Ce faceţi de Halloween -ul ăsta?

Mai sunt 2 zile până la mult aşteptatul de către copii, Halloween.

La grădiniţă, anul trecut şi acum doi ani, băbătâia a spus clar că ea nu e de acord cu o asemenea sărbătoare care nu e autohtonă, în consecinţă copiii nu au sărbătorit nimic şi tot avântul le-a fost tăiat ( asta în timp ce copiii altor clase scobeau bostani şi erau costumaţi ).

Acasă am scobit întotdeauna dovleci mari şi nu pentru sărbătoare în sine, ci pentru plăcerea lui Kiki  şi de ce nu şi a noastră, de a ne amuza copios la ornarea dovlecilor.Ba anul trecut, am pus şi pe scările exterioare  dovlecii din lut ars, cumpăraţi de la munte, cu lumânări ce au ars întreaga noapte.Copilul chiar a avut emoţii mari pentru că a fost o noapte extrem de friguroasă, iar de la umezeala lacului se temea să nu i se stingă lumânările aprinse din dovleci.Dar au rezistat glorios , dimineaţă una dintre lumânări încă pâlpâia.

Anul acesta, doamna învăţatoare i-a anunţat deja că pot veni costumaţi vineri şi fac o mică petrecere, fiind o zi mai relaxată în privinţa lecţiilor.Ba chiar le-a spus că la religie o să le povestească doamna ceva făcând o paralelă cu respectiva sărbătoare.

Nu ştiu cum să vă descriu exact ce sclipire avea Kiki în ochi, ce fericire în glas şi ce ţopăială era prin casă cu pregătirea costumaţiei.E nevoie de atât de puţin pentru ca un copil să fie fericit maxim.Iar noi, părinţii şi mai fericiţi vazând chipul lor fericit.

Kiki a hotărât să folosească tot  pelerina roşie de la serbarea de sfârşit de an de la gradiniţă,şi coiful şi sabia, dar m-a rugat să îi cumpăr nişte dinţi de vampir.Mi-a spus că detestă moartea şi scheleţii şi nu se poate îmbrăca în aşa ceva, dar îi plac la nebunie vampirii, deci va fi un soldat al unui împărat care s-a transformat după moarte în vampir şi întreaga lui oştire a devenit una de vampiri.  🙂

Am râs cu gura până la urechi aseară când mi-a povestit întreg scenariul.Mi-a spus că mai are în clasă colegi care vor fi străjeri, pitici, batmani si supermani, dar toţi sunt actualmente vampiri care sug sângele fetelor :-)))))))

Ce distracţie şi ce hăhăială o fi mâine pe capul lor ! 🙂

În afara şcolii nu organizăm nimic acasă,anul ăsta fără dovleci scobiţi acasă, fără scări luminate, avem însă o surpriză mare pentru copil ( şi sperăm şi să-l bucure! ) , dar nu i-o împărtăşim încă.

Voi cum vă organizaţi anul acesta, faceţi ceva special acasă, daţi petreceri, ieşiţi în oraş sau nu sărbătoriţi Halloween-ul ?

La şcoală / grădiniţa copiilor voştri se organizează ceva party-uri sau fără sărbătoare ?

glitter-graphics.com

Experienţa cu laboratorul „Sf.Alexandru”

Când s-a captusit cu el? Habar nu am.Unde?Cu siguranta la scoala, ca la gradinita a avut o multime de minuni, dar nu si asta.

Fără niciun simptom, la exudatul nazal anual, pe care i-l fac obligatoriu, a ieşit pozitiv.Si atunci abia mi-am dat niste explicatii de ce il manca nasul foarte tare, uneori, scarpinandu-se, pana isi dadea sangele.

Cum sunt putin paranoia in privinta laboratoarelor, am zis ca vreau sa ii repet analiza si la alt laborator decat la cel de la Medlife ( desi niciodata nu mi-au gresit vreo analiza! )

Si am sunat la laboratorul celor de la Sf.Alexandru, mi s-a parut extrem de ieftin exudatul nazal ( doar 20 ron ) , am intrebat in mod expres, datorita pretului mic, daca intra si antibiograma in acest pret,  in cazul in care iese rezultatul pozitiv, duduia de la telefon mi-a spus ca desigur, doar sa cer sa fie analiza facuta si pentru stafilococul auriu, caci in general ei cauta sa descopere numai streptococul betahemolitic.

Cum paranoia nu ma lasa linistita, l-am saltat si pe D. si ne-am prezentat intr-o dimineata de sfarsit de septembrie la laboratorul cu pricina sa ne recoltam si noi, fiind convinsa ca stand cu Kiki atata nas in nas si gura in gura, am si eu si el.

Am achitat prin card cei 60 ron pentru toti trei, am intrebat iar, daca  cumva iese la vreunul rezultatul pozitiv, daca intra si antiobiograma in pretul platit, imi raspunde doamna care ne-a si recoltat ca desigur, stam cuminti la bagat bete in nas, plecam linistiti la serviciu si asteptam rezultatul.

Asta s-a intamplat intr-o joi de dimineata.Martea urmatoare, ma prezint cuminte la laborator, cu biletelul pe care l-am primit la recoltare, duduia care era la receptie ne gaseste mie si lui D. rezultatele, lui Ayan nimeni nu-i gasea fisa cu rezultatul.

Astept sa caute, intr-un final merge duduia in spate, vorbeste ceva si se intoarce spunandu-mi ca nu l-au scos inca din calculator, dar mi-l printeaza acum.Ii multumesc mult, ma gandesc ca se mai intampla sa le scape si lor chestii in atatia pacienti, dar, ca de obicei sunt o mare naiva.

Se intoarce duduia cu rezultatul, se face ca scrie cu pixul nu stiu ce pe foaia de hartie si-mi spune sec:”mai aveti de achitat inca 20 ron pentru antiobiograma caci rezultatul stafilococului este pozitiv”.

Daca este ceva ce imi displace maxim, atunci faza asta sa ma iei de proasta ma seaca cel mai tare.Si o intreb calma daca isi aminteste ca joi , cand mi-a luat banii de pe card eu am intrebat-o pe colega dumneaei personal daca intra si antibiograma.Se uita pretioasa la mine, neaga cu vehementa si da din cap ca nu am intrebat asa ceva.

In clipele alea eu mor, ma enervez ingrozitor pentru ca acel comportament il consider o bataie de joc la adresa mea, ca si cum eu sunt o tuta care nu stiu ce vorbesc.Pun mana pe telefon , il dau pe D. pe speaker si il intreb de fata cu ea daca am discutat la recoltare ca intra in pretul platit si antibiograma.Omul raspunde ca da, normal, doamna de la recoltare nu ne-a informat ca se plateste separat.

Ii cer duduii sa o cheme pe doamna de la recoltare sa discutam, desigur ca era super ocupata atunci si nu puteam sa purtam o discutie de un minut, duduia se enerveaza si ma repede: „Daca vreti antibiograma,platiti inca 20 ron, daca nu, luati rezultatul fara antibiograma”.

L-am luat fara antibiograma, o aveam de la cei de la Medlife, dar gestul lor mi s-a parut de toata jena.Adica nu spui de la bun inceput ca ar costa exudatul nazal 40 ron in cazul in care iese rezultatul pozitiv ( pentru ca pretul nu este tocmai unul mic), prinzi omul si ulterior ii bagi mana-n buzunar si ii mai scoti si diferenta pentru antibiograma ( era clar ca daca nu o aveam pe cea de la Medlife eram nevoita sa o platesc , caci un rezultat pozitiv fara antibiograma nu are nicio valoare ).Toate acestea i le-am spus calma si fara niciun nerv.Dumneaei insista ca ma aflu intr-o grava eroare, ca celelalte laboratoare sunt ‘” hotii care fac antibiograma si daca aveti nevoie si daca nu !”. Inca nu m-am lamurit la faza asta, mie nu mi-a dat niciodata nimeni vreo antibiograma fara sa am rezultatul pozitiv.

Consider ca lucrurile sunt gandite ok la Sf.Alexandru, in sensul ca neavand nici stafilococ si nici streptococ nu-ti iau banii decat pe analiza depistarii in sine ( 20 ron ),pe cand la alte laboratoare fie ca ai, fie ca nu ai pretul exudatului nazal este acelasi.

Dar lipsa de comunicare asa cum trebuie si faza asta cu neasumatul celor vorbite ma omoara.

Pe Kiki l-am scapat de stafilococ ( spre surprinderea mea, ma asteptam sa fie mai greu de scapat de el ) cu ofloxacina  (picaturi Floxal 10 zile de 3 ori / zi ),  la care era stafilococul sensibil.Am repetat tot la Medlife exudatul, macar stii de la bun inceput ce platesti si ce primesti, rezultatul fiind negativ.

Daca aveti nevoie vreodata sa ajungeti la laboratorul celor de la Sf.Alexandru, intrebati si cereti raspunsul in scris, nu de alta, dar una vorbim si alta ni se serveste.

Ce facem noi lunea, de la ora 20:00

Când eram mică, îmi plăceau la nebunie două chestii: să ascult zilnic, la radio,  la ora 15:00, cotele apelor şi să mă uit la teatru tv.

Îmi plăcea la nebunie să mă uit la televizorul mic,alb-negru, la diverse piese de teatru.Pe unele la pricepeam,pe altele nu, dar mă uitam gură-cască la ce se întampla în piesele respective.

Ani de-a rândul nu m-am mai uitat la teatru tv pentru că mergeam des în sălile marilor teatre bucureştene şi nu mai aveam timp de pierdut la televizor.

De când cu Kiki şi cu viaţa la curte, mi-e destul de greu să mai ajung la teatru,uneori când am timp nu am bani de bilete, când am bani de bilete mergem la spectacole de copii, alteori când am bani nu am cu cine să îl las pe Kiki,căci în weekend sau vacanţe refuză cât poate să meargă la bunici, dacă îmi iau un voucher cu bilete ieftine la teatre faine, spectacolele sunt mereu duminică seara, de la ora 19:00, când mi-e complet peste mână să merg, căci a doua zi avem şcoli, servicii, etc.

Dar am o imensă bucurie, atât eu cât şi D.,în fiecare luni, începând de săptămâna trecuta,la ora 20:00, ne aşezăm comod în canapeaua şi fotoliul nostru cu reclinere 🙂 şi ne uităm la teatru tv.

TVR 2 ne aduce în case, săptămânal, lunea, teatrul televizat. Şi ca bucuria să fie completă, fiecare ediţie a teatrului tv este prezentată de maestrul Radu Beligan.

Săptămâna trecută am vizionat „Batrâna si hoţul”, aseară am văzut o piesă minunată, „Vassa Jeleznova” ( Maxim Gorki ), cu o distributie memorabilă: Florina Cercel, George Constantin, Ghorghe Cozorici, Rodica Mureşan, Andrei Duban, Daniela Nane,etc.

Merită sa vă uitaţi, sunt piese foarte bune în distribuţii nemaipomenite, merită să savuraţi fără a plăti ceva mai mult decât abonamentul radio tv, din fotoliile voastre de acasă, ceea ce TVR 2 s-a gândit să ne ofere  celor care încă iubim teatrul !

Vaccinul de la 6 ani

La prima oră a dimineţii, şi lunea, la început de săptămână ,  mă framântă nişte gânduri despre vaccinare.

La ultima şedintă cu părinţii, doamna învăţătoare ne-a transmis că unora ne lipseşte din carnetul de vaccinări si ultimul vaccin, cel de la 6 ani.Ne numărăm şi noi printre cei cărora nu le figurează în carnetul de vaccinări ca fiind făcut acest vaccin.Şi doamna asistentă insistă să fie trecut în carnetul de vaccinări acest vaccin.

În fapt, eu habar nu aveam că la 6 ani trebuie să îi mai fac vreun alt vaccin.I-am facut unul la 4 ani si parcă, să zic, că pediatra mi-a spus atunci că următorul va fi la 7 ani si ultimul din seria vaccinărilor pentru copii până pe la 14 ani.Dar nu sunt sigură de asta…

Am discutat de mai multe ori cu pediatra, de la momentul când Kiki a făcut 6 ani, dar nu m-a chemat să-mi spună că trebuie să îl vaccineze.Bine, la câtă lume are ultimamente, nu i-o fi stat femeii capul la vaccinul lui Kiki.

M-am uitat pe net la schema asta de vaccinări, nu prea înteleg mare lucru, conform schemei, ar fi trebuit să il vaccinez si la 6 si la 7 ani cu nişte rapeluri, dacă am depăsit însă 6 ani, se mai poate face oare vaccinul?

Mă lamuriti şi pe mine care-i treaba până la urmă cu vaccinatul ăsta de la 6 ani? Şi dacă sărim peste acest vaccin ce se întâmplă?

Voi, cei care aveţi copii apropiaţi de vârsta cu Kiki, le-aţi făcut la 6 ani vaccin? Şi cum adică doamna asistentă de la şcoală vrea neapărat carnetul semnat cu ultimul vaccin? Dacă mă hotărăsc să nu i-l fac deloc, ce se întâmplă, nu-l mai primesc la şcoală?

Later edit: am reusit sa discut cu pediatra, spune ca trebuia facut la gradinita, cum el nu a prins campania si nu l-au vaccinat o sa il facem la dumneaei.Ne suna saptamana urmatoare sa vada cand ne programam.Si la 7 ani ii mai face inca unul.Fuck, mie nu imi plac deloc vaccinurile astea !

L.L.E: auzisem eu ceva cu obligativitatea vaccinului, dar nu m-am gandit ca e chiar atat de aiurea.

O duminică de octombrie

Faptul că am trecut la ora de iarnă mie îmi displace complet, această primă zi cu ora schimbată i-a fost destul de nepotrivită și lui D., care a facut o criză de fiere ( iar și iar și nu vrea în ruptul capului să și-o scoată ) și toată ziua a zăcut pendulând între baie și pat.
Ce să fac eu cu Kiki în acest timp ca să îl lăsăm liniștit?
Am bântuit mult cu biclele, apoi am făcut fotografii în ultima duminică din octombrie cu toamna în curtea noastră.Iubesc la nebunie daliile și asta pentru că sunt înflorite și frumoase din luna iulie.

Digital slideshow made with Smilebox

Şedinţa cu părinţii – episodul 3

Aseară am bifat a treia şedinţă cu părinţii de la începutul anului şcolar.

Desigur că numărul părinţilor prezenţi a fost unul şi mai mic decât data trecută, problemele discutate au fost in mare parte cam aceleaşi.Mie, personal, când se anunţă şedinţa cu părinţii mi-e frică rău, ştiu că iar trebuie să dăm bani şi asta nu îmi place foarte tare.Dar mă duc, să văd ce spun .

Mai întâi de toate, iar şi iar scriu că mă felicit singură pentru alegerea învăţătoarei.La început de an am avut o strângere de inimă, gândindu-mă dacă alegerea mea chiar a fost una ok, însă s-a dovedit a fi super ok.

Desigur că de sindromul părinţi care cer cadrelor didactice  ” să ţipaţi doamnă la ei, că sunteti prea blândă şi trebuie să ştie puţin de frică, ba chiar să îi şi urecheaţi pe unii dacă nu sunt cuminţi „, nu am scăpat nici aici.Şi nu pot să înţeleg in veci cum un părinte îi cere unui străin să îi bată copilul.Frate,cum să ceri cuiva să îţi facă copilul să îi fie frică, să trăiască în panică şi stresat continuu ( am şi eu fricile mele şi mă simt oribil când sunt în starea aia de frică ),cum?Că mie dacă mi l-ar bate unul, mor cu el de gât, indiferent că are 14 ani sau 50 ani.

În fine, în capul lor, poate că ăsta-i scopul şcolii şi nu poţi avea nush ce aşteptări de la nişte oameni ca ei, dacă una care e medic pediatru se gândea că scopul graduiniţei este să le speli creierul cu ameninţări, scopul şcolii probabil este să îi maltratezi.

Dar , aici intervine marele DAR, doamna învăţătoare i-a tăiat-o scurt duduii care îi cerea să fie un zbir la clasă, spunându-i că dumneaei nu şi-a bătut nici băiatul acasă şi nu ar putea lucra cu nişte copii stresaţi pentru că aceştia nu ar mai da randamentul pe care îl aşteaptă de la ei.Mi-a venit s-o iau în braţe şi s-o pup, să îi strig că mai rar aşa oameni la catedră, cu o gândire sănătoasă.

Desigur că individa nu s-a lăsat şi a continuat să îi spună că ea vrea să îl pedepsească pe al ei că îşi uită sticla cu apă, pantofii de sport, etc.Şi l-a dat exemplu şi pe fi-miu ( nu nominal, ci între copiii care au zilnic apă ). Hmmm, sunteţi într-o gravă eroare, duduie, Kiki are zilnic sticla nu pentru că la 6 ani are grija ei, ci pentru că mama lui în fiecare dimineaţă îi pune în ghiozdan cutia cu mâncare şi apa.La fel se întâmplă la toţi ceilalţi pe care i-aţi dat exemplu, sunt sigură că absolut niciunul dintre ei nu îşi pregătesc singurei pacheţelul si sticla cu apă.Şi de ce să-l pedepsească la scoală când îl puteţi pedepsi acasă?

În fine, nu-mi bat capul, e trist că avem iar, la clasă, asemenea părinţi

Există însă şi reversul medaliei, părinţi care vor să nu se mai facă ora de sport că „doamna are aşa un ton gutural şi se sperie fetiţa că nu mai vrea la şcoală. ”   În sala de sport intră 2 clase concomitent la oră, aşadar eu cred că e normal să fie vocea profesorului mai ridicată ca să se poată auzi.Cred că la toate sporturile, vocea antrenorilor este puţin mai ridicată nu pentru că sunt pasionaţi să ţipe la copii, ci pentru că zgomotul din sălile de sport o impune.Şi asta o ştiu de la taică-miu, om care nu a ţipat şi nu a ridicat mâna în viaţa lui la un elev.Dar,în sală, mai ales la cei care făceau haltere, ridica mereu tonul pentru că se trânteau greutăţi, erau mulţi într-un spaţiu mare, etc.

Şi mai apoi nu inţeleg deloc generalizările astea, să scoată ora de sport că fetiţei îi este frică să vină.Pe bune?

Nici eu nu sunt foarte fericită că avem 3 perechi de pantofi de schimbat in zilele cu sport, nici eu nu sunt fericită că sala de sport nu comunică deloc cu restul şcolii şi mă gândesc că la iarnă, transpiraţi vor merge prin curtea şcolii ca sa ajungă la clase şi Kiki cu problemele lui poate face iar crize de astm, dar asta nu înseamnă că eu îl încurajez să nu facă sport sau cer să se scoată ora aceea.Dacă va fi el bolnav, îi iau scutire pe perioada iernii şi gata.Dar apoi merge iar la sport.Cred că ar fi trebuit zilnic să aibă o oră de mişcare, să se zbânţuie şi să îşi consume energia, mai ales în anotimpurile în care nu mai stă aşa mult pe afară.

Terminând cu nemulţumirile şi cu prezentarea a ceea ce lucrează la clasă ( m-am bucurat să aflu că este o clasă cu copii buni, cu care se poate lucra mult şi la un nivel ridicat ), desigur că ni s-au cerut iar bani.

De data asta mult mai puţini ca prima dată şi cred eu că motivele sunt rezonabile ca şi atunci.Vor să strângem o sumă pentru a se cumpăra un brad artificial înalt şi ornamente, pentru aşezat în clasă în luna decembrie,pentru cadourile copiilor de moşi ( ambii ), pentru serbarea de Crăciun ( m-am mirat iar foarte tare când ne-a spus doamna că dumneaei face serbare pe tot parcursul ciclului primar, atât de Crăciun cât şi la sfârşit de an şcolar ),serbare care va avea loc într-o sală spaţioasă şi pentru care dăm 20 ron / copil, intrând în suma asta şi sala şi un tort şi ceva sucuri.Mai mult decat rezonabil, zic, ca să ai o serbare liniştită, fară a mai sta în picioare, cu hainele pe mînă şi cu zeci de capete înaintea ta, stând pe vârfuri ca să poţi vedea ceva din programul artistic.

Fireşte că şi aici s-au ridicat voci care au cerut şi dansuri, nu numai program artistic :-).Adică veşnic nemulţumiţi câte unii.

Am înţeles că şi doamna de engleză cât şi cea de religie vor avea un scurt progrămel în cadrul serbării.

Restul sumei până la 150 ron o vor consuma pe materiale de igienă ) hârtie, şerveţele, etc.

Următoarea şedinţă este în noiembrie, bănuiesc ce ne vor cere atunci :-), dar nu anticipez cu scrisul.Las să vad ce surprize aduce şedinţa viitoare.

Vouă vi s-au cerut bani pentru cele scrise de mine mai sus? Fac doamnele serbări de Crăciun la şcoalaă, aveţi cadouri de moşi pentru cei mici, se fac brazi şi toate celelalte sau nimic din ce am scris ?

Leka nosh deca

Nu stiu daca exista oameni pe lumea asta care sa nu aiba nostalgia copilariei.Eu sunt de foarte multe ori nostalgica, mai ales ca acum sunt multe episoadele din copilaria mea pe care i le povestesc lui Kiki.Ma intreaba de multe ori cum eram eu mica, cum ma jucam, cum era viata mea atunci, inainte de el :-).

La fel am facut si eu cu maica-mea si cu taica-miu,i- am intrebat  mereu cum era ei mici, asadar stiu pe de rost atat copilaria ei, cat si a lui taica-miu.Stiu cand au mers la scoala ( atunci nu erau gradinite ), stiu cand le-au cazut dintii, ce dracii faceau, ce prieteni au avut in scoala, stiu de ce si cum ii suparau pe bunicii mei si de ce o incasau cel mai des, stiu cand si-au luat primul lor radio, apoi primul televizor, etc.

Vremurile copilariei mele au fost unele extrem de linistite, erau vremuri in care copiii se jucau nestingheriti pe afara, cu orele,jocuri de care copiii de astazi nici nu au mai auzit, dar sa le mai si joace?! Erau vremuri  fara pedofili, fara teama nebuna a parintilor ca mancam si pamant si petale de flori ( mancam bio de atunci noi 🙂   ), ca ne jucam ” de-a casele ” si maturam alei intregi inghitind praf cu nemiluita,ca mai faceam nevoile pe la tufisuri de teama ca ne opreau parintii in casa, ca mancam diverse fructe verzi de prin pomi nespalate si fructele si mainile noastre,  ca stateam uzi leoarca  in nameti uriasi facand cazemate, cu orele in geruri cumplite,  fara coduri de toate culorile si fara parinti care nu-si dau afara copiii cu zilele din casa in vreme de iarna,.

In acele vremuri minunate( pentru mine asa sunt ), aleea de la blocul unde am crescut era plina de copii pana tarziu cand se intuneca afara.Mie nu mi-au impus niciodata ai mei o ora fixa de intrare in casa, in schimb imi cereau sa vin in casa la lasarea intunericului.

Vara era cel mai greu sa plec de langa copii, iarna insa si in celelalte anotimpuri cand se intuneca devreme, mergeam in casa in jur de ora 18.La ora 20:00 eram deja imbaiata, imbracata ca la razboi, de culcare, ca era un frig de mureai, cu sticle de apa calda prin pat sa ne incalzim ciorapii de lana. Dar cel mai important, televizorul nostru mic, alb negru, era fixat clar pe bulgari ( se termina Mihaela la fix inainte sa inceapa Leka nosh deca parca ) ca incepea o alta tura scurta de  desene animate.Nu aveam acces non stop pe canale de cartoon, dar alea 15 minute cat ni se dadeau desene, le savuram din plin.Mi se parea ca sunt cele mai frumoase desene animate, mi se parea ca melodia din Leka nosh deca ( pe care o stiu si astazi ) este cel mai mare hit, personajele din desene erau eroii nostri, afara povesteam super incantati despre ceea ce vedeam.

Ieri, cautand ceva pe net pentru canto,am dat de video de mai jos.Offf si cu ce nostalgie m-am ales! Cum am stat in fata monitorului cantand in gand leka nosh deca, cum l-am privit cu drag pe ingerasul care ii trimite la culcare pe toti, in final stingand luna, cum m-am uitat la broscutele care sar in lac…

Doamne, am avut asa o dorinta de nedescris de a putea da timpul inapoi macar o jumatate de zi, sa ma mai vad mica alaturi de ai mei, sa ii mai vad pe ai mei tineri, sa mai stam toti trei la masa sa ne povestim una si alta, sa si sa…

Dar totul s-a destramat ca un fum, realitatea m-a trezit.

Acasa l-am intrebat pe D. daca el a fost asa indragostit de Leka nosh deca si mi-a taiat tot avantul ca el nu a avut niciun bulgar, la ei lumea se uita la unguri si nu-si aminteste niciun desen animat de care sa fi fost indragostit asa ca mine.

Mai jos cele 2 video la care ieri m-am uitat ca si curca-n lemne ca nu intelegeam nimic din ce canta, dar inca mi se par nemaipomenite :-).

Voi ati vazut Leka nosh deca sau ati fost tot cu ungurii pe frecvente?

Ora de religie la clasa pregătitoare

Ştiu că este un subiect sensibil, care a stârnit nenumărate controverse.Nu cunosc ce fel de profesori de religie au copiii ai căror părinţi povestesc că orele de religie se desfaşoară numai cu rugăciuni şi cu povestiri care îi îngrozesc pe cei mici, aşadar eu o să povestesc ce se întâmplă la noi la clasă, în timpul orei de religie.

Menţionez faptul că eu, aşa cum am spus  şi am scris de mai multe ori, sunt credincioasă dar nu şi religioasă.Şi când spun nu sunt religioasă, nu înseamnă că nu calc pe la biserici deloc şi nici că ceea ce se intâmplă acolo mi-e complet străin, ci faptul că nu merg des la biserică pentru că nu vreau sa am contact cu popii.

Am experienţele mele, am cunoştinţe multe despre mizeriile care se intâmplă actualmente nu numai sub protecţia bisericii dar şi a mânăstirilor, aşadar, pentru că sunt credincioasă, nu vreau să am contact cu fariseii ăia ( nu toţi sunt aşa , dar majoritatea e covârşitoare, din păcate ).

Revenind la ora de religie… Kiki are aşa o oarecare atracţie pentru ceea ce se intâmplă în biserică, mă refer aici, în primul rând la veşmintele preoţeşti, la slujbele cu coruri , la nunţile şi botezurile ortodoxe.

Îi plac sfinţii, vieţile lor, poveşti despre cum au trăit şi ce înseamnă ( aşa pe înţelesul lui ) să trăieşti / devii sfânt.

Eu l-am învaţat şi 2 rugăciuni pe care cred că le cunoaşte toată lumea Tatăl nostru şi Înger, îngeraşul meu.Nu îl oblig să le spună la masă, la culcare sau în orice altă împrejurare, dacă vrea el în câte o seară să spună vreo rugăciune, eu nu ma opun, dar nici nu îl încurajez s-o facă zilnic.

Singurul lucru pe care eu îl fac de foarte multe ori, mi-a intrat cumva, aşa, în reflex, după aproape fiecare masă spun: „Doamne ajută, că am mancat şi azi!” Kiki râde, uneori spune şi el, alteori îl amuză tare şi atât.

La ora de religie, fiind ultima oră de vineri din orar, l-am întrebat dacă vrea să participe.Mi-a spus că vrea să stea şi să vadă cum este.

În fiecare vineri eu îl întreb ce au făcut, despre ce au discutat, cum s-a desfăşurat întreaga oră.Lucrurile pe care le aud îmi plac mult de tot.Nimeni absolut nu spune vreo rugăciune, nici nu s-a adus în discuţie acest lucru, nimeni nu le povesteşte nu ştiu ce orori ca să îi facă să sufere ( aşa cum citisem eu la un moment dat la cineva, că al său copil pleaca de la ora de religie suferind cumplit ).Li se citesc povestioare despre natură, despre animăluţe, despre aer şi apă,i-a învăţat despre Noe, despre Adam şi Eva că au fost primii oameni,  e drept că li se spune că acestea toate sunt create de bunul Dumnezeu, dar nu văd nimic rău in asemenera discuţii.

Nu li se spune că dacă nu fac nush ce lucru îi va pedepsi Dumnezeu sau dacă nu îşi ascultă părinţii, etc. Nici gând! Oricum, Ayan ştie că Dumnezeu este iubire si iertare, aşadar e pregătit dinainte de mine, ca să aibă un răspuns dacă profesoara ar  devia cu pedepsele Domnului ( aşa cum tot la mămica aceea am citit că li se spunea copiilor că îi va călca maşina dacă nu ascultă! )

La fiecare oră, după ce ascultă o povestioară scurtă, discută puţin pe subiectele mai sus amintite şi apoi colorează,au în cartea de religie ( cu care vine acasă în fiecare weekend ) o mulţime de pagini de colorat.

Am făcut şi nişte foto la cartea de religie ca să nu zică lumea că la noi la şcoală se întâmplă lucruri nemaiauzite.

Momentan sunt foarte ok cu ora de religie, sunt câţiva copii pe care i-au retras părinţii şi pleacă acasă, dar am înţeles de la Ayan că cei mici ar vrea să rămână, însă „nu mă lasă mami !”

La voi cum se desfaşoară orele de religie, e adevărat ( dar din experienţa personală ) că sunt şi profesori care îi ameninţă folosindu-se de Dumnezeu, profesori ce le dau nişte pilde demente ca cea cu călcatul maşinii ?

Unde mergeţi în vacanţa de vară ?

Ştiu că majoritatea oamenilor se gândeşte acum la locul unde se va mânca purcelul şi porcăriile aferente, la locul unde se va schia sau la taberele de ski în care îsi vor trimite copiii.Eu mă gândesc însă, la vacanţa mea de vară.

Mi-aş fi dorit enorm să pot merge la Costa Brava, îmi doresc de ceva ani să ajung in Barcelona, dar să fie cald, să nu mergem înhăimuraţi să vizităm pitorescul oraş.Însă pentru o vacanţă la Costa Brava şi Barcelona, cu vizite, plajă,avion şi hotel plus mâncare, fără 2.000 euro nici nu se discută.

Anul viitor vrem să terminăm odată cu nişte credite pe care le târâm de nişte ani, aşadar nici în 2016 nu putem să bugetăm 2.000 de euro pentru o vacanţă.

Şi unde oare să ne ducem în vacanţă? Parcă în Grecia nu aş mai vrea ( dar rămâne oricum varianta noastră de back – up ), în Turcia nu mi-a plăcut neam,  în Bulgaria sunt setată by default să nu mai calc după câte am pătimit eu cu leka nosh deca pe perioada ghidăriei, ne-am gândit la coasta amalfitană, dar şi acolo ne trebuie caşcaval peste bugetul nostru, deci, oameni buni, unde să mergem noi, la vara viitoare, cu un buget până în 1.500 de euro ?

Voi unde v-aţi plimbat vara asta, prin ce locuri cu buget restrans aţi fost ?

Să spun mai intâi ceea ce vrem :

• studio sau pensiune pentru că trebuie să livrez lapte cald copilului, dimineaţa şi seara
• să nu fim departe de plajă, cărăm un catralion de bagaje la plajă şi e musai să fim aproape
• să nu fie un loc pustiu, dar nici foarte aglomerat
• în apropierea pensiunii – vilei să existe restaurante ( cât mai multe şi mai variate ar fi ideal ! ), genul tavernuţă ar fi super, cu preţuri decente şi mâncare variată.
• să putem ajunge cu maşina, să nu existe drumuri super înguste pe care să nu ne încapă maşina şi să îi stric vacanţa lui D.,
• ideal ar fi să aibă pensiunea / vila parcare proprie pentru că D. nu-şi lasă maşina oriunde parcată.

Cerem multe, suntem pretenţioşi ?

Aştept idei de la voi, păreri despre locuri faine pe unde aţi mai fost, locuri de evitat.

Şi nu spuneţi că sunt ţăcănită că mă gândesc la vacanţa de vară de pe acum, sunt doar om gospodar care face vara sanie şi iarna car  🙂 !

Ce muzică ascultă copiii noștri ?

De vreo jumatate de an Kiki e meloman inrait.Avem un televizor conectat la internet si merge singur si isi cauta pe youtube muzica ce ii place s-o asculte.

L-am lasat ca sa vad ce gusturi are si m-a surprins placut.Asculta rock usor ( Guns’n Roses, baladele de la Metallica ), ii place mult tot ce inseamna chitara electrica, ma intreaba  daca simt ceva atunci cand ascult chitara :-),fac pe nestiutoarea si ii spun ca nu stiu ce ar trebui sa simt, dar imi dau seama ca el traieste muzica si chiar simte intr-un fel in care nu se poate exprimain cuvinte  ceea ce aude.La fel simt si eu la anumite bucati muzicale.Desigur ca muzica asta a auzit-o intai la noi, nu s-a nascut el fun rock sau alt gen.

Dar putea sa nu ii placa, putea sa ceara sa asculte alt gen de muzica, unul de la radio.

Cel mai mult dintre toti insa il iubeste pe Freddie Mercury, poate sa asculte Queen ore in sir, chiar am facut intr-o duminica un test si 5 ore a ascultat tot ce inseamna Freddie si Queen.

Are cateva melodii care ii plac la nebunie, le canta cat poate cu un microfon improvizat dintr-o floare de plus, apoi se aseaza pe burta pe canapea si asculta si iar asculta…

Ma bucur mult ca seamana cu  mine, ia din lucruri doar esenta, nu il intereseaza foarte tare ambalajul.Niciodata nu m-a intrebat de ce canta la bustul gol Freddie, in schimb o fetita care a fost la noi a facut-o si ne-a spus ca nu ii place de „domnu ca e dezbracat „.Kiki i-a raspuns ca nu conteaza cum arati daca ai asa o voce.

Intr-adevar, cand ai asa o voce ca si Freddie Mercury ce mai conteaza ca el canta la bustul gol, in maiou sau in costum ?!

Acum, cand scriu asta, Ayan e in living si asculta de juma’ de ceas, pe repeat,  Monserat Caballe & Freddie Mercury.

Puii vostri asculta muzica, ce genuri muzicale le plac, cand si-au descoperit pasiunea pentru muzica?