Odiseea păduchilor

In copilaria mea, cine nu avea paduchi nu exista ! Erau in mare trend, exact cum este acum Facebook-ul.
Aveai paduchi, erai primit in randul copiilor de la bloc, erai fara lindini si paduchei la purtator, jet la luat intai si apoi te primeau in gasca.
Am avut la oua de paduchi si parintii lor de nu stiu cate ori, ei se inmultesc oricum cu repeziciunea cu care personajele din Star Treck trecea dintr-o dimensiune intr- alta.Si cum unii dintre prietenasii mei de joaca de la cea vreme era romanezi, cum trecea efectul despaducherii, reincepea iar odiseea lor.
Cand incepeau mancarimile de scalp si se constata ca iar am paduchi,tata se ferea de mine ca de uciga-l toaca si se criza maxim ca nu mai termin cu „tiganii „,  mama lua sticla cu gaz si ne turnam in cap pana ni se ardea pielea capului.Dupa operatia cu arsura ( erau fripti ca la gratar paduchii, de la atata gaz pe scalp ), se lua un cearceaf alb, imaculat, imi intorceam parul peste cap si cu pieptanul cu dinti desi ( culmea ironiei si pe ala tot de la romanezi il achizitionam ! ) ma dispera de durere mama, fiindca nu voiam sa ma tunda scurt.

Anii s-au scurs, a venit Revolutia si odata cu ea au disparut multe dintre obieciurile de pe vremea lui Ceasca, insa si paduchii.

De vreun an si jumatate, aud in jurul meu diverse familii de oameni ok, ai caror copii au luat paduchi.In special copiii care merg la gradinite particulare.Si mirarea mea este maxima, deoarece la gradinitele particulare sunt numai pretentii, iar eu am crezut ca paduchii nu au ce cauta intre bogatasii cu staif :-).

Daca la inceput oamenii se mai ascundeau, se mai fereau, de cateva luni lucrurile sunt foarte firesti in privinta paduchilor,  oamenii s-au relaxat si vorbesc deschis despre asta,sunt unii insa care ma intreaba extrem de mirati cum de Kiki nu are / a avut inca paduchi. De parca ar fi un must sa ai paduchi.

Scolile colcaie, in sistemul privat colcaiala e si mai si, iar Kiki ma tot intreaba cand face si el paduchi. :-))

Ieri m-a sunat vecina mea, disperata, plansa si cu toata casa cu curu’n sus ca fetita cea mare,  prietena de joaca a lui Kiki are lindini.Asta in conditiile in care copilul ala are parul blond ca suedezii si lung pana la fund.Mi s-a facut instantaneu frica si am zis ca uite, dorinta lui Kiki va deveni realitate.Asta pentru ca duminica dupa-masa au fost la noi cele mici ( sunt doua surori ) si s-au jucat cap in cap si nas in nas cu fi-miu.Era imposibil sa nu ia si el !

Am sunat-o pe mama, care este extrem de relaxata in privinta paduchilor, l-a luat la cautat pe Kiki ( eu nu-i cunosc, desi am avut o groaza ) si ghinion de nesansa.Nici acum nu are nimic.Inutil sa mai spun ca a intrebat suparat de ce la el nu vin paduchii?! :-))))

Dar am cumparat deja , profilactic, un spray Parasidose  pentru musafirii nepoftiti ( despaducherea copilului meu ar fi traumatizanta pentru mine, la parul lui ondulat, des si suficient de lung actualmente ).

Nu m-as criza si nici nu as face o tragedie daca ar lua paduchi, mi-ar fi greu sa-l despaduchez, nici nu i-as tunde parul in veci, nici cu gaz nu i-as da sa ii ard pielea capului.

Deocamdata vad ca nu se prind de el, la fel cum nu s-a prins nici varicela , desi s-a jucat cu toti cei care au avut varicela in jurul lui.

Voi ati avut paduchi, cum va despaducheau parintii, dar puii vostri au paduchi? Sunt curioasa daca numai la noi in tara e epidemia asta de paduchelnita sau exista o pandemie a paduchilor 🙂

35 comentarii la “Odiseea păduchilor

  1. Am avut. Eu n-am fost tratat cu gaz, ci cu petrol brut autentic (țiței). Tot înainte de 90. Prin anii 90 ar fi fost pentru mine o fericire să mă rad în cap; m-am ras o vreme (fără păduchi, doar din pasiune), acum nu mă mai lasă nevasta.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Exista pandimea paduchilor si in Canada. Nici de ficiora’miu nu sa prins. De cand a inceput scoala, adica de 2 ani, primesc instiintari via email, odata la 3-4 luni, cum ca au ajuns paduchii in scoala si sa ne verificam plozii. Prima data cand am citit am ramas muta si in acelasi timp amuzata, dar am luat-o relex, daca are o sa treaca, daca nu, o sa aiba 🙂 ca si eu avusi in scoala primara, mama mama. Tot asa cu pieptenele special, gaz, dar din pacate si cu tuns, ca na, mama nu ma asculta pe mine, facea ce vroia.

    Apreciat de 1 persoană

  3. Paduchii au si emigrat, la noi la gradi gasim frecvent pe usa anuntul cu „sunt paduchi, va rugam cautati-va pruncii si despaducheati-i in caz de”. Pana acum pe noi ne-au ocolit, dar nu se stie. Exista ceva solutii speciale, piepteni „speciali” la farmacie, sper ca nu ard pielea capului ca si gazul. Bun, ai mei au par super scurt, in caz de ceva s-ar putea tunde zero, ca le creste repede.

    Apreciat de 1 persoană

  4. He he! Eu am avut în clasa a 11-a! :)) Îmi vine și acum să râd. A luat soră-mea de la școală (clasele primare) și mi-a dat și mie, dormind amândouă. Gaz, și pieptene din ăla ..vai de capul meu. Eu aveam părul lung până la fund, soră-mea cam pe jumătatea mea, dar creț creț. Trecea mama ba la mine-n cap, ba la ea…într-un an, de 2 ori!

    Apreciat de 1 persoană

  5. Cum să nu am? De obicei vara, la bunici. Petrol parcă îmi punea, mă omora mirosul. Şi chin cu pieptănatul, cum spui cu din ăla cu dinţii deşi, cu cearceaful alb. Şi eu păr natural, des şi odulat, văleleu. Dar eram în rând cu lumea! 😀

    Apreciat de 1 persoană

  6. ..avut, avut și prea avut. Fapt pentru care aproape ca uitasem ce par frumos am, des și cret. Ma tundeau ai mei asa de scurt, incat odata, m-a trimis popa in altar, crezand ca sunt baiat. Noroc ca am avut glas, ca de obicei amutesc și i-am zis ca doar parul e semn băietesc. N-am copii, asa ca povesti cu paduchi doar la voi ce prind.

    Ps. Asa, de fapt divers, acesta a fost un advertorial? Numai sunt curioasa, caci l-as planta sub ochii tuturor care spun ca n-ar scrie articole publicitare. Pai eu asa articole de citesc, mă duc sa cumpar produsul fara sa fiu nevoita sa-l folosesc. Asa ..din sustinere, ca prea tare m-a delectat. Am eu niscai suparari și aplaud tot ce ma face sa zambesc. Seara faina, faina!

    Apreciat de 1 persoană

  7. Si eu am avut paduchi. Si cum aveam parul lung, asa cam pina pe la jumatea spatelui, ii uram din suflet. Si uram si petrolul cu care ma dadea mama pe cap si cearceaful alb. Imi amintesc cit plingeam de fiecare data; cred ca pe bune am ramas cu o oarecare trauma.
    Din fericire eu n-am problema asta,ca ai mei sunt homeschooled. Dar si aici in scoli sunt paduchi, am cunostinte de la care am auzit ca trebuie sa mearga la farmacie sa ia sampon de paduchi,pentru ca fetele lor s-au pricopsit. Eu sincer, nu stiu ce m-as face daca ar lua de undeva,ca tare tare greu mi-ar fi sa-i despaduchez. Sper insa ,sa nu fie cazul.

    Apreciat de 1 persoană

  8. @Ioana: ce m-ai amuzat cu emigratul paduchilor ! 🙂 Stii ce apreciez eu totusi la voi?Ca se pune , frate, un afis sa stie lumea sa-si despaducheze plozii si ceilalti sa le dea cu ceva profilactic pe par.Asa, la noi, gradinitele ascund ce se intampla si colcaie in capetele tuturor.

    Apreciază

  9. @un pitic calator: oau, la tine a fost nasol.Cu parul cret e o nebunie cred la despaducheat.Si lung pana la fund.Gizas !Curajoasa tare doamna voastra mama 🙂

    Apreciază

  10. Am avut.Ca doar nu eram caz special.Gaz si pieptanat.Tuns nu,ca nu ne lasa tata.O fericire sa ai paduchi cand ai parul lung si cret.Nu cred ca iti doresti mai mult.Copilul inca nu a facut rost.Sper sa nici nu faca.Are parul luung.si ondulat.

    Apreciat de 1 persoană

  11. @Adriana: m-am amuzat tare citind comentariul tau.Partea cu intratul in altar face toti banii :-).
    Nu, acesta nu a fost un advertorial, acesta a fost doar un post ca oricare altul.Am dat linkul catre sampon pentru a usura viata celor aflati in nevoie si cotropiti de paduchi :-).Nu prea scriu advertoriale ca nu ma inteleg usor cu cei care imi cer chestia asta.

    Apreciază

  12. @AT:in State am citit undeva ca sunt milioane de oameni care au paduchi, m-am si crucit atunci ! Ce bine de voi sa sunteti homeschooling !
    Vreau sa te intreb insa, plangeai pentru ca aveai paduchi sau pentru ca te durea indepartarea lor?

    Apreciază

  13. Amindoua. Nu suportam sa aud nici macar cum ii pocnea maica-mea intre unghii, cind mai gasea d-aia mari si vii. Imi venea sa vomit, imi produceau o greata fantastica. Si mirosul ala de petrol…my God!

    Apreciat de 1 persoană

  14. Subscriu la paducheala… era prin septembrie lui 87… 2 zile cu petrol si despaduchiere…aoleo! biata mama ce a mai chinuit …si-apoi eu la scoala in prima zi cand no, or gasit un pui mort in capul meu … panica si alta nu! :))))
    Si apoi ianuarie lui 94…cand eu, domnisoara proaspata asistenta medicala merg pe teren sa controlam scolarii. Eu cu parul frumos despletit …si patita fiind, ca sa nu pun copiii in penibila situatie a oribilei descoperiri le soptesc frumos la ureche: „sa te cureti bine, inca mai sunt acolo cativa!”. Ciudata treaba nu alta ca eu oficial nu am raportat nici un paduche. :)))) Cum era sa napastuiesc copiii cu asa descoperire macabra! Ca oricum clasa, ce mai, toata scoala era deja invadata… Catre seara insa era deja invadat si capul meu…Se pare ca soptitul la ureche s-a lasat cu migratii. 🙂 🙂 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  15. Si eu am avut paduchi de vreo 2 ori. Odata trebuia sa merg la nunta, erau ai mei nasi si atunci dimineata m-a gasit cu paduchi :))) ma trata cu gaz dar nu tin minte sa imi fi ars scalpul

    Apreciat de 1 persoană

  16. Am avut o singura data, pe la 6 ani, am luat din spital cand m-am pieptanat cu pieptanul unei fetite. N-am fost foarte inspirata, dar nah :)) M-au tuns aproape la zero in conditiile in care aveam parul lung pana la brau. Si aici intalnesti paduchi. Mai ales in zone bogate. Pentru ca parintii pleaca cu copiii in diverse zone de pe glob si se intorc cu ei la purtator. E la ordinea zilei, mai ales in perioada asta. La varsta adulta nu s-au prins de mine, desi am interactionat cu copii despre care am aflat ulterior ca au. Sper sa nici nu se prinda, ca parul tot lung pana la brau il am lol

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu