Bună ziua ţi-am dat…

Nu ştiu dacă eu sunt mai old fashion în anumite chestii privind educaţia lui fi-miu, cert este că am nişte piticuţi care nu-mi dau pace şi mă fac să fiu uneori poate pisăloagă, alteori enervantă, însă pe mine mă interesează rezultatul.

Şi spun că sunt old – fashion, pentru că în ultima vreme am observat că foarte mulţi părinţi , oameni cu pretenţii , de altfel , nu-şi mai învaţă copiii să salute.Ba nu o mai fac nici ei inşişi, probabil au ajuns intr-un punct al vieţii lor încât salutul a devenit o teorie  total perimată.

Am observat acest lucru cu vreo doi ani în urmă când am angajat masiv foarte mulţi tineri cu vârste între 22 şi 30 de ani.Oamenii ăştia ştiau exact cine sunt, discutaseră cu mine înainte de a veni în companie, dar, odată angajaţi, treceau ca pe lângă un stâlp fără să zică o vorbă de salut.Dacă îi salutam eu, zâmbeau aşa  a prost. Intrau la mine în birou, cu diverse solicitări şi nu ziceau nici măcar un banal ” bună „.Pe mine o vreme mă revolta efectiv atitudinea asta, după care am devenit şi eu imună la faptul că salutau sau nu.Erau toţi oameni cu studii, se presupunea că aveau o educaţie, însă faptul că nu saluţi, mi se pare complet nepoliticos.

Am o mulţime de cunoştinţe care au copii de vârstă apropiată cu Kiki, mai mici sau puţin mai mari, copii care nu ştiu, efectiv, să salute.Ne intâlnim în diverse contexte, se uită la mine sau vorbesc cu mine, dar nu zic nici bonjour, nici… Sunt alţii pe care îi salut eu şi ei nu răspund deloc.Tac.Şi ce mă deranjează cel mai mult este că tace şi părintele.Că nu îi spune: „bă Bulişor, femeia asta a vorbit cu tine, zi şi tu o vorbă inapoi! ” Neah.Tace mâlc copilul, părintele trece peste asta ca şi cum nu ar fi auzit şi sporovăie mai departe.

Îmi povestea doamna învaţătoare că nu crede că în clasă sunt 7 copii care o salută la venire şi la plecare.Nici părinţii nu o salută de cele mai multe ori, dar de la ea au pretenţii cu carul.

Există apoi categoria oamenilor pe care nu neapărat îi cunoşti personal, dar cu care relaţionezi uneori prin emailuri.Eu nu pot să înţeleg cum vine treaba asta- îi scrii cuiva un email, îi spui ce şi cum, răspunsul vine înapoi însă fără bună ziua, fără la revedere, fără nimic de început sau de sfârşit.Pe câteva dintre persoanele respective le ştiu a fi extrem de pretenţioase, în câteva discuţii avute mi-au creionat faptul că pe ai lor copii îi duc la nu știu ce fel de activități, că ai lor copii primesc o educație aleasă, dar fără salut.

Ieri ne-am întâlnit cu o fostă colegă de-a mea căreia Kiki i-a spus sărut mâna.Ea s-a uitat la mine și mi-a spus cu o mutră, de parcă am fi umblat în pielea goală pe drum : „de ce l-ai învățat pe ăsta micuț să spună sărut mâna, asta este o chestie demodată ! ” Pe bune? A saluta o doamnă în felul acesta este demodat? La plecare ea nu mi-a spus nimic, nu m-a salutat nicicum.Copilul a strigat după ea și i-a spus la revedere.Ne-a aruncat o privire aiurea, cumva și ne-a făcut cu mâna.

Eu sunt obișnuită cu D.al meu, care le spune tuturor doamnelor sărut mâna, e politicos și vorbește extrem de civilizat cu oamenii, îndeosebi cu femeile.Noi nu suntem genul ăla care îi luăm la pertu pe cei pe care nu îi știm nu ne ducem, de exemplu, în magazine și le spunem vînzătoarelor : „ia, dă-mi și mie, o bucată de brănză !” Nu, vorbim cu ea politicos, la persoana a doua, pentru că nu mă trag de șireturi cu nimeni, dacă e vânzătoare sau mai mică decât mine, nu înseamnă că trebuie s-o și tutuiesc instant.

Este demodat să salutăm, este demodat sa ne mai învățăm copiii să salute, să se prezinte la telefon când sună, sa își ceară scuze entru deranj, să întrebe interlocutorul dacă poate vorbi atunci și alte chestii de genul ăsta care mie, personal, mi se par cele mai elementare lucruri de bun simț?

Este modern să te vezi cu un om și să te uiți ca boul la el fără să spui o vorbă, fără să saluți niciodată?

Voi cum vă învățați copiii, sunteți old fashion ca și mine sau v-ați dat după noul trend al celor care nu salută?

 

 

Anunțuri

26 comentarii la “Bună ziua ţi-am dat…

  1. Well, fiică-mea e destul de mare acum ca să știe ce și cum. Dar,eu așa am crescut-o cum spui tu, și-mi părea rău că nu am învățat-o să fie mai tupeistă. Acum se bucură că n-am făcut-o, și-mi mulțumește de câte ori întâlnește specimene descrise de tine… și sunt atât de multe!!!

  2. @zapadalbastra: dar nu cred ca are de-a face salutul cu tupeul.Eu sunt una foarte „tupeista”, fi-miu e crescut la fel sa aiba curaj sa spuna orice, dar salutul tine de educatie.
    Din ce in ce mai multi sunt oamenii care nu saluta, care se poarta asa cum am scris.

  3. Revolta mea supra ștafetei unei educații fundamental greșite, peredată cu obstinație de la o generație la alta…este de notorietate, cel puțin în cercul meu de cunoștințe. Admit însă că sunt valori vrednice de păstrat și respectat. Chiar acest RESPECT pe care ni-l datorăm unii altora reprezintă estența problemei pe care o aduci în discuție. Aici la țară, unde m-am, mutat de mai bine de 20 de ani, oamenii, în ciuda multor transformări regretabile, au păstrat elementarul bun simț al respectului…Cei mai tineri salută primii pe cei mai în vârstă, asta ca regulă generală.
    Nu cred că trebuie o educație specială pentru însușirea respectului pe care ni-l datorăm unii altora. În cei 7 ani de acasă, acolo în familie, copilul DACĂ va vedea cum părinții interacționează între ei, cum aceștia se poartă cu alții…se stabilesc regulile unui comportament absolut NORMAL, sau nu (?!).

  4. M-am referit la „tupeul prostesc”,la cei carora numai așa le crește stima de sine, adică- nu bag în seamă fraierii, n-am eu timp de pierdut cu chestii din astea…Tupeul despre care vorbesti tu, e de bun simț, să te contrazici cu argumente,să nu-ți fie frică să-ți spui părerile dacă tu crezi în ele, și aș spune mai degrabă că ești curajoasă nu tupeistă.Dar, pentru că am legătură cu educația știu că cei descriși de tine, vin cu educația făcută de acasă, și oricât de bun învățător ai fi nu mai poți schimba nimic. Povestea cu cei șapte ani de-acasă, nu-i doar o poveste.

  5. La noi nici nu se discuta.Intotdeauna salutam.Dar am observat tendinta oamenilor de a nu raspunde copilului.Ca e mica.SI se uita ciudat ca ii saluta.Generatia noua nu a primit educatie,dar,ma intreb cum au uitat-o cei care au primit-o.Si sa nu zic de cei care ma tutuiesc fara sa ma cunoasca.Dar cred ca asta este lumea in care traim.

  6. @lory: Pe mine, ca sa fiu sincera, nu ma deranjeaza atat de mult ca ma tutuieste cineva sau ca imi spun copiii pe nume, ci ma deranjeaza maxim ca cineva sa nu salute sau sa nu imi raspunda la salut.Mi se pare o nesimtire fara margini sa nu stii sa dai omului binete !

  7. @racoltapetru6: cred ca in Ardeal lumea oricum e mult mai respectuoasa decat aici la noi.Acolo, la soacra-mea ne saluta si oameni pe care nu i-am vazut in viata mea si la fel facem si noi ca asa e „trendul”acolo 😀

  8. @zapadalbastra: acum am inteles,desigur ca nu este o poveste educatia din cei 7 ani de acasa.Dar ma revolt, cum sa ceri unor oameni ceva ce tu nu poti oferi?Vrei respect si tratamente super fata de copilul tau, in timp ce tu nu il inveti elementarul salut.?!

  9. @calinakimu: si la noi, la sat, lumea se saluta.In general, oamenii simpli au copii mai educati si ei se poarta mai cuviincios decat „modernii” si copiii lor.
    Cred ca e important sa fie invatati sa salute nu numai pe cei mai mari , ci si pe cei de varsta lor.Sau invers.Fi-miu are un amic de la gradinita care il saluta numai pe el si eu daca il intreb ceva, intoarce capul.Taticul baietelului respectiv ma saluta pe mine, cand il salita fi-miu, intoarce capul si se face ca nu aude. Asa ca…ce vede copilul la tata, aia face si el !

  10. Q.E.D….Între tinerii de vârste apropiate relațile, ca și reacțile sunt lovite de ”modernitate” …Se adresează unii altora jmecherește, chiar golănește…ca să fie în ”trend”. Teribilismele vârstei…până la urmă.

  11. Eu sunt extremist de old fashion…Recunosc ca sunt buna de pus la zid insa eu am mers cu nebunia pana acolo incat l-am scatocit cu una dupa ceafa pe fi-miu cand nu a salutat…bine , era mai mic. Acum saluta 😀
    Sunt deschisa catre nou , insa nu sunt deschisa catre lipsa de respect si buna purtare.

  12. Că nu salută, e una. Dar cei care nu-mi răspund la salut mă enervează tare. Şi ştiu destui. Şi tineri şi de vârsta a treia. Prima dată am crezut că nu aud şi am ridicat tonul. Nimic. Urât tare.
    Mie mama cred că maxim două ori mi-a spus „mami, cum spui?” şi a fost suficient, a treia oară nu a mai fost nevoie că salutam de la distanţă să fiu sigură. 😀
    Şi nu mi se pare deloc demodat acel săru’mâna doar că, la copiii prietenilor mei, le spun ca mie să îmi spună ceau sau salut, nu săru’mâna. Dar în niciun caz nu e demodat, din contră.

  13. @Ana: Si Kiki mai are momente cand saluta incet si omul nu aude, mereu ii fac observatie sa vorbeasca tare.Tin mult la salut, la cuvinte precum „te rog”, „multumesc” si mai ales mereu il pun sa-si ceara scuze atunci cand greseste.Sunt chestii elementare de bun simt, zic eu.

  14. @Poteci de dor: 😀 mi-a placut asta cu ” ca sa fiu sigura”.
    Una e sa ii spuna un adult ( o adulta in cazul nostru 😀 ) sa nu ii mai dea sarut mana si alte sa nu o faca el deloc.
    De exemplu vecinilor mei, pentru ca a crescut cu ei, le spune pe nume, ei nu ii spune „sarut mana” ci „buna”, dar mereu saluta.
    Pana la urma nu e important ceea ce spui, ci sa saluti, asta e esenta postarilor noastre, nu-i asa?

  15. Dragă, e chestie de parenting modern: copilul nu tre sa mai facă ce nu vrea să facă, adică să dea bună ziua vecinilor şi alte cele. Dacă nu vrea, nu vrea, nu-l obligăm, că pe termen lung are repercusiuni monstruoase asupra psihicului său, ce ştii tu? :)))) O să crească şi o să-i bage Gigel mâna în chiloţi la şcoală şi n-o să ştie să zică nu fiindcă am învăţat-o noi să dea bună ziua chiar dacă n-avea chef. Cam aşa funcţionează parentingul modern 😀
    Şi eu insist pe bună ziua, mi se pare deplasat să nu spună nimic şi dacă uneori face pe timida şi nu spune, o înghiontesc eu delicat sau mă uit cu subînţeles înspre ea. În general, eu zic că salută. Şi mătuşa care stă cu ea, fiind mai în vârstă, a insistat pe regulile elementare de politeţe. Eu i-am spus că nu trebuie să se întindă la conversaţii cu nimeni dacă nu vrea, dar bună ziua trebuie să dea pentru că aşa e politicos.

  16. @Laura Frunza: cei mai multi copii nesimtiti, care nu saluta, se poarta infect intr-o reuniune de copii sunt cei ai parintilor foarte moderni care adopta noile metode de parenting.
    Stii ce ma intreb eu oare? Daca in clasa a saptea vine copilul si ii spune ca nu mai vrea efectiv la scoala, il va forta sau nu sa se duca?

  17. Probabil ca da, o sa faca homeschooling, daca ii tin baierile pungii si nervii. Daca nu, o sa-i trimita in suturi la scoala si o sa-si dea seama ca parentingul modern dus la extrem e daunator ca orice chestie dusa pana in panzele albe.

  18. Sa stii ca asta buna-ziua nu e numai in Ro. Dupa ce ti-ma citit articolul l-am intrebat pe ficiora’miu: voi salutati invatatoarea, si el imi raspunde ca nu. Pai de ce? Pai…. nimeni nu saluta. Asa si????? Fara raspuns…. Cand mergem in vizita, si acum la cei aproape 7 ani ii zic, nu uita sa dai buna-ziua. Ti-ai gasit, cand intram o face pe-a timidul si ii reamintesc, ce spunem??? Acelasi lucru si la plecare. Nu am pretentia sa zica saru-mana, sa salute cum stie( salut, buna-ziua). Copiii prietenilor nostri, nu saluta nici unul, dar nici parintii nu le mai zic nimic. Prietenul lui Nico ( care nu e roman) nu saluta niciodata cand vine la noi si stiu sigur ca ai lui l-au invatat sa salute.

  19. Imi amintesc, waaay back in the day cind am venit eu in State si m-am dus prima data in casa socrilor si am spus sarut-mina si am vorbit cu ei cu dvs. Socrelul, care e o persoana foarte dificila si greu place pe cineva, a spus cuiva ca m-a placut din primul moment tocmai pt aia. Ca in ziua de azi, parintii cam uita sa-si invete copiii sa fie politicosi.
    Eu i-am invatat pe ai mei ( chiar i-am tocat la cap ) sa salute politicos cind intra undeva, cind vine cineva la noi, cind ne intilnim cu cineva pe strada, etc. Din punctul meu de vedere, n-are legatura cu faptul ca e ”demodat” , ci cu respectul. De cind au devenit politetea si respectul demodate?

  20. De parca e asa usor sa faci homeschool :))))))))
    Eu chiar cunosc personal o situatie in care copchilul (clasa a 9-a sau a 10-a era pe vremea aia) i-a zis maica-sii: nu ma mai duc. ce poti sa-mi faci, ma omori? vrei sa te mint ca ma duc la scoala si eu de fapt sa ma duc in alta parte? Nu ma mai duc si gata.
    Si maica-sa a lasat-o sa nu se mai duca. Nici prin cap nu i-a trecut de homeschool si oricum ma indoiesc sincer ca ar fi facut asta, anyway.

  21. Pingback: Bună ziua căciulă, că stăpânul n-are gură! - Călător prin viață

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s