Astazi, cand ai 11 ani!

Am deschis blogul si intai am bocit bine, citind niste postari mai vechi, de cand eram eu mai tanara si tu mai mic, eu mult mai ocupata cu ale mele de carierista si tu cu ale tale de copil gradinar si mai apoi scolar.
Am tras adanc aer in piept si mi-am sters ochii ( mai spre batranete, asa am auzit eu, babele plang mai des), mi-am zis ca nu pot sa ratez ocazia asta de a nu lasa aici nimic scris, printul meu din povesti, la ceas aniversar, mai cu seama cu cat anul trecut am ratat aceasta ocazie.Dar mai ales trebuie sa profit de faptul ca anul acesta ne bucuram de timp mult petrecut impreuna.Nu mi-as fi dorit niciodata sa apara un virus care a omorat atat de multi semeni de-ai nostri, doar ca sa ne putem trage sufletele si sa ne putem opri putin din nebunia zilnica pe care o traiam ultimamente.Insa iata ca planetele au decis altceva si suntem in plina pandemie COVID-19.
Tot ce s-a intamplat din martie incoace m-a facut sa reflectez la multe lucruri, dar mai ales sa iau partea plina a paharului si sa ma bucur din plin de fiecare clipa petrecuta acasa, cu tine, in toata perioada asta de lockdown.
Este mai mult decat mi-am putut dori vreodata, este o perioada in care am incetinit motoarele de la alte treburi care ne acaparau si am dat prioritate tuturor lucrurilor ce tin de tine si numai de tine.Restul…pot astepta si dupa pandemie!

Nu ma gandeam sa mai am timp vreodata sa stau atat de mult cu tine, asa cum am facut-o numai in primii tai ani de viata.Nu am crezut ca o nenorocire a unora poate aduce atata fericire si pace in sufletul altora.Pentru ca imi lipsea teribil timpul pe care sa il petrec cu tine, ma saturasem cumplit de toata alergatura aia nebuna, de foarte putinul timp pe care il petreceam impreuna si atunci dedicat uneori lectiilor si altor proiecte despre si pentru scoala.Acum ne-am tras sufletul, am reusit sa stam la povesti multe si marunte, sa ne redescoperim pe noi, cei care nu suntem doar scoala, joburi, cariere si facturi de platit.Sa fim impreuna iar in tot timpul in care inainte eram despartiti si in compania altora mai mult decat in familie.

Dar sa ma intorc  la tine, la cel care esti acum la 11 ani, mai cu seama cu cat nici anul trecut nu am lasat nimic asternut aici.

Inainte vreme, sentimentul care ma coplesea in prag de ziua ta era nasterea, mi-era totul atat de proaspat si de clar in minte, incat evenimentele ce au fost relatate se raportau mereu la acel moment.
Ei bine, am uitat si nu mai stiu clar ce si cum am simtit atunci, stiu ca multe din cele traite acum 11 ani s-au estompat si au fost inlocuite de bucurii cotidiene mai mici, dar nu marunte, si dese cat stele de pe cer.
Sa fiu sincera, nu mai stiu deloc ce am simtit cand te-am vazut pentru prima oara, dar stiu ce simt cand te vad in fiecare dimineata ca vii si ma strangi in brate dandu-mi binete.Stiu ce simt cand ma strigi „iubito” si stiu ca anii astia de acum nu i-as da pentru nimic in lume pe anii aia de bebelusie sau copilarie mica.
A fost frumos, a fost sublim la acea vreme, insa acum este miracol ce traiesc in fiecare zi. Este o poveste din care nu vreau sa ma trezesc si pe care as vrea sa o traiesc mereu, la nesfarsit.
Stii, cand eram de varsta ta, mama imi spunea mereu ca niciodata nu si-ar mai dori sa fiu iar mica.Nu o intelegeam de ce afirma asta, ma gandeam la copilaria mea bolnavicioasa si la faptul ca i-a fost greu de tot in acele vremuri cu un copil mic, bolnavicios.
Dar nu, acum o inteleg, nu as mai vrea sa fi micut, nu mai am nostalgia acelor vremuri asa ca in anii cei din urma…
Acum esti altceva, esti asa ca un vin spumant scump, peste care au trecut anii si il bei incetisor, inghtitura cu inghititura, plimbat prin toata gura sa ii simti aroma bine de tot si sa nu o uiti nicicand,  cu frica de a nu se termina si a dura cat mai mult savoarea.
Iti sorb zilnic vorbele maiastre, ma minunez de unde atatea idei si ganduri faine in capsorul ala de 11 ani, ma panichez uneori cand imi dau seama ca stii anumite chestii pe care „nu se cade la varsta asta” sa le fi stiut, dar imi dau repede cu reveneala si imi spun ca pustii din ziua de azi sunt nu cu unul, ci cu o suta de pasi inaintea pustilor care am fost noi candva.

La 11 ani esti al naibii de independent si de incapatanat ( stii ca uneori imi vine sa imi dau palme singura cum mergi pana in panzele albe cu o idee fixa, la care nu renunti si pace!), esti mega priceput la o multime de chestii ( tehnica e viata ta 🙂 , desi tot veterinar sustii ca te faci!) si iscusit in ale matematicii.

La capitolul scoala…nu pot decat sa iti multumesc pentru tot ciclul primar in care rezultatele tale au fost doar de foarte bine si laudat peste tot.Sunt mandra, si da, m-am umflat in pene, de multe ori cand oamenii mi te-au laudat.
Ti-aduci aminte, aveai vreo 6 -7 anisori cand ti-am spus odata ca nu iti cer nimic si iti ofer tot ce doresti in viata asta (desigur, in limita unor posibilitati omenesti!),  in schimbul unui singur lucru – acela de a sta mereu cu capul sus atunci cand mi se va vorbi despre tine in absenta sau prezenta ta? Ei bine, nu a fost nevoie niciodata pana acum sa plec capul de rusine si sa iau pozitia ghiocel cand am avut feedbackuri despre tine ca si elev sau ca si copil.

Ai o dulceata aparte si te faci placut in orice situatie, esti neconflictual total si asta te-a scapat, zic eu, de multe buclucuri.Copiii te plac mult si tot pe post de leader esti in grupuri, caci ideile nastrusnice pe care le ai te ajuta sa te situezi in top 10 nebunii pe primul loc la nastrusnicii in cadrul unui grup.

Imi pare tare rau ca ai prins un an asa nefast si terminati ciclul primar fara sa va puteti lua adio de la tot ce au insemnat cei 5 ani petrecuti impreuna.Au fost si bune si rele, au fost clipe de bucurie si de tristete, au fost excursii si tabere, au fost prietenii frumoase si inocente.De la toamna unii dintre voi vor parasi colectivul, isi indreapta pasii spre licee la ciclul gimnazial, spre clase cu profil de engleza, deci colectivul clasei nu va mai fi acelasi ca pana acum.Dar sa nu fii trist, vor fi atat de multe despartiri si apropieri de colegi si oameni noi, in anii ce vor veni in viata ta, incat pe unii probabil nici nu ti-i vei mai aminti dupa nume, asa cum mi se intampla mie cu fostii colegi de scoala primara.Vin alte timpuri, alti ani frumosi, alti oameni faini sau mai putin faini, important este ca de la fiecare care trece prin viata noastra sa invatam cate o lectie – unele mai dureroase, altele mai fericite, unele mai bune, altele mai rele.Le luam asa cum vin si mergem mai departe pe drumul nostru.

Anul trecut ti-am luat cadou un labradog cum imi place mie sa il numesc pe Athos, asa cum ai visat dintotdeauna, ca sa ai mult visatul prieten patruped. M-am gandit cu taica-tu sa il luam in cls a III-a, la mijlocul anului, ca sa te saturi de joaca cu el si de alergari.Nicio zi din cele ce au urmat nu a scapat bietul labrador de harjoneala ta, iar azi, nu numai ca nu te-ai potolit, ba e si mai mare nebunia cu acest catel.O iubire asa mare cu siguranta va dura o viata de caine intreaga :-). Si de ce sa nu recunosc ca si noi il iubim pana la cer si inapoi – e cel mai dulce catel ever!

Sa nu uit sa scriu ca esti deja preadolescent, ca ai crescut cat mine de mare aproape, ai 158cm, la pantofi porti marimea 38 si te-ai dezvoltat frumos, esti suplu si inalt. Ochii verzi superbi, parul s-a mai inchis la culoare, dar tot saten deschis esti, onduleurile nu se mai vad de mult timp, de cand te tunzi precum american soldiers.Dar daca asta e placerea ta si asa vrei sa iti porti parul, esti liber sa faci ce vrei.M-ai anuntat ca atunci cand vei fi mare ai sa mai vrei sa iti lasi parul lung o data ca sa vezi daca il mai ai ondulat sau nu.Astea sunt fix alegerile tale peste care eu nu ma bag atata vreme cat esti decent si pastrezi o linie de normalitate ( a noastra, desigur!).

Anul asta ai continuat cu British, cu rezultate excelente ( se incheie deja al treilea an cu ei si profesorul de anul acesta mi-a recomandat sa sari peste un level la anul si sa mergi la urmatorul caci e pacat – ai stagna.Ai incercat si 2-3 luni cu germana, dar nu a mers metoda de predare, asa ca vedem la toamna care este a doua limba din gimnaziu si o aprofundam pe aceea cu ore suplimentare.Cu Britishul mergem mai departe atata vreme cat ne tin buzunarele si pe tine timpul.Ai bagat in program karate si cred ca iti vor prinde bine, te vor disciplina mai mult si mai ales te vor calma interior.Caci, Doamne, ce furtuni interioare si exterioare te incearca in anumite momente.Stii, nu ai fost si nici nu cred ca vei ever un copil cu care se deal-uieste usor.Imi pui uneori nervii pe bigudiuri de imi vine sa mor, nu alta! Dar trag adanc aer in piept, ma gandesc la tot ce e mai frumos pe lumea asta in clipele alea ca sa ma pot abtine si sa nu scot si eu flacari pe nas.E greu, esti tare dificil uneori, ai toane, ai diverse nebunii care, desi ti se explica, nu si nu, o tii pe a ta si pace buna!

Apoi, dezordinea si timpul pe care nu stii sa il manage-uiesti deloc iti fac viata un calvar.Cred si inteleg, dar mai mult decat te-am ajutat in directia asta nu pot face nimic, pana ce nu iti faci o ordine interioara si o planificare zilnica pentru o vreme ca sa poti reusi sa atingi zilnic ceea ce iti propui.

Anul acesta a fost unul greu, ai muncit foarte mult, ai plans, te-ai ridicat si ai luat-o de la capat.Ma bucur enorm si ma face fericita faptul ca ai aspiratii inalte si vrei sa depasesti niste limite, asta spune multe despre tine ca si om.Nu iti place sa te plafonezi, nu te multumesti cu ceea ce stii si esti avid de cunoastere.

Daca pana acum nu erai atat de tare pasionat de ecrane, anul asta a fost un an nebun- motivatia number one pentru a face anumite chestii marunte au fost ecranele si joaca pe ele.Promit sa iau un pc de gaming asa cum iti doresti mult, dar dupa examene! 

Ai ramas acelasi copil cu mult bun simt si cu masura, niciodata nu ceri lucruri pe care stii, ca desi ni le-am putea permite financiar, nu se cade sa le pretinzi inainte de a intreba  daca facem altceva mai productiv cu banii aia.Ai inteles ca cea mai de pret investitie a unui om nu sunt nici casele, nici masinile, nici hainele si nici alte accesorii, ci educatia.In asta investim maxim pana cresti si esti un om pe picioarele tale, cu o meserie care sa iti placa si care sa iti aduca ulterior satisfactii pe mai multe planuri.Ulterior, vin ele si casele, si masinile, si orice altceva visezi si iti doresti. Asadar, ai masura si asta imi place mult.

Esti respectuos si vorbesti frumos cu cei din jurul tau, ai inteles si pui in practica ceea ce te-am invatat ( poate prea libertin pentru gusturile unora din tara asta, dar asa functionam si nu se stie niciodata in ce parte a lumii vei ajunge sa traiesti in viata asta!): nu pui etichete, nu judeci oamenii dupa cum arata, se imbraca, religie, culoare sau orientare sexuala.Astea sunt doar niste piedici in a dezvolta relatii interumane valoroase si in a cunoaste oamenii mai profund decat niste superficialitati gen credinta sau brandul de haine al unora.De asemenea, orientarea sexuala nu are nicio importanta atata vreme cat tu cu omul respectiv nu vei avea niciodata genul acela de relatii.Nu cunosti trecutul nimanui in profunzime ca sa poti sa judeci si sa arati cu degetul, nu poti da sfaturi cum e mai bine nimanui, atata vreme cat nu ai fost in papucii lui si nu te-a durut fix ce l-a durut pe respectivul /a.Nu barfesti si nu te bagi in mizerii, sunt atat de multi cei care fac asta continuu, in jurul tau, incat nu e nevoie si de tine sa ingrosi randurile acelora.Cu cei cu care nu rezonezi, tai macaroana si iti vezi de ale tale.Certurile sau momentele de impulsivitate nu duc la nimic bun, uneori s-au intamplat tragedii de la niste chestii minore.Asa ca, pleci, iti vezi de drumul tau.De aceea ai ales karatele, sa te poti apara in caz de ceva, dar niciodata sa nu incepi un conflict.

Ai vrut mult sa iei si niste ore de dans, ti s-a parut in tabere ca nu e ok sa stai pe margine ca nu poti face 2-3 pasi, iar eu iti spun un mare secret: fetelor le plac la nebunie baietii care stiu sa danseze 🙂 !Te-a incurajat si in directia asta, te incurajez in absolut tot ceea ce vrei sa faci si iti va folosi la un moment dat in viata.Nu se stie niciodata ce si cum te vor purta pasii tai…

De la toamna pleci pe un alt drum, incepe un alt capitol din viata ta si asa cum ti-am spus de dimineata, iti scriu si aici – totdeauna sa tii minte ca anii de scoala sunt cei mai frumosi ani, care trec uluitor de repede si cu care nu te mai intalnesti niciodata in viata ta.Trebuie sa ii traiesti cat mai frumos posibil ca ajuns la maturitate sa iti amintesti cu multa dragoste si nostalgie de ei! Si mai trebuie sa nu uiti ce iti spun mereu – sa fii demn mereu si sa traiesti intotdeauna asa incat sa stai cu capul ridicat si noaptea sa dormi mereu linistit pe perna ta! Acum poate nu intelegi ce iti spun, insa lucrurile astea sunt extrem de importante in viata oricarui om cinstit.

Nu inchei inainte de a-ti spune ca te ador, esti universul meu, soarele meu si tot ce mi s-a intamplat mai bun in viata asta.

La multi, multi ani sanatosi si fericiti.La cei mai multi si mai frumosi din cati au fost vreodata pana acum, iubirea vietii mele!

 

maxresdefault

 

 

10 comentarii la “Astazi, cand ai 11 ani!

  1. Ce frumos ! Frumos spus, povestit, narat, dorit si ilustrat cu suflet si realitate. Îmi permiti , am sa-l trimit sorei mele si nepotului meu cā parcā sunteti la fel. Multumesc. Bravo pentru revenire, multumesc pentru ea si bravo vouā, ai toata dreptatea si admiratia mea. Continuā! Succes si noroc!

    Apreciat de 1 persoană

  2. La multi ani Ayan, baiat frumos si destept 😉 Noroc cu ziua ta ca s-a mobilizat si mami sa mai scrie si sa ne mai incante cu povestile ei. Era o vreme cand scriai zilnic / saptamanal/ lunar si de la o vreme nici odata pe an nu mai scrii :))
    Sa fie sanatos si fericit !!
    Silvia,

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu