Final fericit de clasa a doua

Am tras adanc aer in piept, m-am frecat la ochi sa ma asigur ca nu visez si ca e real, a venit vacanta mare, am terminat si clasa a doua!

Clasa intai a insemnat petru mine unul dintre cei mai grei ani din viata mea de parinte, un an in care am trait niste emotii nebune, am trecut adesea de la agonie la extaz si copilul asisderea.Am fost atat de fericita la finalul clasei intai, de parca terminase liceul si era student! 🙂

Anul acesta- instinctul si experienta mea de om, care a lucrat atatia ani in invatamant, s-a adeverit iar – daca clasa intai e pornita cum trebuie si copilul e pus pe un fagas bun, ceea ce va urma va fi mult mai usor si mai putin datator de dureri de cap.

Clasa a doua a fost un an in care am respirat, un an in care nu s-a mai plans de nicio parte, un an de zile in care am fost si noi oameni intregi la cap.

Am ramas cu lucratul suplimentar, am facut-o in fiecare weekend, am cumparat eu culegeri si m-am abonat la gazeta matematica, am scris multe dictari pentru a invata ortogramele si sa le folosim corect in context.

Ayan a devenit docil in acest sens si as putea spune ca e chiar constiincios.De exmplu, inainte de renumitul concurs Comper , desi invatatoarea nu a lucrat nimic suplimentar cu ei pentru a-i pregati pe cei cativa calificati ( nu lucreaza absolut nimic  in plus fata de manual, se raporteaza strict la programa scolara!) , singur si-a luat de pe net subiecte date la diverse faze ale concursului in anii precedenti si le-a lucrat pana la venirea mea de la serviciu pregatindu-se pentru etapele ce il asteptau.

Rezultatele scolare sunt pe masura muncii lui, este cel mai bun elev din clasa alaturi de un alt coleg care lucreaza la fel de intens acasa cu mama lui.

Pentru ca am vrut sa ma conving ca este intr-adevar la un nivel ridicat de cunostinte si nu doar intrat in gratiile doamnei care il apreciaza foarte tare si deseori ma gandesc ca poate fi subiectiva in anumite situatii, l-am inscris anul acesta si la concursuri organizate in afara scolii, cu profesori corectori care nu ii stiau nivelul si nu-l cunoasteau, cu lucrari corectate cu coltul inchis, nenominal, astfel incat ceea ce oglindeau rezultatele respective era fix pe baza cunostintelor lui ( sunt genul acela de concursuri fara premii, unde toata lumea ia o diploma si o medalie pentru participare, dar rezultatul este in functie de ceea ce au scris pe foaie).

M-am convins ca poate face fata cu brio unor astfel de provocari, trebuie sa mai lucram la atentie, se grabeste sa termine si uneori ii scapa anumite detalii din vedere, detalii care duc de rapa intregul rezultat al problemei.Nu avem greseli de calcule, de logica, ci de atentie.Macar stim unde trebuie lucrat. In clasa, are numai FB-uri, asta pentru ca sunt sigura ca  deseori cand doamna se plimba pe langa ei si isi mai arunca un ochi pe foaie ii atrage atentia sa reciteasca sau sa fie atent la x detaliu. La consursurile respective, a lucrat fara niciun alt input al profesorilor si iaca am descoperit deficienta de atentie si graba de a termina fara a se verifica.

Pentru ca lucreaza dupa manuale diferite fata de restul scolilor ( am vorbit cu parinti din scoli diferite, din cartiere diferite si ei erau cam toti aliniati ) in primul semestru doamna invatatoare a pus accent foarte mult pe ordinea operatiilor si pe operatii cu sute, iar partea cea mai funny, cea cu tabla inmultirii,ne-a revenit noua, parintilor in vacanta de iarna.Trebuia ca dupa vacanta sa vina cu tabla inmultirii in intervalul 1-5 perfect stiuta.

Nu mi-am batut capul asa de tare, pentru ca am marele noroc sau ma rog, Kiki are marele avantaj, ca are o putere de memorare fantastica  ceea ce il ajuta sa retina mult cantitativ, repede si din fericire si pe termen lung ceea ce are de memorat.

Deci inmultirea si impartirea pe care i-am explicat-o prin exercitiile suplimentare nu ne-au dat nicio bataie de cap, a fost foarte simpla trecerea de la adunari si scaderi la inmultire si impartire.

Ceea ce ne-a impotmolit putin a fost partea cu fractiile.Sunt mici inca, cred ca explicatiile nu au fost foarte solide la scoala si de aceea i s-au si parut destul de greoaie.Nu am stiut pana unde sa ne limitam cu explicatiile, astfel incat am facut putin mai avansat termenii de fractie.Nu i-au stricat, a inteles si probabil intr-a patra ii va veni mai usor.

A avut si primele evaluari serioase din viata lui de elev, au fost emotii, au fost si lacrimi, caci doamna le-a spus ca „cine nu ia note mari la evaluare, va merge la scoala de vara „, au fost multe teste lucrate pentru aceste evaluari si in final am inteles ca sunt niste porcarii pentru niste copilasi de clasa a doua.Dar sunt , si noi trebuie sa le facem fata si sa ne pregatim pentru ele.

M-am gandit mult daca sa-l mut la o alta invatatoare ( eventual si la o alta scoala) care sa lucreze mai sustinut si sa nu se raporteze strict la manual, insa vazand ca sistemul de intrare intr-o scoala noua este absolut naucitor si presupune eforturi mari, am abandonat ideea.Eu oricum lucrez cu el mult suplimentar , am gasit cu ajutorul unei prietene de-ale mele un centru de performanta pentru mate unde am sa il duc din toamna ( daca exista locuri libere pentru clasa a treia) si nu il mai trambalez la alta scoala, in alt colectiv, cu alta doamna.Mai am si temerea ca poate nimeri la o doamna foarte buna, insa pe care el sa nu o placa sau sa nu inteleaga foarte bine ce explica ( am vazut asemenea cazuri ).In plus, Ayan nu este cel mai sociabil si cel mai prietenos copil din lume, asadar mereu tin cont si de rugamintea lui de a nu-l stramuta intr-un colectiv nou unde se obisnuieste destul de greu si cu multa munca de lamurire din partea noastra.

La afterschool lucurile au fost extrem de asezate in clasa a doua, este deja al doilea an incheiat de after, s-a acomodat, stie exact ce si cum are de facut, ii place si intotdeauna vine cu temele facute.Au avut extrem de multe proiecte frumoase, au facut lucruri foarte interesante si el este incantat peste masura, asa incat si clasa a treia merge mai departe la acelasi after.Ba chiar, anul acesta, a fost castigatorul unui concurs de literatura la care au partcipat 72 de copii de varste diferite si singurul care a castigat o pereche de ochelari virtuali a fost el, un copil de clasa a doua care „le-am dat sah mat, mami, celor mai mari ca si mine !”:-) In vara aceasta mi-a cerut chiar sa il las intr-o tabara cu colegii lui de la after, pe cea organizata de doamna lui invatatoare, la clasa, a refuzat-o.

Anul acesta am schimbat si profesorul de engleza cu minunatele cursuri de la British Council ( am de gand sa scriu un articol separat pe tema aceasta), asa cum spuneam si intr-un articol precedent au fost rezultate mai mult decat peste asteptarile noastre initiale, asadar continuam si anul urmator cu aceleasi cursuri, nivelul urmator.

In vacanta asta mare, asa cum i se pare lui Kiki ca este, va calatori mult, are de mers cu noi in doua destinatii si cu bunicii in alte trei, plus tabara cu afterul.Deci toata vara e plecat cu sorcova prin lume, cum ii spun eu.Dar merita aceste plimbari cu varf si indesat dupa ce a muncit un an intreg scolar de la ora 8 dimineata pana seara la 19 uneori.

Pe langa distractie si plimbarile aferente, zilnic, incepand cu 1 iulie, va lucra suplimentar atat la mate cat si la romana, pentru a nu uita nimic din ce s-a facut anul acesta scolar.

Cea mai mare fericire a mea este faptul ca este innebunit dupa citit.Are zile in care a citit un roman intreg ( ieri s-a intamplat acest lucru cu partea a treia din „Jurnalul unui pusti „),are zile cand citeste mai putin, dar zilnic citeste, fara sa il roage nimeni, fara sa ii impuna nimeni asa ceva, pur si simplu ia cartea in mana si devoreaza continutul.Ulterior il pun sa imi povesteasca ceea ce citeste ca sa fiu sigura ca nu parcurge mecanic continutul cartii, ci il intelege si aprofundeaza.

Anul acesta am investit in carti.Am hotarat cu el ca nu mai cumparam nicio jucarie, nimic ( am facut exceptie de Craciun si Paste cu niste lego-uri) si investim in carti.Masiv, sume frumusele.Si asa am facut.Am cumparat mai multe colectii de romane, am luat multe carti de-ale lui Roald Dahl, colectia cu Harry Potter si pe cea cu Jurnalul unui pusti si alte asemenea carti.

Long story short cam asta e finalul de clasa a doua, diplome peste diplome, a reusit al doilea an scolar sa aiba numai FB pe linie la toate materiile, sa se mentina cel mai bun copil din clasa si sa exceleze la matematica care este preferata lui ever.

Clasa a treia sa vedem ce ne va aduce, vreau sa il inscriu si la un curs de IT ( robotica & stuff ) , ma gandesc sa il duc si la un sport – ceva cu karate , sa invete sa se apere, caci desi nu e violent deloc, a mai cazut in mijlocul unor animozitati ( culmea cu fete! ) si a iesit uneori „sifonat” din intalnirile acestea :-). Macar sa invete sa se apere, daca tot il invatam sa nu dea el  niciodata in fetite!

Pana la alte vesti, va dorim tuturor o vara linistita,calda si insorita, cu vacante frumoase in care sa va odihniti si sa va reincarcati bateriile pentru un nou an scolar, ce nu este chiar atat de departe cum li se pare celor mici!

 

3 comentarii la “Final fericit de clasa a doua

  1. Asa este,numai ca vacantele alea in care nu faceau nimic copiii,ci doar se zbenguiau,au disparut odata cu toate lucrurile frumoase din copilaria noastra! 🙁

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s