Albuţu

In plin şantier , era aciuat lângă mormanele de pamant care imprejmuiau locul pe care azi troneaza casa noastra.Le-am pus in vedere muncitorilor sa nu-l hraneasca ca nu -l luam in curte la finalul constructiei.

Dar zi dupa zi, el insista sa ramana aici desi noi il goneam mereu.Mai apoi s-a lipit Kiki de el, il jughinea cum poftea inima lui si l-a botezat Albuţu, dupa blana-i deasa si alba ca laptele.

A venit apoi cealalta echipa de muncitori care il luau in curte sa manace si sa doarma cu ei.Si era yilnic cu Kiki la joaca si cu prietena lui de alaturi.Il calareau, il trageau de coada, il alergau de-i iesea limba de-un cot.Sarmanul animal rezista eroic si nu protesta la nicio metoda de joaca a celor mici.

Anul trecut , prin vara,  Albutu a disparut pret de 2 zile, l-au luat hingherii – vorbeau pe strada oamenii.S-a dus insa un mahar de aici de pe strada si l-a luat inapoi.Era la fel de bland si bun desi fusese agresat de hingheri.

Dupa ce-am imprejmuit cu gard si am venit sa locuim aici , singur a iesit din curtea noastra si dormea in fata portii , pe strada.La orice zgomot latra si anunta orice strain sau caine care ii incalca teritoriul.Asta iarna pe gerul ala a stat pe un canal din fata casei mele si se incalzea incovrigat acolo.

 

Acum vreo luna lui Albutu un om hain i-a scos un ochi, nici nu vreau sa-mi inchipui cum si in ce fel s-a intamplat asta.Cand m-am intors de la Paris era fara un ochi.Si se facuse ursuz, nu se mai juca cu nimeni, nu mai voia mangaieri, era deja agresiv, se ferea si nu numai ca latra , mai nou apuca cu dintii si pantalonii oamenilor pe care nu-i cunostea si treceau pe strada noastra.Devenise de-o agresivitate feroce, latra si-si arata coltii tuturor celor indrazneau sa se apropie de el.

Saptaman trecuta, intr-o dimineata toti cainii de pe strada noastra , din curti, latrau de mama focului.O masina cu prelata verde a oprit in fata casei vecinei mele si din ea au coborat 7 haldai de barbati.L-au alergat si-l injurau cat puteau, l-au bagat intr-un colt si l-au lovit, apoi i-au pus dupa gat latul si cu o cruzime fantastica l-au ridicat de ceafa si l-au aruncat cat colo in masina cu prelata.In masina, un altul care era inauntru, i-a dat un bocanc in cap, injurandu-l ca nu s-a lasat prins mai usor.

Interventia maharului a fost inutila de aceasta data.

Si stau si ma intreb uneori, cine este mai rau pe lumea asta, omul sau un biet catel ?