Cum am devenit o hoata !

Ieri mi s-a intamplat o faza care m-a facut sa ma simt atat de rusinata cum nu am mai simtit de pe vremea cand eram in scoala generala ( ulterior mi-a crescut pielea de drac pe spate si nu am mai simtit nicio rusine ever ).

In pauza de masa, am  timp o ora la dispozitie sa merg sa imi mai fac niscaiva cumparaturi ca sa economisesc timp seara si sa i-l aloc lui Kiki.Boon, plec in graba sa achizitionez niste cizme de cauciuc ca au venit ploile peste noi si am copchilul descult in fata intemperiilor.

Merg la Humanic, nu gasesc nimic de cauciuc, merg la Deichmann, gasesc niste cizmulite faine, dar nu aveau numarul lui Kiki, ma hotarasc ad-hoc sa intru in Auchan si sa vad ce au acolo.

Gasesc ceea ce cautam, niste cizme faine si foarte  ok ca si pret, plec de la raft cu ele in mana in ideea de a merge la casa sa platesc si sa plec.Imi vine in gand, in drum spre casa de marcat, sa iau si 2 batoane fibrobar si niste lapte copilului.Dar mi-e lene sa merg sa mai iau un cos si pun batoanele in cizme, apoi iau laptele, mai iau si niste svaiter ca ii place mult copilului si dau si pe la bacanie sa cumpar niste sunca de praga.

Si incarcata ca Mos Craciun ajung la casa, unde gandurile mi se indreapta spre Kiki, oare i se vor potrivi cizmele?O intreb pe casiera daca le pot returna, ma uit la ele, casiera imi trece toate produsele prin casa de marcat, ii dau cardul sa platesc, 80 ron e toata suma, apoi imi indes in geanta produsele asteptand sa imi dea cardul.In acel moment apare langa mine un nene de la paza care imi cere sa ii arat geanta.

Il privesc indignata si ii spun ca de ce ar trebui sa se uite in geanta mea? Raspunsul lui e si mai indignant :”asa e la noi procedura!”, eu ma uit la el lung dar ii arat geanta.In momentul ala, insa, am avut flashul: cele 2 batoane de fibrobar ramase in cizme nu le platisem.I le scot in graba, ma scuz , ii spun ca am uitat si le platesc acum…

De aici incepe circoteca, refuza sa ma lase sa platesc, imi spune ca trebuie sa discut cu seful lui pentru ca e tentativa de furt. Ma iau caldurile, ii explic calm ce s-a intamplat si ca nu m-as preta la 2,80 ron in viata mea.Tace si ma invita intr-o camera obscura, stau si astept, ma trec toate transpiratiile.

Apare un domn civilizat, ii povestesc intamplarea, incepe si scrie niste foi fara sa imi spuna nimic.Intre timp, apare un pustan care se uita la mine cu o scarba greu de descris in cuvinte si ma intreaba si el ce s-a intamplat.Ii explic si lui, ma cauta agresiv in geanta, in buzunare, imi spune ca sunt hoata si ca toti asa spunem, ca nu am vrut sa furam.In clipa aia mi s-a taiat filmul.In mod uzual ii faceam un scandal monstru, dar ma simteam vinovata, am gresit ca am uitat, am gresit ca nu am luat cos, am gresit ca gandurile imi zboara in alta parte si nu sunt focusata pe ceea ce fac sau platesc, asta  de foarte multe ori.

Insa purtarea lui era de tot rahatul, mi-a spus ca asa venim toti in magazin cu pretextul ca uitam si furam, moment in care i-am adus aminte ca si cucoanelor de la casa, care azi au facut intreg circul actionanad butonul  antifurt, li se intampla sa bata pe bonuri sume aiurea, iar noi, clientii, suntem mai blanzi si in comportament si in limbaj cand ni se iau bani in plus la cantare sau din greseala casierietei.

Primul domn ma calmeaza si imi spune ca intelege situatia, ma intreaba daca vreau sa iau batoanele de fibrobar, il calmeaza pe colegul cel cu exces de zel, plecam impreuna sa platesc cei 2,80 ron pe care ii „furasem”.

In drumul meu spre casa de marcat, am trecut pe langa casierita care a chemat paza, se uita la mine cu o mutra victorioasa ca si cum „te-am aranjat eu!” .Chiar nu ii inteleg pe oamenii astia care se bucura atat de tare cand i se inatmpla o chestie neplacuta cuiva, daramite sa i-o mai si provoci tu si sa fi atat de impacata si multumita de sine!

Am platit, mi-am cerut mii de scuze iar, intre timp mi se facuse si rau, mi-am mai luat un ice tea si am plecat.Domnul respectiv si-a cerut si el scuze pentru intreaga situatie cu colegul, mi-a spus ceremonios un „sarutmana” si am plecat.

Ieri, m-am simtit ca un kkt, efectiv ca ultimul om, ca o infractoare care isi planuise amanuntit furtul.

Si, daca, in mai toate situatiile in care casieritele greseau cu diverse sume bonurile, eu eram flexibila si spuneam ca sunt si ele obosite si e omeneste sa uiti sau sa bati  aiurea pe casa, sa treci de doua ori acelasi obiect pe bon sau in loc de 100 gr sa apara 1100 gr ( desi erau banii mei la mijloc), experienta mizerabila de azi mi-a adus aminte  ca nu trebuie sa iert nimic si pe nimeni.

Cu prima ocazie in care am sa descopar vreo eroare la vreo casierita din Auchan, am sa le fac sefilor un spectacol despre hoata de casierita care a vrut sa ma fure, am sa le rad in nas in acceasi maniera in care pustulache ala de azi m-a facut pe mine sa ma simt.Oare ce castiga ei din excesul asta de zel?!

Viata intotdeauna te invata sa te porti si niciodata nu e prea tarziu sa mai inveti anumite lectii !

Anunțuri

17 comentarii la “Cum am devenit o hoata !

  1. Mdah , o intamplare uratica.Nu tin cu lupul , insa si oameni aia s-au intalnit cu fel de fel de specimene si nu stiau ce este cu tine…
    S-ar putea sa dai peste o casierita de treaba , care ar grsi ca si tine…
    Pup sa treaca! 🙂

  2. @Ana: de acord cu tine, a fost vina mea, mi-am asumat greseala, dar cred ca e vorba de atitudine.Daca a vazut ca am declarat produsele scumpe de ce nu m-a intrebat: cucoana platesti 80 ron si furi 3 lei?Pe aia care beau si mananca si arunca ambalajul in magazine nu-i vede nimeni?

  3. Auuuu! Urât, urât. Dar dă-o-ncolo de treabă, prea mult circ pentru nimic. Dacă aveai în cizme un parfum scump, hai, aveu motiv să te bănuiască. Dar cumperi cizme şi furi două batoane? Lor să le fie ruşine pentru comportament, nu ţie.

  4. @Poteci de dor: mai cu seama cu cat mi-am recunoscut fapta, am vrut sa platesc dar nu m-a lasat la casa, a tinut mortis sa ma vada seful.In fine, asa cum spuneam, cu prima ocazie am sa procedez si eu la fel !

  5. Probabil ca stiau proverbul ala cu „cine fura azi un ou maine fura un bou” si au zis sa fie prevazatori! Daca doar le verificai sistemul antifurt si data viitoare puneai in cizme cine stie ce?

  6. Din pacate nu sunt vazuti…si da , am inteles ca te-a deranjat atitudinea lor.
    Doar ca ,banuiala mea este, ca oamenii astia nu fac loc omeniei in meseria lor…
    Si pe mine m-ar deranjat tare mult sa patesc asa ceva , stiind ca niciodata nu as face asa ceva.Exact cum gandesti si tu. Dar oamenii aia nu stiu cine sunt eu…si-au facut datoria. Frumos ar fi sa acorde circumstante atenuante , nu sa trateze oamenii urat…Oricine are dreptul la prezumtia de nevinovat ,pana la dovedirea greselii…
    Ce sa zic? Este o experienta trista!

  7. urit circ au facut, nici nu vreau sa-mi imaginez ce ai simtit. Imi amintesc ca eram intr-o zi in magazinul de linga parc/biblioteca ( cum e in drumul meu, acolo intru mereu, sunt clienta fidela de citiva ani buni, ma stiu deja toate vinzatoarele si managerul si pe mine si pe copii). Am cumparat ceva maruntisuri,platesc si dau sa ies. Si se aude beeeeep!beeep! dupa mine. Am inlemnit. Intru inapoi si trec iarasi, acelasi lucru: beeeep!beeeep!
    Iese managerul de dupa tejghea si vine la mine. I-am ziseu ,inainte sa zica el,ca poate sa-mi verifice geanta si plasele,ca nu am luat nimica. ma uit si in carucior, zic ca poate o fi tras copilul ceva de pe raft fara sa observ eu si a ramas in carucior. NU era nimica. Managerul mi-a zimbit si mi-a spus ca pot sa plec,ca stie ca n-am luat nimic , ca se mai intimpla uneori sa beep-uie usile daca ai ceva de metal la haine/papuci/geanta. ( nu de alta, dar magazinul e plin de camere oricum) . Daca Eu m-am simtit absolut oribil atunci, nici nu vreau sa-mi imaginez cum te-ai simtit tu, mai ales ca te-au si tratat asa nasol. Daca mi se intimpla mie,magazinul ala pierdea un client clar.

  8. @cristina : cam ce anume aș fi putut îngrămădi in niște cizme de cauciuc pentru copii? Și nu cred că cineva își poate imagina ca la fiecare vizită în Auchan eu cumpăr cizme de cauciuc? !

  9. @A.T. cred ca ține strict de individ, în general cei tineri în poziții de conducere sunt suferinzi de exces de zel și sar deseori calul. Magazinul este foarte ok, nu am să îl pot ocoli, însă voi fi mult mai atenta. A fost o lecție usturătoare!

  10. Hai mai, n-o lua mot a mot.Nu zic ca maine mai iei inca o pereche de cizme si doua ciocolate mai scumpe decat batoanele alea ca sa le faci lor paguba in ciuperci!.
    Uite : curand am auzit o tanara de 30 de ani(cu studii superioare si care castiga cam 1000 de euro pe luna intr-o multinationala) cum povestea nonsalant ca fura frecvent din magazine.Probabil e mitomana, dar ideea e ca fura la greu.Ce? Obiecte mici (si uneori fff ieftine…) care sunt in cutii si inghesuie cate doua in aceeasi cutie ca sa plateasca numai unul…si asta e doar un exemplu…tipa a povestit mai multe, nu le insir aci ca sa nu dau idei cine stie cui.
    Ideea e ca trebuie atentie, altfel situatiile jenante se pot produce oricand si nu paznicii sunt cei vinovati.Pana la proba contrarie( si pe care nimeni n-o poate dovedi, ca doar nu exista rigla sau cantar pt masurat constiinta) tu erai in culpa nu ei.

  11. @cristina: Exemplul tau m-a distrat tare, mai ales ca cei care fura nu sunt mitomani ( aia sunt mincinosii), ci cleptomani.Daca erai atenta la ceea ce am scris eu, am recunoscut ca a fost vina mea ca am uitat sa scot batoanele sau a fost vina mea ca am mers fara cos si am bagat batoanele in cizme.
    Din pacate tu ai aceeasi atitudine ca si unul dintre sefii de magazin ( putoiul cel pin de zel ! ), atitudine dovedita prin ultima ta fraza cu proba contrarie.Cum adica proba contrarie?Sau nici aici nu ar trebui sa iau mot a mot ceea ce scrii?

  12. Pingback: Ce e o scoala fara un bodyguard zelos? | Fărâme de suflet din viaţa lui Kiki

  13. Evident ca era vorba de cleptomanie, dupa cum vezi oricine greseste 🙂
    Si asa cum eu nu-ti pot dovedi ca stiam dar ca n-am fost atenta cand scriam, tot asa nici tu nu poti convinge un paznic, vanzatoare, etc ca a a fost doar o neatentie. Si parca e prea mult sa-i acuzi de exces de zel etc.

  14. @cristina:te încăpățânezi să îmi reliefezi ce anume? Diferenta intre noi este că eu chiar i-am convins că a fost o neatenție, tu nu m-ai convins că știai sensul corect al cuvântului folosit pentru cleptomani.
    Am dezbătut suficient subiectul cu tine, părerea ți-o cunosc deci case closed!

  15. Cine nu a trecut prin asa ceva, nu prea are cum sa inteleaga. Imagineaza-ti cum e sa ai parte de acelasi tratament sau mai rau, si nici macar sa nu ai ceva in „plus” printre cumparaturi. :)) Sa vezi atunci crize de nervi si dezbracari de comportament.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s