ( cred ca a fost singurul meu an din viata, dupa multi ani de cand eram la mama acasa, cand am dormit zilnic, porceste, pana la ora 10 dimineata 😀 ), nu a fost bolnav pana acum la aproape 1 an, a fost dulce si bun.Nu as schimba nimic pentru ca am trait cu emotie fiecare pas si fiecare clipa a acestui an, am trait la cote maxime, zilnic, tot anul.Am trait cele mai mandre clipe din viata, am trait zilnic admiratia lumii catre puiul meu de om, am auzit zilnic laude si am vazut zilnic, realmente , lume oprindu-se la el si giugiulindu-l, spunandu-i cuvinte dulci si frumoase.Deja , manuta mea de om m-a facut fericita si mandra de el.Mandra ca are lipici la oameni, fericita ca este admirat si ca Dumnezeu l-a inzestrat cu frumuste fizica si dulceata, lucruri care in viata deschid multe usi in mod mai facil.
Vreau doar ca timpul sa mai stea putin cu noi, prea fuge in galop, vreau sa ma bucur mult mai mult de clipele alaturi de Puchitel, vreau sa-l simt cat de mult posibil si sa-l pup si sa-l mangai si sa fiu alaturi de el atunci cand are nevoie de mine.
Te iubesc Puchita mea frumoasa, te iubesc ochii mei de stele ( asa- i spun in fiecare seara, caci are ochii ca si stelele: mari, stralucitori si extrem de verzi ) , te iubesc minunea mea de om, te iubesc Picu ( cum ii spune D.), te iubesc Gugulufix, Surubix, Puchitel, Bimbi si in orice alt fel ti-as spune, important este ca TE IUBESC !!! Sunt sigura ca si D. te adora, el nu stie sa ti-o spuna atat de des in cuvinte, dar ti-o arata zilnic prin fapte si gesturi.
La Multi Ani raza noastra de soare, iubirea noastra, sa ne traiesti cu multa sanatate si bucurie pe fata-ti de portelan, sa ne faci zilnic mandri ca si acum si vreau sa stii ca orice s-ar intampla in viata asta, te vom iubi neconditionat si de-a pururea.
Fărâme de suflet şi de viaţă 