Mărţişor Prinţişor

Te-am chemat intai usor,
dar uituc tu la mine nu ai venit
Astazi iar, martisor, ti-oi canta cu mai mult dor
poate asa vei sti ca esti dorit
Tu esti mic, nu-i nimic
Doar stai mandru la rever
Laudand pe cel ce te-a adus in dar
Eu privesc si doresc sa nu astept in zadar
Poti veni la mine cu sau fara snurulet
Mărţişor Prinţişor
daca nimeni nu te-o da, atunci eu mi te voi procura
Poti sa vii cu om bun si-n ajunul de Craciun
Sa te asezi in brad sa luminezi frumos
Sau mai stii intr-o zi
Cand va fi si ziua mea
Tot asa m-as bucura fiindu-mi de folos
…………………………………
Martisoare,daruri, daruri
Faceti cadouri celor pe care ii iubiti !

Nu sunt multe cantece de-ale Corinei care sa-mi placa mult,desi in copilarie ma asasinau copiii de la bloc sa le cant si lor cantecele ei, crezand bietii de ei ca sunt fanul ei numarul unu ( iar eu o iubeam pe biata Madalina Manole la nebunie ! ) si de cate ori venea la noi, se facea coada pe aleea blocului s-o vada de aproape si ma asteptau afara iar copiii sa le povestesc despre ea absolut tot ce se intampla cat era la noi, crezand ca e un fel de alien.Si nu intelegeam asa cum nu inteleg nici acum de ce multi oameni au impresia ca persoanele publice sunt mai cu mot decat noi, ceilalti?! Despre Corina chiar nu as putea vreodata vorbi altfel decat ca despre un om perfect normal, ca despre persoana cu care eu seman cel mai tare pe lumea asta ( de la fizic pana la fire, pana la felul in care mancam, hachitele pe care le avem la fel, visele la care visam ,romantismul, umorul nebunesc, nebuniile si vivacitatea, etc.), ca despre nasa lui fi-miu, ca despre cea pe care bunica-mea a divinizat-o si cu care se mandrea enorm, ca despre orice alta matusa de-a mea dintre alea pe care le am.Nu pot spune ca simt altfel pentru ca am o ruda „vedeta”, sunt momente sau au fost momente cand intr-adevar mi s-au deschis usi bine ferecate doar pentru ca spuneam a cui nepoata sunt ( singura, unica si inegalabila pe lumea asta :-)))))).dar sunt si oameni cu care ma cunosc de ani de zile si care habar nu au de rudenia mea, nu spun niciodata, la job nu stie nimeni, nu o spun decat rar.
Singurul cantec pe care il ador din repertoriul ei, pe care il fredonez an de an invariabil, singurul cantec care ma face sa vibrez cu adevarat si mi l-am dorit sa mi-l cante si la nunta, dar eram ca dreq de deplasata sa-mi cante la nunta in octombrie, melodia cu martisorul printisorul :-))))) Martisorul este insa in fiecare an in sufletul si in gandul meu, asa cum si ea de fiecare 1 Martie imi napadeste sufletul si inima ( culmea , pe 1 Martie e nascuta o alta matusa de-a mea, ironia sortii ! ), asa cum la fiecare 1 Martie, Corina imi aduce primavara in suflet, in ganduri si-n viata.Imi aduce speranta unui nou inceput,unei primaveri frumoase si insorite, imi aduce lumina si calea unui nou an.Primavara renasc, capat culoare si contur si tot ce visez iarna incepe sa dea roade.
An de an sarbatoarea de 1 Martie, ne readuce speranta, optimismul, credinta in mai bine si spor la toate. Din inclestarea frigului cu razele soarelui, a intunericului cu lumina, dupa ultimele zvarcoliri din zilele babelor, invinge viata, primavara, soarele si iubirea.
La fel va doresc si voua, dragii mei dragi,va doresc ca martisorul printisor sa va aduca o primavara superba,bogata, insorita, plina de iubire si de noi inceputuri alaturi de toti cei pe care ii iubiti!
La multi ani de 1 Martie !

Anunțuri

Odiseea constructorilor a luat sfarsit !

Azi e o zi mare pentru noi.Suntem in sfarsit la finalul cautarilor noastre, lumeeeeeeeeee, am gasit constructor.Am crezut in astea 3 luni de cautari ca nu se mai termina odiseea mesterilor, am crezut ca o sa bolanzim de la atata cautat, vazut, mers in diverse case, telefoane, vizionari,etc.
Am vazut in total 12 echipe si ne-am intors tot la primul constructor care a scazut pretul.
Am scris aici de faptul ca vazusem un palat construit de el, adica finisajele meritau nota 20, dar si pretul pe care ni l-a cerut atunci era la fel de urias: 46.000 de euro manopera.Dupa prima negociere a scazut pretul la 40.000 de euro casa la cheie, numai manopera.Ni s-a parut ceva urias asa incat am cautat alte si alte echipe.
Majoritatea cu care ne-am vazut voiau bani multi fara un temei clar, casele prezentate de ei fiind cu diverse hibe si bube, ultimele case chiar au fost horror, cu tavane ondulate si scorojite, cu tencuieli facute ca naiba si cu mirosuri care mai de care mai imbacsite.Desigur, asta nu-i vina constructorului ca ulterior beneficiarul este un jegos care nu aeriseste si nu pastreaza curatenia.Dar…ca si constructor care vrei sa obtii o lucrare de zeci de mii de euro, iti misti curul pana la beneficiarul unde vrei sa le prezinti unor oameni o casa –etalon, verifici in ce stare e casa dupa ce i-ai dat-o la cheie si ulterior cauti un alt beneficiar mai ok care sa impresioneze cu a lui casa.
Ei bine, unii nici nu s-au sinchisit sa faca treaba asta, ne-au carat pe niste cocaluri unde erau case neterminate, unde erau niste jeguri de mi-a venit sa si vars cand am intrat in casa lor, putea ca la balamuc in interior si arata intreaga casa ca dupa bombardament.
Alti “meseriasi” ne-au luat la perpulis ca si cum ei ne plateau pe noi si eu si al meu sot eram “ varza, v-a-r-z-a la constructii sunteti bah!”.Pe ala l-am dat afara pe usa fara sa preget.Un altul mi-a spus ca “faianta asta pe care o aveti in bucatarie e urata si nu se mai poarta!” Sa mori tu?Si ai venit sa-mi ceri 35.000 de euro ca sa-mi spui ca am faianta urata???
A urmat o serie de romanezi, exclusi din start din planurile noastre, a urmat un trio cu un inginer structurist care vorbea groaznic de mult fara sa spuna nimic , trio asta bicolor care ne-a amuzat peste masura, unul zicea ceva ca mai apoi sa sune pe rand ailalti doi si sa il contrazica pe ala de vorbise la intalnire.E grele bre, sincer! Trebuie sa ai mansard si nervii bien pusi la punct ca altfel fie le plonjezi o tigaie in moalele capului, fie ii scoti in suturi de la intalnire.
Dupa fiecare intalnire am fost si mai trista si mai deznadajduita, eram sigura ca nu ne vom putea apuca de casa nicicum in acest an, banii pe care ii avem bugetati pareau ca nu ne vor ajunge sa ne terminam nicicand casa, asadar la un moment dat chiar am fost tentata sa renunt, sa cumparam un apartament mai mare si sa inchei acest capitol definitv.Numai ca D. a ramas continuu pe pozitie,m-a incurajat si mi-a explicat mereu ca este o mare diferenta intre traiul la bloc si cel la o curte, diferenta pe care momentan nu o percep deoarece toata viata mea mi-am petrecut-o la bloc.Apoi mi-a mai motivate ca daca acum nu ne facem casa, nu o sa mai facem niciodata acest pas caci e destul de greu sa faci o casa si daca nu o faci cat esti inca in putere, cand creste copilul si implicit si nevoile acestuia, cand anii se astern peste noi si ne subrezim, greu mai luam hotararea de-a trece prin ceea ce vom trece acum.
Asadar, am continuat sa sper ca intr-o buna zi vom gasi un constructor care sa lucreze foarte bine si la bani mai putini decat marea majoritate care vor sa-ti ia pielea de pe tine fara vreun motiv special si criza fiind.
D. mi-a spus mereu ca are el un feeling special ( of, a cata oara are dreptate sotul meu si ce fler are la oameni! ) ca vom lucra cu omul asta cu care am batut palma actualmente si eu mereu ii spuneam ca e clar ca bate campii fiindca noi nu mai ramanem cu nimic aproape daca ii dam aluia 40.000 de euro.
Si imi luasem clar gandul de la el, cand l-am anuntat ca el este pentru noi ca si “rochia frumoasa din vitrina pe care nu ne-o permitem!” , dar atunci m-a izbit raspunsul lui care dorea sa negociem.Si am zis ca daca-I bal, atunci bal sa fie, eu mereu sunt asa categorica si merg pe principiul: ori la bal, ori la spital.Si de data asta vom merge la bal, din fericire . Am negociat la 30 euro / mp casa la rosu si la 110 euro/mp casa la cheie, noi am ales varianta a doua pentru ca trebuie sa ne mutam si daca am fi contractat o echipa pentru faza la rosu , ulterior nu am mai fi gasit altii pentru finisaje fiindca majoritatea isi iau lucrari si primavara si vara sunt ocupati.
Asadar, incepand de luni, 04.03.2013, incepem constructia casutei noastre, constructie ce la sfarsitul lunii octombrie trebuie sa fie gata la cheie, mobilata si utilata, numai buna sa ne mutam.
De luni incepe primul pas care este defrisarea terenului.Pe masura ce se va lucra la casa, voi pune si poze si voi scrie etapele, nu se stie niciodata cand vor folosi cuiva aceste marturii scrise aici despre constructia si zbuciumul de-a face o casa la cheie.
Wish us luck, please !

Sacrificiul

Viata noastra cea linistita s-a transformat intr-o nebunie fara margini de cand am hotarat sa demaram proiectul cu noua casa.
Daca inainte veneam de la serviciu, primul lucru pe care il faceam era sa il imbratisez si pupacesc , apoi vorbeam , ne jucam, radeam,mancam impreuna, acum , din toate astea nu mai am timp decat sa-l pup sis a-l imbratisez pe Kiki, dupa care ma arunc disperata fie pe telefoane, fie stam in intalniri cu constructori, fie discutam amandoi analizand bugetul, fie vin diversi indivizi si individe sa vada apartamentul ce-l vindem, oameni care ma calca pe toti nervii cu intrebarile si pretentiile lor deplasate ( ne-a spus una ca “aveti foarte multa mobila de bebelus si mie nu-mi place !”, un alt individ ne-a intrebat si ne-a impus” vreau sa aruncati dulapul asta din hol!” , oameni care nu spun daca vor sau nu sa cumpere, dar bat din gura ca sa se afle in treaba…).
In weekend , sambata dimineata alergam prin diverse suburbia ale capitalei ca sa vedem casele marilor mesteri, apoi alergam pe la depozite de usi, termopane, faiante,gresii, parchet, centrala termica si alte cele.Sambata seara ma apuc de spalat, calcat,curatat, aranjat, gatit.Duminica o luam de la cap cu vizionarile, cu bugetul si cu socotelile, asta daca nu ne mai vedem cu vreun constructor.
Efectiv de Kiki am timp zero.S-a obisnuit bietul meu micut sa stea la desene animate cat vorbim cu domnii constructori, s-a obisnuit mititelul meu sufletel sa manace singurel in sufragerie la masuta lui,a inteles sa nu ne deranjeze cat vorbim cu domnii constructori, a inteles ca dureaza o perioada faza asta nasoala cat mami si tati nu mai au efectiv timp de el pentru ca sunt mega aglomerati.
Am ajuns cu Kiki al meu in casa sa-mi fie dor de el de mor, de parca nu l-as vedea cu zilele. Dar trebuie sa facem sacrificiul asta acum, altfel nu se poate.Offff !

APARTAMENT DE VANZARE

Apartament de 2 camere, situat in Drumul Taberei,etajul 2 din 10,semidecomandat,constructia blocului 1977.Apartamentul are o suprafata de 48.5mp,dispune de gresie, faianta, parchet, geamuri + balcon din sticla termopan cu tamplarie pvc Rehau, apometre, repartitoare de caldura, usa metalica.
Locuinta se afla intr-un bloc linistit, la bulevard, cu acces direct la statiile RATB, farmacii, banci, scoli si gradinite, licee, policlinici si parcuri.
In cursul anului 2013 va incepe si reabilitarea termica a blocului si chiar in apropierea blocului va fi statia de metrou ce se construieste pe magistrala Drumul Taberei – Pantelimon.
Apartamentul se vinde complet mobilat si utilat, acceptam si credite, inclusiv creditul „Prima casa”.Pentru vizionare suntem disponibili seara si-n cursul weekendului cu un telefon prealabil.
Pretul apartamentului: 47.000 EURO

DSC00365

DSC00368

DSC00366

DSC00364

DSC00363

DSC00360

DSC00369

Mickey’s Magic Show

Am fost si la spectacolul atat de mult mediatizat si atat de scump vandut in Bucuresti.Am luat acum vreo luna si ceva 2 bilete ( nu ne permiteam sa mergem toti 3 si chiar daca am fi fost dispusi sa dam si pentru D. inca 100 ron pe bilet, acesta din urma e mult prea ocupat cu altele ca sa stea sa piarda timpul 3 ore la un spectacol cu personaje din desene animate), la pretul de 200 ron ambele, am gasit in sectorul F, in partea dreapta a salii Palatului, dar locurile au fost in randul 10 si s-a vazut si auzit perfect..
Am ajuns la Sala Palatului cu putin inainte de inceperea spectacolului, la garderoba aceleasi acrituri de fete ca si acum 100 de ani cand mergeam eu la spectacole cu maica-mea,aceleasi tonuri neprietenoase din partea plasatoarelor ne-au indicat unde avem locurile.In sala, o mizerie pe jos de nedescris, cred ca dupa spectacolele din zilele precedente nu s-a sinchisit nimeni sa faca curatenie, de la floricele pana la napolitane strivite pe mocheta, gaseai ce meniu doresti.
A inceput spectacolul, Kiki a fost mega fericit sa-si vada personajele preferate, eu ma enervam pentru ca nu inteleg cum dracu’ anumite mame vin la spectacol cu plozii lor si vorbesc tareeeeee, rad ca proastele la telefon vorbind, plozii se urca in capul tau si nu le zice nimeni nimic caci mamele lor sunt mega ocupate sa vorbeasca la blana, mai apoi cumpara ceva de rontait si tot spectacolul ai impresia ca sunt soareci langa tine si nu oameni.
Deci aglomeratia de la spectacole si de la cinema o urasc, clar !
In holul salii, am gasit la pauza, niste vanzatori nebuni, cred eu, dar parintii si mai nebuni decat aia fiindca cumparau de la ei ( ma numar si eu printre nebuni, nicio grija!)Se vindeau sub marca Disney floricele de porumb intr-o galetusa mica de plastic la „numai ” 40 ron, vata de zahar- 2 bucati colorate in roz si bleo alaturi de care primeai o palarie kitchoasa maxim la ” numai ” 40 ron, jucarii de plus de dimensuni mici la 50 ron, cani de plastic cu pai si cu Mickey la 55 ron, niste jucarii invartitoare la 60 si 75 ron, niste nebuneli.Am un mare noroc ca Kiki nu cere nimic niciodata.Imi arata anumite lucruri care-i plac ( eu stiu atunci ca si le doreste) dar niciodata nu insista daca ii spun ca nu avem bani sa cumparam obiectul ala.Si azi asa a fost, si-a dorit niste vata colorata, nu-i dau sa manance vata de zahar cu coloranti niciodata, azi cu atat mai putin cu cat costa 40 ron.A inteles copilul dar si-a mai dorit niste dulciuri cu ciocolata si alune, care desi erau 60 ron / kg i-am luat de 30 ron 3 alune si-o maslina, vorba vine, dar i-am luat ceva si lui.Un suc 7-8 ron,o apa plata 6 ron, deci te lua cu ameteala ce preturi aveau aia acolo.marketingul asta roman nu l-am inteles niciodata, de ce atunci cand sunt evenimente preturile cresc ca nebunele astfel incat sa te frustrezi cumplit ca si copil ca mamicile nu au bani sa cumpere toate acareturile ce se vand acolo.Eu le-as impuen vanzatorilor un pret normal ca sa poata sa-si ia orice copil jucaraia preferata sau ceva de rontait.dar si cu preturile astea fantoma era coada la standurile cu ceea ce am enumerat mai sus,
Spectacolul in sine nu m-a dat pe spate, la 115 ron biletul meu si la 92 ron pretul unui bilet pentru un copil de 4 ani, putea sa fie mult mai spectaculos!Au fost niste numere frumoase cu personajele din povesti, dar prea multa magie, as fi dorit sa vad si altceva decat magie si iar magie.Per ansamblu a fost ok, Kiki a fost extrem de incantat si pana la urma asta e tot ce conteaza, nu?Duca-se de bani, duca-se de preturi, fericirea lui Kiki este cea mai importanta pentru mine !
Va las niste franturi din spectacol sa va delectati si sa-mi spuneti daca credeti ca a meritat pretul sau nu.

Haideti la premii cu liebe!

Nu am mai fost premiata de foarte mult timp pe blog si ii multumesc Ioanei ca s-a gandit la mine.Am primit un premiu simbolic, dar ma bucura sa stiu ca sunt oameni care ne citesc cu drag si se gandesc la noi in momente d-astea de premiere ( cel putin asa vreau sa cred ! ).
2premio-l

Am sa fiu extrem de concisa ca zilele astea ma ocup de termopane, armaturi, plase de Q12 si tigla metalica.Pe scurt, sunt vai steaua mea, ne vindem si apartamentul si sunt total debusolata.
Revenind la premiu… este un Liebster Award, un premiu care vrea sa incurajeze si sa sprijine bloggerii mici şi mijlocii, cu mai puţin de 200 de followers.Eu ma aflu printre ei, nu-s nici mica-mica, dar nu-s nici mare ca si numar de followers-i.
Ce avem de facut?
1. Numeşte şi mulţumeşte persoanei care ţi-a nominalizat blogul.

2. Scrie 11 lucruri despre tine pe care vrei să le afle şi ceilalţi.

3. Răspunde la întrebările formulate de cel care te-a nominalizat şi inventează la rândul tău un set nou de 11 întrebări pentru cei pe care îi vei nominaliza.

4. Nominalizează 11 bloggeri pe care îi admiri şi care au mai puţin de 200 de followers şi premiază-i. (simbolic, sper că aţi înţeles)

5. Anunţă-i şi pe ei că au luat un Liebster, ca să aibă de ce să se bucure.

Anuntand ce avem de facut daca primim un premiu ca atare, purced repede la treaba ca sa ma intorc la oile mele.
11 lucruri despre mine: sunt mega extrovertita si transparenta ca o sticla, sunt foarte bataioasa, sunt serioasa si un om de cuvant in tot ceea ce fac , sunt super tandra si pupacioasa, ador curatenia,marea si Grecia,uneori ma comport ca un barbat si-i surprind foarte tari pe multi oameni cu caracterul meu cel puternic, sunt situatii in care injur ca la usa cortului fara sa-mi pese de nimic,am un curaj nebun, nu mi-e frica de nimeni si nimic pelumea sta decat de Dumnezeu, sunt extrem de dificila ca si om,greu de suportat si de multumit,iubesc confortul, sunt gurmanda,o iubesc tare pe Sfanta Maria si pe parintii mei,imi place sa stau cu D. in brate in intuneric si sa facem planuri, ador mirosul lui D., il ador pe Kiki si atunci cand iubesc dau totul si nu cer nimic in schimb!
Gata, or fi mai mult de 11, dar am zis tot…
Pe repde inainte sa raspund la intrebarile-interviu 🙂 :

1. Remuşcări sau regrete?
Regrete putine, remuscari nu

2. Ce vicii aveţi? (nu-mi spuneţi niciunul, că nu vă cred)
nu mai fumez, nu beau alcool, nu mai bat cluburile,vin devreme acasa, nu joc jocuri de noroc, deci…am vicii?? :-))

3. Când eraţi mici, ce voiaţi să vă faceţi când o să fiţi mari?
profesoara

4. Un motiv pentru care v-aţi trage pe loc o pereche de palme.
eu nu mi-as trage deloc mie palme, le-as trage altora grupa mare.

5. Cu ce vă încărcaţi bateriile?
somn si muzica buna

6. Ce vă scoate din sărite?
ohhoooooooo, multe lucruri si multi oameni, sunt o fire vulcanica si imi sare tandara imediat.

7. De ce vă e cel mai frică în viaţă?
acum am temeri legate de prunc, gen droguri, sa nu vina sa ne prezinte in adolescenta vreun Gigel drpt „prietena” lui, sa nu bea, sa si sa….si mi-e frica rau de singuratate.

8. Ce vă place cel mai mult la poporul român?
suntem oameni misto in general fata de alte popoare ,chiar daca avem si rele multe, per ansamblu insa sunt cu mult mai misto decat alte natii

9. Care ar fi cel mai frumos cadou pe care aţi vrea să-l primiţi de la partener?
un al doilea copil

10. Ce v-aţi dori pentru blogul vostru?
o noua platforma dar acum nu am timp de asta.

11. Cea mai mare dorinţă pentru următorul an.
sa terminam casa cu bugetul pe care-l avem si sa ne mutam in ea

Si acum eu intreb si voi raspundeti:
1.Ce vise neimplinite aveti pana la varsta asta?
2.Cum v-ati intalnit jumatatea?
3.Cat de des va simtiti frustrat fata de alti oameni?
4.In ce context sunteti invidiosi si aveti rautati fata de altii?
5.Unde va vedeti peste 5 ani ? :-))))
6.Per ansamblu ce ati schimba la viata pe care o duceti?
7.Considerati ca este ok sa ne expunem vitile pe bloguri in mod public?
8.Daca ati avea bani multi acum ce ati face primul lucru cu ei?
9.Unde v-ar placea sa traiti?
10.Ati putea fi vreodata Iuda?
11.De ce scrieti pe blogul personal, pentru rating sau pentru placerea proprie?

Si inchei cu nominalizatii:
Capra cu 3 iezi
Ana, fata draga
Brandusa,
Loredanei si ingeraselor frumoase
Jurnalului celui mai drag sufletului meu
Kariocii
Scarbettei haioase tare
Windwhisperitei
celei ce nu este Niciodata singura
primilor pasi, dar ce pasi?!
fetitelor minunate de la Cluj
Ufa,am terminat si fug sa anunt lumea ca-s premiati si ca ii astept sa scrie sa ne delectam.
va pup!

P.S: aoleu, sunt o aiurita mare, am uitat sa premiez pe cineva pe care admir din suflet, gradinita fluturasilor mici :-)),

Forumul e viaţa mea

Inainte cu un an si ceva sa ma casatoresc, am descoperit nebunia forumurilor.Mi-am facut repejor cont si am inceput sa citesc ( si ce-i mai grav sa si cred si sa iau de bun ce citeam) diverse pareri si diferite si felurite sfaturi despre cum ar fi trebuit sa arate ziua nuntii mele, despre obiceiuri, traditii si superstitii, despre felul in care trebuie sa-ti stea rochia, sa-ti faci machiajul, să şi să şi să…Totul trebuia programat in cel mai mic amanunt, totul trebuia sa fie ca la carte, totul trebuia insa sa-l faci asa cum dictau mai vechile si mai potentele in ale parerilor de pe forumul respectiv.Ohh si fereasca-te bunul Dumnezeu sa fi venit tu, un novice in ale forumurilor si sa-ti spui parerea, o parere care contravenea cu cele ale mayaselor forumului, ca te lua rapid mama dreacu’.Pfuuu, iti luai avertismente de la moderator, te scoteau “la lectie” in fata tuturor “batranilor” de pe forum,se dadeau in draci PM-uri prin care erai intrebaty si link-uit daca stii ce a zis rebela de X si ce blasfemie mare a putut sa-i spuna moderatoarei, de parca alea erau Dumnezei pe forumul ala si nu niste simple fumei.
De curiozitate mare m-am prezentat si eu la o intalnire d-asta lunara ( totul era pregatit lunar si minutios, exact ca la ciclu, stiai ca-n ziua de,la data de a lunii urmatoare te intalneai cu forumistele sa socializezi ) ca sa vaza si ochiu’ meu cine erau marile moderatoare ale forumului.Soc si groaza, frate! Unele mai naspa ca altele ( ca oameni, nu ca frumusete ), fix specimene cu care eu, personal, nu as fi socializat in real life ever, niste femei –soricei de biblioteca care statusera o viata intreaga numai si numai cu cartea in mana, primul venit a si fost inhatat de barbat, ele taiau si spanzurau, nimeni nu avea voie sa le contrazica, ba m-a contrariat tare faptul ca la restaurantul unde avusese loc intalnirea, ele hotarau si ce mananca majoritatea participantelor la intalnire.Adica, bai nene, daca Y-uleasca iti lua pe banii tai o limonada si o farfurie de paste, erai halita daca voiai tu nush ce cocktail, erai instant exclusa din casta superioara a forumului.
Ei si cum eu am o piele de drac ceva de speriat,cum mie nu mi-a placut niciodata sa ling lumea prin urechi, cum nu sufar spiritul de turma deloc, incet , incet am scos “coltii” si am spus pe forum parerile mele.Urmarea? Hmmmm…am fost scoasa in fata ca o scolarita si “urecheata” bine de mamuca forumului pe care, culmea, am contrazis-o si i-am spus ca eu nu voi accepta veci o idée cum ca e super ok ca acum la maturitate sa ne batem , injuram si scuipam parintii, fiindca si ei ne-au facut la fel cand eram noi mici.O fi asa, m-o fi batut pe mine mama cand eram mica, mi-o fi dat si tata de cateva ori niste bucati pe cocoasa, dar eu sa ma rascol acum si sa le dau niste bucati in gura dupa tot ce au facut ei pentru mine, ar insemna sa merg ulterior singurica,de bunavoie, la Socola, sa cer o relaxare la loc cu verdeata pentru ceva vreme.
Si nu am avut nimic nici cu faptul ca ea, marea moderatoare care acum traia in UK, credea ca e ok ca o batuse pe ma-sa de mai multe ori ca razbunare , dar de aici si pana la a impune parerea ta pe un forum public unde are acces la citit si adolescentul si scolarul aflat in plina hormoniada si certuri cu parintii lui ca acestia din urma “ nu-l inteleg”, mi se parea total aiurea.
Asa ca dupa ce m-a bannat foca aia de moderatoare, mi-am facut un alt cont ca sa nu-mi ramana politele neplatite, i-am zis numai de bine si de “mult noroc” si am terminat cu forumul cu pricina.
Dar am ramas gravida, la naiba! Si ma simteam singura si debusolata intr-o lume de negravide si am dat fuguta la un alt forum cu mamicute si gravidute.Ei, acolo a mai fost cum a mai fost treaba, pana ce am nascut.Si atunci s-a produs declicul.Primeam tot felul de pareri si sfaturi, ce trebuie sa-i fac si sa nu-i fac lui Kiki, imi amintesc ca odata m-a pus la zid una d-asta de se credea doctor honoris cauza in ale cresterii copiilor ( ea in viata reala stomatolog ) pentru faptul ca am spus ca eu o sa-i fac zilnic baie lui Kiki si asta nu este sanatos ca “se strica ph-ul pielii copilului”.S-o strica frate ph-ul cu totul, dar eu cu servetele umede nu l-am sters niciodata pana a intrat el in colectivitate si este obligat sa se stearga singur la fund, baie i-am facut zilnic cu exceptia zilei in care l-am botezat, fie ca a fost sanatos sau cu febra 40 grade.Si asa am sa-i fac mereu cat timp am sa mai am eu control asupra lui si a igienei lui personale.Ca ar avea ph-ul dereglat nu prea vad, in schimb am vazut niste doliu urias sub unghiile copiilor aleia de zicea cu ph-ul stricat si in urechi gem cu lopata de adunat.Eu prefer sa ne stricam toti din neam ph-ul, dar sa nu vad asa ceva ca mor instant si de greata si de rusine.
Asadar ,am pizdulit-o si pe madame care ma discuta si pe fata si pe spate ca ii rup pielea copilului meu si ca nu ma aliniez mirosurilor de pipi si am sters cu temei contul de pe forumul cu pricina.Ulterior grupul vesel de fete s-a mutat pe facebook, o vreme ma mai uitam ce mai scriu ( eu comentam rar ) dar apoi am obosit si sincer, chiar nu ma mai interesa de cate ori balea, partuiau sau urlau copiii altora.
A urmat blogoniada, oau mama mea, alta nebunie.Ore intregi pierdute in vinovatia ca nu am alaptat copilul, alte zbuciumuri interioare ca uite, eu nu alaptez ca X al carei copil are 4 ani si suge de la ma-sa inca, vai de mine, copilul meu nu va fi la fel de cool ca si copiii alora, cu care, daca nu erai in barca lor, erai pe langa barca rau, a urmat faza cu ele stiu tot si dau sfaturi tuturor, copiii lor erau cei mai destepti, frumosi si linistiti copii fiindca sugeau continuu si asta era lucrul cel mai zen de pe lume.Pana intr-o zi cand mi-au venit iar nebunelile si mi-am dat seama ca nu e deloc sanatos pentru mine sa imi fac atatea procese de constiinta, pana in ziua in care Ayan a crescut si toti medicii care l-au vazut m-au felicitat pentru felul in care s-a dezvoltat, pana in ziua in care am fost la un psiholog si am aflat ca Ayan, zurbagiul meu cel frumos are un IQ cu foarte mult peste media copiilor de 4 ani ( el avand acum abia 3 ani si 9 luni ), pana in ziua in care am contabilizat cati oameni imi spun si cat de des o spun ca Ayan este un copil frumos, vesel si super haios.
Si atunci am inceput sa fac comparatii intre copilul din batatura mea, crescut cu lapte praf ca asa a fost sa fie si copiii altora care ii alapteaza pana la 7 ani.Si ce-am descoperit?Ca asta al meu, desi i se prevestea un viitor negru si incert dpdv. al dezvoltarii sale, ce sa vezi?E mai destept, mai dezghetat, mai frumos si mai ok decat aia alaptati fara numar de ani.
Si am zis pas tuturor mamelor (h)eroine, eu oricum nu sunt pasionata de niciun curent d-asta de parenting care te invata sa-ti cresti copilul atarnat de gatul tau non-stop, sa-i dai suzeta si cu biberonul pana la 4 ani, sa-l lasi sa faca pe el pana pe la scoala si sa-l alaptezi pana prin clasa a 5-a asa ca sa nu iasa cumva vreun frustrat sau mai rau, cu probelme psihopupu.
Asa ca am abandonat blogurile cu mame, mi-am vazut de ale mele si citesc alte mame mai ca mine asa ( in genere nu mai citesc bloguri de mame decat vreo cateva alese pe spranceana mea ), in rest citesc oameni normali, care nu tind spre perfectiune, le las pe altele sa isi creasca copiii perfect, eco, bio, raw si numai dupa curenti in trend, ii las pe altii sa-si “indoape” copiii de la 2 ani cu poezii de Eminescu, cu lieduri de Schubert cantate la pian la 3 ani, cu alte si alte lucruri care le va face si Kiki la momentul potrivit, ca nu ramane el fara scoala si nici fara pian ca doar ma-sa mare a invatat zeci de plozi sac ante si are si nush cati premianti, iar daca nu o sa vrea sac ante pace buna, ca doar nu suntem toti nascuti sa cantam la pian si e musai sa facem, pian ca asa-i acum trendul.Am nu am ureche muzicala, am sau nu talent e obligaotiru sa cantam la pian.Fas!Pe mine m-au meditat la germana vreo 5 ani,a investit mama bani grei intr-o profesoara care nu-mi placea nici de frica, de limba nici nu mai vorbim ca nu-mi place nici acum si iata ca dupa 5 ani de meditatii si alti 5 de liceu in care am facut germana intensiv, eu stiu doar saluturile si ce faci?Iar greaca vorbesc ca si limba-mi materna, cu accent si tot tacamul, limba pe care am invatat-o singura, fara meditatii, ajutor si alte cele.Asta asa, ca fapt divers, cand omu’ vrea sa invete ceva o face si fara a fi indopat de la 2 ani.
Asa…sa nu mai divagam, sa revenim la forumuri…
Acum ne facem casa, ce dracu’ era sa fac?Sa nu ma aliniez si eu trendului cu forumul de case?Neah…Repejor cont pe softpedia, sa citesc si sa aflu pareri despre sarpante,pazii, tigle, fundatii, armaturi, betoane si alte cele necesare constructiilor.
Aici nu scriu nimic, nu am chef si rabdare sa stau sa scriu, doar citesc.Si citesc cu stupoare la orice subiect deschis de un om de buna credinta cum aceeasi nebuni ai forumului copmenteaza numai aiureli, sunt total off-topic, dar facand observatii.
De exemplu, intreaba unul ceva despre betonul pe care ar vrea sa si-l ia.Ii raspund cativa oameni cu parerile lor, din proriile lor experiente si harst, apare Gigica marele invatat care ii combate pe toti, se ia de modul in care unul sau doi nu scriu corect gramatical, ii spune celui ce a deschis subiectul ca intrebarea lui e prea puerila, etc.
Bai si am stat si am citit diverse jurnale de case, ale total diversilor useri de pe softpedia, useri fie din Bucuresti, fie din alte orase, useri care intreaba si ei diverse, sperand ca vor afla niste raspunsuri ajutatoare si de fiecare data, pe langa oamenii de buna credinta care raspund si ei saracii ce stiu, prin ce au trecut si de ce s-au lovit, apar frate, invariabil, Gigeii si Maricicile care stau la panda sa faca observatii, sa corecteze si sa-si impuna ei punctul lor de vedere.Si zau daca exista macar un jurnal d-asta fara certuri, fara misto-uri si glume de cacat, fara oameni ironizati si pusi la zid de d-astia cocosi pe forum, fara moderator care sa potoleasca spiritele incinse.
Eu am crezut ca numai la mame, la gravide si la viitoare mirese se cearta fumeile, ca nah, stresul mare, fumei multe si gata scanteia de scandal,dar neahhhh, n-ati aflat mai nimic!Asa cum se cearta barbatii , nu o face nimeni in lumea asta, nicio mama si nicio gravida din lume nu ii poate concura pe mesterii de barbati care le stiu ei pe toate si vor sa conduca forumul numai dupa ideile lor.
Cum ar fi mah sa vina acu’ unu’ d-asta sis a-mi zica mie cum anume sa ne construim casa, ha?
Pai doar la un click distanta sunt sa aflu, la un simplu click si lansarea in eter a unei intreabri puse, si de o femeie.Si gata explozia!
Deci, forumul e viata mea mai lume, mai !

Casa, dulce casa

Zilele si lunile ( ca déjà sunt niste luni ) de cand a inceput tot tavalugul asta nebunesc cu constructia , am vizitat multe case la care ne-au dus echipele pe care le-am contactat ca sa le vedem munca lor sarguincioasa pe care cereau o poala de bani.
Am vazut case si mai mari si mai mici si mai medii, mai pe rotund, mai pe patrat, mai colorate , mai inalte, mai scumpe sau mai putin scumpe, case de bogatasi sau case de oameni care si-au luat credite pe zeci de ani de-acum incolo.
Poate sunt eu cu pitici pe creier multi si sugubeti,dar nicio casa din tot ce-am vazut pana acum nu m-a facut sa-mi doresc ceva din ce-am vizionat.Unele nu mi-au placut absolute deloc, alte case mi s-au parut de-a dreptul oribile si kitschoase maxim, altele niste bani aruncati fara noima, la altele mi s-a parut ca sunt mofturi de parveniti.Nicio casa nu mi-a creat starea necesara de a-mi dori sa locuiesc acolo, in sensul ca in niciuna, daca as fi putut alege o casa de-a gata, nu mi-ar fi placut sa stau.
Periplul caselor a debutat cu un palat si cand spun asta chiar asa este,nu exagerez cu nimic.Eu am mai vazut si m-am mai plimbat prin case de oameni instariti, case pline de arta de buna calitate, de mobila stil si de lucruri scumpe si cu bun gust, aici insa am gasit un Peles in miniatura.Dupa cativa pasi, l-am facut atent pe D. cum merge sa nu cumva sa spargem dreq ceva pe acolo ,ca platim jumate din banii pe care-i avem pentru constructia noastra.
Incepand cu marmura neagra cu irizatii aurii, pana la vitraliile de la geamurile de la casa scarii, mobila incrustata cu foita de aur, paturi ca cele ale Reginei Maria, bai de epoca renovate si stilizate, pereti trasi in nush ce foita aurie, scari de marmura si candelabre care costau cate 100 de bulioane unul singur, erau numai cateva din obiectele unei case cu 3 etaje.
Daca ma intrebati pe mine, acolo mi-a placut sa vizitez, m-am minunat de opulenta gasita acolo, dar am plecat cerandu-i constructorului sa ma duca sa vad o casa de oameni si nu un muzeu.Senzatia pe care am avut-o a fost ca in livingul lor m-am aflat ca in camera turceasca din castelul Peles.Aceleasi draperii lungi, groase si visinii ca si la Peles tronau la geamuri,o camera –terasa special amenajata din living, cu mobila numai din bambus si flori ca la gradina botanica, locatie unde se servea cafeaua zilnic la ora dupa-amiezii, apoi o biblioteca uriasa cu carti imbracate in piele, un semineu classic dar urias care ardea mocnit, o curte aranajata in care trona o ditamai cusca de caine , dar nu d-asta din lemn cum am vazut eu in majoritatea locatiilor, neah, musiu doggy avea o ditamai casa de caramida, vopsita cu galben si acoprita cu tigla.
Au continuat la fel toate camerele prin care ne-am plimbat, m-am mirat continuu cum naiba 3 persoane ( 2 adulti si un copil de 14 ani ) pot trai in palatelul ala aflat intr-un sat de la marginea Bucurestiului?!
Am vazut apoi o alta casoaie in care stateau 4 persoane, o casoaie de 400 de metri locuibili, dar unde stateau proprietarii numai la parter ,ca la etaj nu le ajungeau banii sa incalzeasca toata casa pe timp de iarna.Si ma intreb , la ce dreq le-a trebuit hambarul ala daca folosesc 2 camere mari si late de la parter?
A urmat casa unui mare patron, el 65 ani si doamna sa sotie numai 30 de ani, cu o constructie ca o cladire de birouri, stiu ca moda actuala impune case fara acoperis proeminent sau in mai multe ape, stiu ca multi oameni cu dare de mana isi fac constructii de acest gen, dar mie imi place ca o casa sa aiba un inceput si o terminatie, care in viziunea mea este acoperisul. Nu-mi plac deloc casele ca niste cladiri de birouri, nu-mi plac spatiile uriase nefolosite, nu mi-ar placea sa ma simt acasa ca si cum as fi tot la cladirea de birouri unde imi castig painica ( dar nah, astia sunt patrones si poate tocmai asta le place, sa-si petreaca restul zilei intr-o cladire ca una de birouri, daca in timpul zilei stau in altfel de birouri ).Astia aveau la etajul 2 o piscina amenajata intr-o hala cu geamuri de 100 metri, piscina unde daca te uitai pe geam vedeai toate gunoaiele de la groapa de gunoi din apropierea casei lor, dar mai apoi puteai sa inchizi ochii sis a te crezi in Balize.
Am plecat si de la astia urgent, la ei am vazut si niste finisaje deloc facute cum ar trebui, firma de constructii era a unui praleo moro janes romanes asa ca ne-am tirat mai abitir.
Au fost ele mai multe casute care nu m-au impresionat cu mai nimic, aseara insa am mai vazut una de jale pe vale rau de tot.Una bucata casa in Domnesti, cu etaj si mansarda, vopsita pe interior cu toate culorile posibile si imposibile, camere mov inchis cu verde si mai inchis,visinii cu dungi albe si bej cu dungi rosii, bai albastre, camera portocalii cu albastru, maro deshis, o scara din lemn fix in mijlocul livingului, alta camera albastru inchis de tot cu dungi bleo ( astia au avut boala dungilor, peste tot erau trasate cate 3 dungi verticale de aceeasi culoare cu bordura zidurilor), parchet bej deschis ca mai apoi sa se continue cu un pod galben citron cu verde prazuliu.Nah, dar cum nu poti sa faci nimic in gustul omului, am vazut si am plecat la fel de neimpresionati cum am venit.
Eu apreciez foarte tare ca oamenii astia ne primesc in casa lor, pe bune, mie mi-ar fi frica sa bag asa orice necunoscut la mine in casa, in zilele noastre, mai cu seama cu cat nici cu unii dintre mesterii pamantului nu ne stim.Deci eu sunt recunoscatoare pentru amabilitatea lor, dar stau si ma intreb, de ce naiba baga atatia bani in niste finisaje total aiurea ( pentru gustul meu, desigur), de ce acolo unde incepi cu niste lucruri scumpe combini cu niste stifturi, de ce acolo unde exista bun gust trantesti un kitsch care strica tot? ( am vazut o baie frumoasa tare, pe lila, cu o cada moderna alaturi de care trona un stift de chiuveta cu picior, de acum un million de ani )
Daca din proiectul asta iesim sanatosi la capete e mare lucru, pe bune.Eu , cu fiecare zi ce trece ma simt si mai pierduta si mai neajutorata in gasirea unor mesteri, sunt la capatul rabdarii cu acest capitol al echipelor, déjà nici nu mai am rabdare sa-i ascult,numai cand ii aud ca ridica nu stiu ce pretentii aiuristice fara temei, imi sare tandara si ridic tonul.
Oameni buni, daca stiti vreo echipa normala, va rog ajutati niste bieti amarati care o iau razna cu totul in privinta echipelor.Pana acum am vazut déjà 8 echipe din care au ramas in schema doar unii ( adica o echipa) si nici cu astia nu suntem prea siguri ca sunt d-aia care cam dispar.
In rest, am scos certficatul de urbanism, avizul de mediu si salubritatea care au costat 70 ron C.U. si 300 ron ambele avize.

Mami, tu te masturbezi?

Asa m-a intampinat aseara Kiki, cand am ajuns acasa.In prima faza, nepronuntand corect sunetul “r” ,am avut impresia ca-mi joaca feste mintea si cu perversiunea specifica adultului, ma gandesc la alte cele cand copilul meu imi cere cine stie ce.Numai ca , desi am anumite perversitati nu-mi juca feste mintea si ceea ce ma intreba Kiki era cat se poate de real.
Pentru o secunda m-am blocat.Numai ca eu am fost inzestrata de la mama natura cu o super prezenta de spirit si am tras de timp pentru a gasi raspunsul salvator, prefacandu-ma ca nu inteleg ce ma intreaba, ca nu inteleg cuvantul ultim.
Si apoi, binisor si fara ocolisuri am purces la a discuta despre masturbare.Nu m-am gandit ca la 3 ani si 9 luni, Kiki ma va intreba asa ceva ( ce o sa mai rada peste ani ,cand am sa-i povestesc ce ma intreba el seara, abia venita de la serviciu  ), mai cu seama cu cat eu, desi ultra sloboda la gura, cu-n limbaj deloc orthodox in multe situatii, acasa nu vorbesc si nu ma “declansez” decat pana la anumite limite, D. nu scoate pe gura asemenea porumbei, ai mei in niciun caz nu ar discuta inca cu copchilul asemenea subiecte “tari”, iar momentan nu socializeaza prea mult cu alti copii cu exceptia godaneilor de la grupa lui mica, godanei ce eram convinsa pana aseara ca nu discuta despre asa ceva.
La intrebarea mea daca stie ce inseamna cuvantul “masturbare’, Kiki a raspuns calm si surazator ca habar nu are.
-Pai si de unde il stii?Unde ai auzit tu cuvantul asta?
Atunci s-a derulat povestea, insir-te margarite…poveste cu iz de telenovela, dar una de Felentari haoleoooo.
Se facea ca ieri dimineata, pe usa clasei si-a facut aparitia una bucata mama ( de altfel foarte mandra de ea si de progenitura ei, cu aere de distinsa duamna si cu ifose de nu-i ajungi cu prajina la nas, duamna care-si aduce insa copilul la gradi inca cu caruciorul, duamna care s-a oripilat toata ca al ei copil se spala cu sapun lichid “d-ala care nu face spuma, ca ea acasa asa e obisnuita.,mititica ”.), mama care a luat-o pe educatoarea mai tanara la un super perpulis in fata copiilor ca ar fi vinovat acdrul didactic ca fie-sa se masturbeaza si ca asta a invatat de la gradinita.
Sincer, mie mi s-a taiat filmul aseara, mai de groaza, mai de nervi, mai de …cum dracu’ mah, om normal, sanatos la cap, sa intri intr-o incapere in care auditoriul nu depaseste mai mult de 4 ani si sa-ti pui poalele in cap acuzand o educatoare ca ti-a invatat-o pe fii-ta sa se frece la pasarica?! Bah, lumea asta ori a innebunit definitiv, ori nu le mai inteleg eu pe mamele astea deloc si nu pot sa fiu si eu in trend cu ele.
Si cine i-a dat dreptul aleia s ail invete pe fi-miu cel receptive la toate, la numai 4 ani, cum sta treaba cu masturbatul?Ca acum daca a intrebat copilul, ce sa-i spun?S-o dau in dude cu el? Si iaca cum de puta stim care-I treaba cu ea si cu urinatul,mai nou insa stim si cum e cu masturbatul.
Varianta kikileasca a sunat asa:
“ Deci fetita X, se cam foiceste la somn in pat si nu adoarme.Doamna o vede, merge la ea, ii da patura la o parte si o gaseste cu pantalonasii de la pijama la genunchi dati jos si o vede ca se joaca cu pasarica.Doamna ii spune sa se intoarca pe burta si sa scoata mainile afara din patura si sa stea linistita sa se culce.”
Am marsat si am intrebat ce face fetita si de ce face asa si mai ales ce zic ceilalti copii?
Kiki imi raspunde cu aceeasi inocenta copilareasca : “ eu i-am spus sa nu mai puna mana la putica ca face infectie si o duce mamica ei la doctor, dar ea nu m-a ascultat.Ceilalti copii nu zic nimic ca unii dorm si altii se culca.”
Daca ma intrebati pe mine, care am avut in fiecare serie de copii cateva exemplare d-astea de copii ( in special fetite)care s-or fi atins cine stie cum prin partile intime si au descoperit ca e misto sa te mai joci pe la pasarica si s-o mai utilizezi si altfel decat la urinat, nu vad lucrurile nici extreme de complicate, nici fara rezolvare si in niciun caz sa facem un capat de tara din asta.Este vremea cand se descopera, cand se ating, cand se descopera ca si sex, este vremea la care incep sa si sa-si puna anumite intrebari cu si despre sexualitatea lor, vreme si intrebari care necesita raspunsuri cat mai naturale si mai firesti, in discutii la fel de firesti caci DA, oameni buni, sexul nu este nici rusine, nici tabu, nici ceva de care sa te temi, nici un subiect pe tema caruia sa nu poti discuta la fel de liber precum discuti despre o reteta de mancare, nici o blasfemie sau o infamie,nici prohibit, nici si nici…
Sexul este ceva natural, ceva simplu si minunat daca il percepi, traiesti si ai educatia necesara inca din copilarie.
De exemplu, ai mei ( desi generatie ceausista, mult mai inchistati ca si noi ) niciodata nu au facut din asta un subiect pe tema caruia nu puteam discuta, niciodata nu mi-au ascuns faptul ca voi avea ciclu, ca imi vor creste sanii, parul pubian, etc.Ulterior m-au destelenit la cap cum este si cu sexul, nu mi-au impus ever cand, cum si cu cine ar trebui sa ma culc, m-au prevenit doar asupra unor consecinte nefaste pe care le adduce sexul., caci DA, el aduce nu numai placer ci si durere, ca nah! asa-i in viata, “unde-i placer e si durere si lacrimi “ 
Si stau eu si ma gandesc ( oricum am sa am o discutie tete a tete cu cucoana respectiva ca sa-mi spuna si mie daca eu i-am dat ei dreptul sa-l informeze pe Kiki de pe acum despre masturbare, si nu asta m-a revoltat de moarte, ci modul cum a avut loc prima lui perceptive despre acest lucru.Pentru ca , cu cat mai brutal le sunt prezentate anumite lucruri sexuale, cu atat viata lor viitoare sexual va fi umbrita de anumite lucruri nefiresti.
Imi amintesc cum mi se spunea mie de cei din exteriorul familiei ( ca nah! daca nu aflai in casa, aflai afara, la joaca sau la scoala tot ce te interesa, dar in varianta mega deformata) ca la deflorare am sa vreau sa mor de durere, am sa urlu pana la etajul 10, imi va curge tot sangele din corp si probabil ca urma sa si mor. ( bine, la mine a fost ceva de genul, dar despre asta intr-o alta postare, si nu era sa mor din cauza sexului , ci a unei peritonite! )
Noroc ca eu aveam informatiile primite oarecum de la ai mei si pe mama super deschisa si am putut s-o intreb daca deflorarea asta seamana mai degraba cu o cezariana decat cu o partida de sex.
Asadar, supararea mea pe idioata aia de mama, nu este pentru ca si-a expus copilul in fata intregii clase ( in primul rand a umilit-o pe cea mica infiorator), caci acum fi-miu stie ca “a se freca la pasarica” este echivalent cu a se masturba si probabil ca peste niste ani o sa faca o mare caterinca cu alti golanasi cand o va vedea-o pe strada ca “uite, asta-i aia care la gradinita se masturba!” ( ca deh, asa-s plozii rautaciosi si probabil ca nici fi-miu nu va face o exceptie de la regula indiferent cat de bine am sa-l educ si invat eu sa se poarte), nici ca a urlat in gura mare ca fii-sa se masturbeaza, ci pentru ca uite asa copilul meu afla niste lucruri brutale despre ceva firesc si normal care trebuie sa-I fie prezentat cat mai soft, mai delicat si mai tandru, ca nah! mai tarziu se intreaba anumite mame de ce ii lasa pe baietii lor nevestele pe motiv de “nebun la pat”.Pai da, ca si sexul asta are si el niste “reguli” de tandrete, de delicatete, de dulceata,etc.Iar daca lucrurile le afli brutal, distorsionat, infiorator prezentate, daca ti se spuen ca sexul e “murder si scarbos”, hai sa vad cum peste ani aceste lucruri inoculate de mic se pot schimba si poti fi tu mega orgasmic.
Iar aceste “ traume” create chiar de proprii parinti, nu se vindeca nici daca schimbi unl, doi sau patru parteneri caci acolo, undeva in creieas, mereu ai sa traiesti cu impresia ca sexul e cah, ca aia e voie sau nu s-o faci cu partenerul, ailalta e scarboasa, aia nu face nush cine, ailalta o face altfel si nu asa bla bla bla.
In locul individei aleia, eu imi luam fetita si o descoseam sa aflu ce anume ii place cand pune mana acolo, ii explicam anumite chestii, ii spuneam cum i-am spus si lui Kiki care intr-o vreme si-o lungea si tragea de ea mai s-o rupa de la cotor, ca va face o infectie naspa, punand mana murdara mereu la putica si nu cred ca i-ar placea ca domnul doctor sa intervina pe acolo cu medicamente.A inteles copilul, i-am explicat ca nici eu si nici ta-su ( slava cerului! ) nu stam cu mainile prin chiloti toata ziua si nici ma-sa mare sau ta-su mare nu si-o lungeste asa cum proceda el.Si gata! End of story…
Pacat ca exista asemenea parinti obtuzi, parinti care vin cu dume d-astea ca “ aia mica doarme cu mine in pat si noaptea nu face asa ceva!” ( pai normal duduie, ca ea nu se masturbeaza din nevoia de-a avea orgasm si de a-si elibera hormoniada, copilului ii place si o face cand si cand, nu e focusata pe asta si e ca si cum eu, adult, abstinent, ma duc diseara acasa , in baie si ma masturbez pana am 5 orgasme, inclusiv mentale ), pacat ca mai ales fetitele cresc cu asemenea mamici total aiurite care nu numai ca sunt deplasate prin comportament, ci le si p[roduc anumite probleme legate de sex pe viata.
In episodul viitor am sa scriu despre o fetita pe care am avut-o eu la grupa si care se “ocupa” cu chestiuni de genul.
P.S: postarea am scris-o ultra raid si e plina de greseli, scuze, pana la urmatoarea editare rog clementa din partea audientei! )