Scrisoare pentru Irina Costache – medic pediatru

Doamna Irina Costache – medic pediatru,

va scriu acum, pentru ca am timpul necesar si am ajuns la maturitatea la care nu mai ripostez in miezul evenimentelor fierbinti, decat daca este imperios necesar.Am ajuns la aceeasi maturitate la care cred cu tarie ca nu trebuie sa ma cobor la nivelul altor semeni de-ai mei, pentru ca de unde nu da Dumnezeu, nu poti cere nimic mai mult decat este.

Va scriu acum,totusi, ca sa va raspund la niste intrebari ( si o fac tot virtual pentru ca asa ati procedat dumneavoastra si sotul  din dotare), pentru ca abia am aflat ca veti fi colega de clasa cu vecina mea si cu o alta fetita draga mie, pe care sincer le compatimesc ca vor fi colegele dumneavoastra.Da, da, nu vor fi colege cu fiul dumneavoastra, ci  chiar cu mamica lui.Caci sunteti genul de parinte lipitoare, genul de parinte frustrat care se baga pe sub pielera cadrului didactic ca sa fie fiul ovationat la scena deschisa.

De la primul contact pe care l-am avut cu dumneavoastra, mie, personal, nu mi-ati placut deloc.Un om care simte nevoia sa precizeze continuu  functia pe care o are, pentru mine este egal cu zero.Caci, inainte de functii, suntem oameni, iar la gradinita, inainte de functii si oameni suntem parintii unor copii care stateau zi de zi impreuna,parinti care fie maturatori, fie medici pediatri trebuia sa avem aceeasi coloana vertebrala si sa avem inainte de toate caracter.Ceea ce dumneavoastra, doamna doctor pediatru Costache, va lipseste cu desavarsire.

Am avut de-a face cu multi parinti in viata mea, unii mai faini, altii mai dificili, unii de gasca, altii mai zbanghii, dar intr-un deceniu de stat la catedra nu am intalnit o familie ca a dumneavoastra.Nu am intalnit, desigur , nici ca parinte, pe perioada cat am avut copilul in invatamantul prescolar o alta mamica care sa actioneze asa cum ati actionat dumneavoastra. Si cand scriu asta, o spun cu toata convingerea, dar mai ales cu toata uimirea din lume.

Mi se pare ireal, ca un barbat, sa se bage intr-o discutie prin care sa insitge alti oameni impotriva cuiva cu care nu a stat niciodata de vorba ca sa stie exact cum stau lucrurile.M-a frapat cum si-a permis sa ma ia de guler virtual, un om care nici macar nu m-a salutat vreodata.Probabil e greu sa salutam, dar e simplu sa ne permitem sa ne adresam virtual cuiva in felul in care a facut-o acest domn.Dar de ce nu m-a oprit pe strada sa-mi spuna ce avea de spus? ( asa cum a facut un alt tatic – barbat si desigur cum a vrut si D, sa faca dar l-am oprit din rasputeri ).De ce nu m-ati contactat dumneavoastra, marea sefa a parintilor din gradinta ( alta titulatura de care sufereati grav ) ca sa ma intrebati ce si cum?

Dar am sa va raspund aici virtual, la absolut tot ce ati scris si dumneavoastra si sotia sotul dumneavoastra.

In primul rand ma declar dezamagita total de exprimarea si de felul in care scrie domnul Costache.Daca tot va place sa va declarati public functiile , zic ca a scrie „copiii ” si nu „copii” este de bun simt in limba-ti materna, daca ai macar liceul absolvit, cand esti intelectual deja e grav sa faci confuzii de genul acesta, mai ales  cand iti place sa ii iei de guler pe altii.

Dar sa revenim la ceea ce mi-a scris public, pe grupul parintilor de pe yahoo,  in care dumneavoastra, in primul an de colegialitate cu fiul meu, mi-ati spus ca „trebuie sa fiu acolo ca toti parintii grupei sunt !” ( am inteles de ce trebuia musai sa fiu acolo unde erati familia Costache tartori, acolo cereati dumneavoastra fara pic de jena bani cu galeata pentru educatoare si  ingrijitoare,pe cei care nu faceau parte din grup sau nu cotizau „aratandu-i cu degetul „).

Pentru buna intelegere a cititorilor acestui blog, eu m-am declarat complet nemultumita de metodele coercitive folosite de una dintre educatoarele fiului meu.Cred ca este o diferenta mare intre metodele educationale si cele coercitive si mai cred cu o tarie de nezdruncinat ca la varsta prescolara mica „Cuvintele pot degrada personalitatea oricarui individ, pot diminua identitatea si demnitatea precum si reprezentarea de sine”.Nu mai aduc in discutie faptul ca amenintarile zilnice ale unui copil ii fac psihicul praf, ii induc o stare de frica si asta este exact ceea ce urasc eu cel mai mult la adulti vs copii.Adulti slabi care nu pot stapani copiii decat folosind metoda amenintarii si a pedepselor.Adultii care recurg la intimidare in relatia profesor -elev prin tonul ridicat al vocii  şi ameninţări.Iar aceste comportamente,ii traumatizeaza pe cei mai sensibili, mai ales atunci când aceste comportamente se produc în prezenţa membrilor clasei. Si asta nu o spun eu, ci psihologii.Luati si cititi ca sa va reveniti !

Dar iata ce spune domnul Costache : ” Va pot spune insa ca nu sunt de acord cu genul de atitudine prin care un parinte isi aroga dreptul de a pune la indoiala buna credinta si dedicatia unui om, doamna educatoare, in prezenta copiilor si intr-un mod agresiv verbal. „

Adica cum nu sunteti dumneavoastra de acord domnule Costache?Dar cine sunteti dumneavoastra, in primul rand, ca sa fiti de acord ca parintele unui copil sa se indoiasca ca i-ar fi bine sau nu fiului/ fiicei sale in prezenta unui adult care il abuzeaza? Iar apoi, aveti idee cum doamna educatoare in prima faza, cand parintele care si-a arogat dreptul de a o suna sa ii comunice ca nu e de acord cu ceea ce face cu fiul sau, a primit raspunsul urmator ” cum va permiteti sa ma sunati pentru chestia asta?”

Chiar asa…ce nerusinata am fost ca mi-am permis s-o sun sa o intreb de ce imi face baiatul sa planga cu orele…Chiar asa, domnule Costache, educatoarea e Dumnezeul nostru si eu trebuie sa accept supusa cretinismele ei si sa-mi inabus furia ca imi chinuie copilul pentru niste aberatii?!

„Unii au primit si pedepse altii au fost certati, dar nu e asta scopul?”– a scris domnul Costache, facandu-ma sa rad.

NU, domnule Costache, NU asta este scopul gradinitei si a educatiei timpurii din gradinita.Scopul mersului la gradinita este acela de a relationa copilul cu alti indivizi de varsta lui, de a se dezvolta armonios din punct de vedere intelectual si emotional, de a invata si a deprinde cunostinte si lucruri noi, de a invata sa se adapteze unui  program organizat al unei zile pentru a se putea pregati pentru scoala.Nicidecum scopul mersului la gradinita nu este acela de a fi certat si a primi pedepse ! Iar daca pentru dumneavoastra asta este scopul, de ce nu l-ati inscris direct la o gradinita de corectie ca sa fie atins scopul dumneavoastra?

” Daca ai lipsa de respect fata de un om care face fata unor copii cu din ce in ce mai multe idei si tentatii, daca esti arogant mai bine cauta-ti un alt loc .”  Pe mine, fraza asta, efectiv m-a speriat !Si daca educatoarea copilului, care mai are doar 2-3 ani pana la pensie, e depasita si reticenta totodata la noile metode de educatie , fraza asta venita de la un om mai tanar ca si mine, m-a speriat. Si m-a speriat rau, pentru ca un cadru didactic care „face fata” unor copii „cu idei” nu are ce cauta la catedra intr-o scoala / gradinita normala.Sa mearga in alt domeniu sa lucreze daca face fata cu greu copiilor cu idei sau sa se pensioneze, asa cum i-am sugerat, lasand locul unei alte doamne are stie, vrea si poate sa lucreze cu copiii.

Domnule Costache, copiii au avut dintotdeauna idei, copiii normali cel putin, asta este si farmecul de a lucra cu ei, sa le dezvolti ideile, sa ai si tu, ca adult si cadru didactic,  idei frumoase care contopite cu ale lor sa nasca lucruri faine din care ei sa invete.A apus vremea cand copilului i se inabuseau din fasa ideile, cand nu era lasat sa vorbeasca si trebuia sa invete si  sa asculte doar ce ii spunea tovarasa la scoala ( bine sau rau ).Pana si metodele de invatamant s-au schimbat si adaptat libertatii de exprimare si gandire ale copiilor.

Despre faptul ca trebuia sa-mi caut un alt loc, aceeas abordare a avut-o si respectiva educatoare, iar chestia asta mi se pare de un tupeu iesit din comun.Intreb iar, cine sunteti si in calitate de ce anume imi spuneti mie ca ar trebui sa-mi iau copilul si sa il mut in alta parte???

Terminand cu sotul dumneavoastra, am sa va raspund acum punctual, pe baza celor scrise si afirmate de dumneavoastra, doamna Irina Costache, medic pediatru ( folosesc mereu aceasta titulatura, pentru a nu ma abate de la formula dumneavoastra de prezentare ), in acea postare publica pe acelasi  „grup de parinti de iepurasi „.

„1. faptul ca sunt medic nu-mi aroga nici un drept sa spun ca sunt mai presus de un alt coleg care practica medicina de peste 30 ani. Si reprezentantii medicali sunt absolveni de medicina si totusi nu mi as trata copilul la ei.  „

Din punctul meu de vedere, sunteti intr-o confuzie majora, doamna doctor.Si spun asta atat din experienta mea proprie cat si a miilor de cazuri de malpraxis existente in aceasta tara,intr-un sistem sanitar putred si infectat. Nu sunteti mai presus decat alt coleg,dar puteti fi cu mult mai bine pregatit ca medic decat un alt coleg care a stat in sistem 30 de ani si a lins niste foi intr-un cabinet medical, prescriind la nesfarsit aceleasi scheme de tratament.Si da, doamna Costache, poate veni un medic tanar, fara prea multa experienta, dar care stie sa trateze uman un pacient, care stie sa se comporte uman cu un bolnav, care are „mana” cum spun chirurgii si opereaza mai ceva decat unul cu 30 de ani de medicina in spinare.Nu vechimea in sistem a unui medic ii da acestuia statutul profesional de foarte bun, ci felul in care isi trateaza pacientii, felul in care stie sa puna diagnostice corecte si sa-si vada bolnavii pusi pe picioare.Ori „medicul” -educator la care dumneavoastra ati facut referire, este cu mult mai slab pregatit decat „medicul”din mine care nu am decat un deceniu la catedra.

” 2. nu e normal sa spunem ca ” stiu eu ca si X este nemultumita de dumneavoastra” X are gura, nu are avocat, X este o persoana adulta, parinte, si nu cred ca toti suntem niste tantalai fara glas care nu putem spune ce nemultumiri avem.

Eu nu am afirmat nimic de genul acesta, de altfel intreg circul l-ati facut pornind de la acest lucru, m-ati auzit pe mine , personal, afirmand acest lucru? Si la tribunal, sunt audiate ambele parti, nu numai reclamantul.Dumneavoastra ati luat de bun ceea ce v-a spus educatoarea sau ati inventat aceasta poveste pentru a putea face intreaga tataraie pe care ati comis-o in aprilie.In alta ordine de idei, eu imi pun pielea in saramura strict pentru copilul meu, nu ma bag cu niciun alt parinte, nu ma coalizez si nici nu vorbesc in numele si in apararea nimanui.Cine ma cunoaste, stie bine ca am suficient de mult curaj ca sa spun singura lucrurilor pe nume, nu imi trebuie aliati in „luptele ” mele cu alti oameni.Am inteles insa ca lasitatea dumneavoastra v-a indemnat sa luati atitudinea respectiva: sa stati  sa le scrieti  /sunati toti parintii din grupa pentru a le comunica ce grozavie a facut mama lui Ayan.Din punctul meu de vedere, nu era nici treaba dumneavoastra si nici a celorlalti parinti ceea ce am eu impotriva educatoarei, nu va privea pe dumneavoastra ( desi erati sefa parintilor ) ca eu sunt nemultumita de un om.Era fix treaba mea si a copilului meu, dumneavoastra si restul parintilor o puteati ovationa si aplauda cat doreati pe doamna Pipelea. Eu nu !

„3. eu nu sunt nimeni, nu vorbesc cu directoarea cu numele mic, nu nimic, dar respect munca altuia. Angela Pipelea este omul care l-a invatat pe Andrei sa tina un creion in mana. Copilul meu e un timid, copilul meu nu citeste, nu scrie singur dupa dictare dar are tot varsta de grupa mare si trebuie si el sa fie integrat in colectiv. Copilul meu este pentru mine cel mai important, ca si pt fiecare dintre dumneavoastra, Asta nu inseamna ca ceilalti nu exista. „

Fraza asta cu greu am putut s-o deslusesc, dar medicii nu sunt lingvisti, nu-i asa? Asa cum nici sotul dumneavoastra nu este bun la gramatica.Nu asta conteaza acum…

Eu sunt cineva doamna Costache, am o identitate,o profesie, am o familie, o casa, asadar nu sunt un nimeni.Trec peste jignirea aceasta si precizez ca nu am apelat  nicio secunda pe directorul gradinitei cu numele mic, m-am adresat cu doamna X ( prenumele), ceea ce nu ma face nici needucata si nici nerespectuoasa.Daca doamna educatoare sau dumneavoastra ati ramas setate de pe vremea lui Ceasca cand te adresai cuiva cu „tovarasa director „, eu, una, nu consider ca adresandu-ma unei foste colege de liceu cu apelativul „doamna”, am fost deplasata.E chestie de perceptie, zic eu, si cum dumneavoastra suferiti de functie, banuiesc ca daca cineva si-ar permite sa va spuna „doamna Irina” si nu „doamna doctor pediatru”, ati lua foc!

Nu am inteles de ce imi expuneati mie faptul ca al dumneavoastra copil nu stie sa faca nimic din ceea ce al meu copil poate face.Am specificat eu vreodata ca doresc sa fie exclus din colectiv copilul dumneavoastra? Eu m-am revoltat  pentru ca, desi doamna Pipelea, culmea, nu e nici cea care i-a pus creionul in mana lui Ayan, nu e nici cea care l-a invatat sa scrie si sa citeasca, este totusi cea care isi permitea vesnic sa ne spuna ca are o problema ca e „superdotat si trebuie sa plece la scoala”.

A fi cu un pas inaintea altor copii nu inseamna ca esti „superdotat”, nici ca ceilalti trebuie sa aiba parintii frustrati ca dumneavoastra, ci inseamna ca fiecare copil are gradul sau de dezvoltare si mai inseamna si ca poate parintii lucreaza acasa cu el suplimentar.NU e cazul nostru, Ayan are un ritm de dezvoltare mai alert, dar asta nu il face diferit fata de alti copii si nici nu poate fi pedepsit pentru asa ceva.Iar daca doamna educatoare era o profesionista, dupa 30 ani de experienta, lucra diferentiat cu acei cativa ( nu era singurul copil Ayan care stia sa scrie si sa citeasca! ) intelegand ca acestia se plictisesc si stagneaza intelectual, fara a -i inocula unui copil ideea ca a sti mai multe lucruri decat colegii tai inseamna ca ” ai o probelma”. Problema o are cadrul didactic si nu copilul !

„4. Nu poti spune unui om ” te voi pensiona ca sa nu mai agresezi emotional si alti copii” .Nu unui om ca Angela Pipelea. O stiu doar de 3 ani, dar acest om mi-a educat copilul, a stat cu el mai mult decat eu acasa atunci cand nu e vacanta. M-a sfatuit si sfaturile urmate au fost corecte, in timp am inteles. A reusit sa il faca pe Andrei sa vorbeasca in fata clasei ( nu toti copiii sunt la fel!) si multe, fara numar. Pentru mine doamna educatoare a fost un educator. Copilul a venit si m-a avertizat ca trebuie taiate unghii, tuns par, schimbati pantofii de gradinita pt ca miros, folositi unii fara sireturi, pantaloni fara sfori etc etc si NU , nu mi s-a parut traumatizant.

La acest punct m-ati lasat masca.Va spun cu mana pe inima ca daca pediatra copilului meu ar fi facut asemenea afirmatii, imi venea sa vomit. Ar fi putut fi cel mai bun pediatru din oras, daca facea afirmatiile pe care dumneavoastra le-ati facut,eu nu i-as fi calcat pragul in vecii vecilor .Amin!

Cu adica doamna doctor pediatru, a trebuit sa va dati copilul la gradinita ca sa invatati ca unui copil ii trebuiesc taiate unghiile, trebuie tuns, trebuie calcate si spalate hainele? Dar in cei 3 ani in care copilul dumneavoastra nu a fost la marea educatoare, doamna Pipelea, cum l-ati avut / purtat ? Homo neanderthalensis ?

Doamne fereste ! Mie mi-ar fi fost jena sa afirm asa ceva public, ca mama, dara ca si  medic????!!!

Lucrurile astea fac parte din igiena fiecarui om, nu trebuie sa ajungem la gradinita sau la scoala, doamna Costache,  ca sa constatam ca trebuie ” schimbati pantofii de gradinita pt ca miros „.

„6. Daca unui copil nu i se mai pot face observatii nici celorlatora nu li se mai poate face. Si nimeni nu mai asculta de nimeni. Fara observatii nu exista progres, exista debandata. Daca un clopotel sunat pt un parinte este ca o talanga la turma de vaci, pe mine personal nu ma deranjeaza. Pot spune chiar, medical, ca este un mijloc de  a  atentiona extrem de folosit in terapiile comportamentale de psihologii pediatrii. Pe dumneavoastra ceilalti TOTI va deranjeaza?

Trecem si aici, in aceasta fraza, peste modul in care scrieti in limba romana, doamna doctor, pentru cultura dumneavoastra generala, cuvantul corect este ” debandada ” si nu ” debandata”.Ma rog, pacientii dumneavoastra stau cuminti la usa si cu un asemenea medic probabil nu vor face niciodata „debandata”.

La fel ca si sotul dumneavoastra, observ ca aveti aceeasi tendinta de ascultare, de supunere.Repet, copiii nu merg la gradinita sau la scoala pentru a fi supusi si a asculta.Copiii merg cu alt scop in aceste insitutii de invatamant.Iar de la a face observatie unui copil, pana la a-l tine in picioare la masa de pranz sa serveasca tot dejunul in fata clasei in picioare, e cale lunga si cu bataie lunga.V-ati gandit vreodata cum v-ati simti ,daca pe dumneavoastra v-ar tine cei de la Regina Maria in picioare, la pranz, in fata colegilor dumneavoastra-medici, sa mancati murdarindu-va hainele si simtindu-va ca ultimul om, doar pentru ca ati indraznit sa vorbiti ceva cu un coleg in timpul mesei?

Ei bine, eu am facut un exercitiu de imaginatie si mi-a venit s-o scuip pe doamna Pipelea.Da,da, ati citit bine, s-o scuip!Pentru ca eu, ca si multi alti parinti, nu ne ducem copiii la gradinita si la scoala ca sa ii umileasca asa zise cadre didactice.Eu nu imi las copilul pe mana unei doamne care sa mi-l adune cu clopotelul ca pe vaci, la rand, chiar daca medical este recomandat sa se faca asta in anumite terapii comportamentale.Copilul meu nu sufera de nicio afectiune comportamentala care trebuie tratata de vreun psiholog, din fericire, asadar a aduna copiii normali cu un clopotel, ca pe vaci, nu, nu mi se pare o metoda demna de laudat.Daca cunoasteti ca fiul dumneavoastra raspunde la asemenea stimuli, eu stiu clar ca al meu copil, strigat, va raspunde cu siguranta.Daca nu o va face, poate fi facut atent in alte moduri, nu cu un clopotel.

Iar faptul ca isi baga picioarele sub covor, ca isi pune de plictiseala tricoul peste scaun sau ca vorbeste in timpul mesei cu un coleg, nu consider ca zilnic trebuiepedepsit si ridicat in picioare in fata clasei, ci, mai degraba, trebuie discutat cu el sa afle de ce anume reactioneaza asa la lectii ( va spun eu, de plictiseala! ).

In fine, asta e ultima problema din multitudinea de amenintari care i s-au adus copilului meu, deci ce mai conta un clopotel la faptul ca educatoarea  ma vedea ca pe o mamica dificila, fiindca m-am revoltat cand la optionale,anul trecut,  fiului meu i s-a spus sa faca pipi pe el si a fost lasat sa urineze in pantaloni de fata cu ceilalti copii, doar fiindca „doamna ” de mindlab nu a avut chef sa -l lase la toaleta decat atunci cand a vrut ea ?!

Cred ca am fost prea indulgenta, am sesizat intamplarea cu urinatul doar doamnei Pipelea si concluzia ei a fost ca eu sunt „dificila”.Dar daca pe ea o punea un inspector sa urineze in clasa, de fata cu copiii, pentru ca asa avea chef inspectorul, oare cum vedea lucrurile?
Si tocmai pentru ca nu am maturat pe jos cu duduia de la mindlab, de aceea s-a ajuns acolo.Cred ca trebuia sa ripostez de la inceput cand mi-ati facut primirea in grupa in cel mai urat mod, aratandu-va cu nerusinare superiori si intreband in gura mare, in sedinta, ce cautam acolo ca si asa numarul de copii din grupa era destul de mare?

Ca sa vedeti pozna, ne-a trimis inspectoratul acolo, probabil fara sa va ceara dumneavoastra acordul.

In fine, faptul ca va interesati pe Facebook, pe la prieteni de-ai mei despre mine ( desi dumnevoastra oamenii respectivi nu-i cunoasteti decat virtual! ), faptul ca va permiteti sa ma vorbiti de rau si unor oameni apropiati mie, (nu numai parintilor din grupa , care v-au crezut pe dumneavoastra pentru ca pe mine nu ma cunosteau aproape deloc ) ,sa va lamentati pentru niste aberatii, imi certifica inca o data faptul ca actionati ca cea mai tare ţaţă din cate am vazut eu ever.

Tot ceea ce ati afirmat mai sus, va descalifica total in ochii mei, nu numai pentru ca de la un medic am pretentia de a se comporta in general altfel decat o ţaţă de 2 bani, din gura pietii, dar am in primul rand am pretentia de a fi ocupata cu copiii sai si nu cu ai altora, de a -si vedea de treaba sa de medic, de parinte, de om  si de a avea o cu totul alta abordare daca cere respectul celorlalti.Eu am invatat ca respectul se castiga si nu se cere, ceea ce nici dumneavoastra si nici doamna Pipelea Angela nu ati reusit sa dobanditi de la mine.

Imi pare rau ca v-ati simtit sfidata cand am incetat sa va mai salut – eu asta am si vrut – dar ma intreb ce-o fi fost in capul dumneavoastra? Ati fi asteptat sa va salut dupa tot ceea ce ati scris / vorbit impotriva mea si a copilului meu?Sunteti penibila, sincer! Iar eu chiar nu m-am simtit sfidata timp de 2 ani cand sotul dumneavoastra nu mi-a spus nici macar o data un „buna dimineata”.Nu e nevoie sa ma salute cineva de care nu-mi place, e suficient sa ma sfideze si ma simt mai fericita decat sa fiu tinta unor persoane ca dumneavoastra si domnul sot.

Sa nu uit sa ii mai spun o vorba domnului Costache referitor la afirmatia dumnealui: ” Acum este timpul pentru scoala si stim cu totii cum incercam sa ii ducem acolo unde e cel mai bine.”

Din fericire, da, e timpul pentru scoala, dar eu, personal, nu stiu cum incercam cu totii sa ii ducem acolo unde e cel mai bine, as vrea sa stiu si eu de ce mereu familia Costache are nevoie de generalizari si de confirmarea tuturor celorlalti ca sunt in asentimentul lor ? V-ati pus vreodata aceste intebari?

Imi pare rau ca am avut nefericita ocazie sa va cunosc, imi pare extrem de rau ca vor avea si oamenii apropiati mie nefericita ocazie de-a va cunoaste, in calitate de parinte.Sincer, ii compătimesc pe parinţii care  vor avea la clasă timp de 8 ani un asemenea element –  parinte, dar mai ales il compatimesc pe fiul dumneavoastra pentru faptul ca are o asemenea mama care face asemenea afirmatii ca cele de mai sus.

Si asta o spun cu tot regretul din lume !

Anunțuri

12 comentarii la “Scrisoare pentru Irina Costache – medic pediatru

  1. Hai ca mi-am amintit acuma 😀 Pe vremea primului meu job , a venit un domn acolo sa isi ridice un magnetofon de la reparat.Si un coleg de acolo i l-a adus si , ca sa completeze chitanta achitarii reparatiei , il intreaba pe domnul ala cum il cheama , sa treaca pe chitanta.Iar domnul raspunde solemn si plin de importanta , cum spui tu : ma numesc locotenent colonel in rezerva xulescu ygreculescu….la care colegul meu , un tip care nu avea toate tiglele pe casa , il intreaba tot serios si solemn: si care este numele de familie , locotenent sau colonel? 😀
    Asta apropos de prea multa importanta…. 😀

  2. Rau, foarte rau ca unii parinti se cred mai cu mot! Acuma din ce spui tu, madama respectiva practic nu a avut nici o tangenta cu tine, doar din auzite isi da cu parerea IN SPATIUL PUBLIC! Madam doctor sau nedoctor, nu i-s toate acasa. Cat despre lipsa de salut, pare sa fie o molima in RO, indiferent de clasa sociala sau nivelul de educatie.

    Cat despre lasatul copilului sa faca pipi pe el… Nu se incadreaza la metode de tortura sau asa ceva???? Adica orice mama de pe lume cred ca ar avea ceva impotriva unei asemenea masuri, sa nu spun mai mult.

    Mi se pare chiar mult prea civilizat raspunsul tau, in conditiile date.

    Spor la scoala!

  3. @Ioana: bine ca am scapat de ea ! Nici nu vreau sa ma gandesc la colegii de acum incolo ai copilului ei …Grhhhhhh
    In alta ordine de idei, ce bine ca am auzit vesti de la tine 🙂 pup

  4. Mici ca medic nu excelează. Mi a dat sa ii fac panel4 de alergii unui copil de 3 luni. Cine a mai pomenit asa ceva…aia se recomanda de la minim 3 ani în sus!!! Ce compilație mănâncă arahide fasole s-o alte cele ca sa ii fac panel 4?? Norocul meu ca am dat de un medic super competent care mi a dat de făcut ceea ce este concludent pentru acea vârstă! Nu recomand ca medic!!!

  5. Pe mine aceasta doamna doctor m-a socat in timpul unei consultatii de urgenta la Regina Maria acum ceva ani. Copilul meu de 1 an jumate avea febra, diaree apoasa, se plangea de diverse dureri, asa ca sambata ne deplasam de urgenta la RM. Acolo distinsa doamna, in loc sa intrebe siptomele si alte date, ne intrerupe din ce ii povesteam noi si ne zice zeflemitor ca oricum e cam durdulie copila si probabil ii dam bine sa manance. Nici nu mai zic ca era un copil in standard, ca avea doar 1 an jumate (normal toti sunt mai rotunjori atunci)….nu conteaza…..venisem sa tratam o afectiune…. Ne-a dat rapid un banal tratament cu antitermice si ceva pentru diaree, fara sa mai stea sa ne asculte sau sa isi mai puna vreo intrebare. M-am dus de capul meu si i-am recoltat analize din scaun si a reiesit ca avea rotavirus!!! Noroc ca o forma usoara, a trecut acasa cu multa hidratare si rabdarea noastra…

  6. @Alexandra: lasand la o parte priceperea „doamnei doctor Costache” in a pune diagnostice, cum își permite ea sa spună despre un copil ca e durduliu cand e in creștere, cand ea e cat o purcica fără a mai fi in creștere.
    Am văzut-o acum o săptămână, când am fost la RM, aceeași atitudine, nimic nou.Bliax

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s