Misterul

… lui Kiki s-a deslusit.
Ashea, deci …
Ca un veritabil Poirot ce ma aflu, m-am pus pe cautari si pe investigatii, ca sa vaza ochiu’ meu si sa inteleaga creierii mei zdruncinati mult prea mult de crizele facute de –al meu copchil la despartirea de ma-sa, in fiecare dimineata, care este misterul acestui vaiet prelung cu gradinita.
Am vorbit si cu prieteni si cu oameni care se ocupa de copii si cu educatoarele si cu maria sa Kiki.Am intrebat mai delicat la inceput si apoi mai agresiv si mai direct daca pe tura doamnei la a carei vedere se criza plodutul meu, se intampla oaresce combinatii sau alinieri nefaste de planete care-i deregleaza fang-shui-ul interior si-i descatuseaza bestia adormita din el.
Raspunsurile nu au intarziat sa apara si primul care a percutat ( in sfarsit! ) a fost chiar bolnaviorul de iubirea ma-sii. Mi-a explicat ca dna.pe tura careia isi pune masca de film horror “ nu este asa de delicata si nu-mi place de ea!” Haaaa???Cum adica bre, la 4 ani reclami ca o fumeie trecuta bine de a doua tinerete, nu e delicata si nu-ti place de ea?Oare asta sa fie motivul pentru care te zvarcolesti in halul ala zilnic?Neah! Nu am halit asta si am ascultat alte si alte povesti vanatoresti care mi-au pus si mai mult creierii pe bigudiuri ( nu ca ei nu ar fi pusi in perioada asta de cautatul meseriasilor pe care nu-i mai gasim dreq odata!).
Ieri de dimineata, in timpul unei lupte aprige corp la corp,lupta ce se ducea pe holul gradinitei, intre copil, educatoare si ingrijitoare, moment in care sincer m-am temut pentru pielea celor 2 firave fiinte care-l fortau sa intre in clasa, am avut o pornire nebuneasca sa il smulg de acolo, din ghearele nebuniei si cu riscul de-a fi ajuns la serviciu cu mult peste ora mea de program sa-l duc acasa si sa-l las acolo “ pe scaunel, cuminte, pana vii tu inapoi”.Dar l-a salvat un alt raget al altuia la fel de mic si la fel de suparat pe viata de gradinar.Si uite asa am putut sa fug , iar el sa intre in clasa impreuna cu cele 2 doamne cam sifonate din lupta corp la corp, dupa parerea mea.
Ieri insa am tremurat de nervi si mi-am jurat ca situatia asta va lua sfarsit, cu absolut oprice pret, chiar daca asta insemna sa-l mult la alta clasa sau gradinita.Nu a vrut niciuna dintre cele 2 variante ca „mie imi place mult la clasa asta si cu doamnele astea!”
Si aseara m-a calcat iar pe bec , imediat cum am pasit pragul casei, si am facut niste ture si bucati de vocalize, de cred ca m-au auzit cel putin inca 3-4 etaje de la noi in sus si-n jos,moment in care i s-a dezlegat limba cea cusuta bine atat de multe luni, in care eu il credeam schingiuit si maltratat.
Motivul istericalelor pe care DA, le face in mod constient si voit “ ca sa te supar ca ma duci acolo “, este foarte clar: lui nu-i place sa faca lectii ( desi, paradoxal, este cel mai bun din grupa! ), nu-I place sa doarma la pranz, nu-i place sa “ imi spuna doamna continuu ce trebuie sa fac!”
Haoleuuuuuuu ca m-a plesnit apoplexia! Adica cum bre baiete?Nu te bate nimeni, nu urla nimeni la tine, nu te chinuie si nu te schingiuie nimeni acolo?Adicatelea, toate nebuniile si tavalelile alea erau facute in mod voit ca sa ma superi pe mine?Hait, ai cam dat de belea, zic io!
De aseara s-au sistat toate desenele animate prietene rebel ce-mi esti, s-au confiscate jucariile pe care le iubesti mai tare, s-au confiscat si cd-urile cu Mickey ( cele mai pretioase din tot arsenalul lui personal ) si daca mai exista vreo schema in programul matinal eu, una , nu te mai duc ever in my life la gradinila.Punct.
Azi de dimineata mi-au inapoiat copilul, ala dragut si zambaret, a salutat frumos aceeasi doamna “ nedelicata”, mi-a trimis in eter niste pupici si mi-a spus pocaitul de el ” Dumnezeu sa mearga cu tine! ” si hai la revedere.
Si m-am carat plutind pe un nor, am iesit din gradinita cu telefonul la urechi spunanadu-i maica-mii ca l-am exorcizat finalmente pe copchil, ca il am iar pe Kiki ala de dinainte, ca e potolita iar bestia si bagata in culcusul ei de unde sper sa nu mai iasa pana la momentul cand vom schimba iar gradinita.Ma ia cu rauri de pe acum cand ma gandesc la momentul unui nou inceput….buhuhuhuuuuu
Dar suntem linistiti mey lume, vocalizele ajuta uneori mai bine decat o mie de imbratisari.De-acum o sa fac mai des vocalize ca imi reglez feng-shui-ul si aurele si copchilului ii reglez bestia din el!
Vichend placut ca al meu o sa fie mirobolant! I pup u all !