Doar 1 leu pentru fericirea si zambetul unui copil !

Pe doamna Hornoiu am descoperit-o de la Laura, intr-o seara de sambata.Am citit-o toata noaptea aceea, plangand de sarea camasa de pe mine.
In afara povestilor sale cutremuratoare de viata, felul in care scrie m-a tulburat enorm, m-a facut sa traiesc, ceea ce citeam, la o intensitate maxima care imi vibra fiecare particica a sufletului.
Nu pot si nu-mi gasesc niciodata cuvintele sa comentez in atare situatii, nu pentru ca nu as fi empatica total cu persoana respectiva, ci pentru ca nu stiu ce a-i putea sa-i spui unui om ca sa nu il deranjezi cumva, in vreun fel neinteles de tine.
Nici nu imi pot imagina ce simt oamenii care au asemenea drame traite, nu pot sa ma gandesc ce anume emotii/ trairi/stari ii incearca pe parintii ai caror copii sunt diagnosticati cu cancer.
Si asta pentru ca atunci cand Kiki e plecat de acasa, mie imi tiuie gandurile, urechile, sufletul de lipsa si dorul lui.Nici nu as putea sa fac un exercitiu de imaginatie inchipuindu-mi ca al meu copil ar putea pati ceva.
Si ma revolt pentru ca in tara asta medicii oncologi fac afaceri pe durerile oamenilor, ma revolt ca lanturile farmaceutice sunt de tot rahatul si recomanda in cardasie cu oncologii medicatie scumpa, ma revolt ca niste parinti loviti crunt de soarta, in loc sa stea linistiti macar din acest punct de vedere, focusandu-se in a-si alina si a-si sprijini copiii, au de luptat cu un sistem sanitar mucegait si intrat in stare de putrefactie.
Nu pot sa imi imaginez ce inseamna pentru un om care are un serviciu unde castiga in cazul fericit 600-700 euro /luna, o suma de sute de mii de euro pentru tratarea copilului sau.Despre profesori sau alti bugetari cu salarii mizere, cred ca e o suma la care nici nu pot visa dar sa aiba speranta ca acea suma le va da inapoi fericirea copilului lor si copilul de odinioara.
Eu nu pot sa alerg pe distante lungi, caci nu-s cea mai fit persoana din lume, dar pot sa scriu si sa donez pentru a deveni realitate visul despre care doamna Hornoiu a scris aici.Visul unui domn care ar aduce speranta in viata tuturor parintilor greu incercati in viata asta, dar in primul rand usurarea intregului ciclu de tratament pe care il presupune aceasta boala nenorocita.
Haideti sa donam in numar cat mai mare, haideti sa ne mobilizam, haideti sa nu ne mai gandim numai la noi si la faptul ca noua nu ni s-ar putea intampla niciodata vreun rau.
Absolut toate detaliile despre donatii le gasiti pe site-ul http://www.1leu.org/.
Nu treceti mai departe, cu un 1 leu nu facem nimic in ziua de azi, dar toti leii nostri impreuna ar putea face mult bine atat copiilor bolnavi, cat si parintilor acestora.
Ii multumesc pe aceasta cale doamnei Hornoiu pentru tot ceea ce scrie, pentru ca scrie si ne face cunoscute lucruri frumoase.