Prima oara a fost terenul…

Povestea terenului-actualmente parlog-crang, pe care il am cadou de la mama ( nu numai terenul, ca si casa tot de la ea o s-o am !) incepe in anul 1954 cand bunica mea,nascuta pe 15 octombrie 1916, l-a primit in dar de la bunicul meu cand a implinit ea 38 ani.A iubit-o enorm asa cum a iubit si terenul de 1600 metri pe care i l-a cumparat in dar,nestiind ce altceva sa ii faca cadou.Peste fix 3 ani, in ziua cand i-a facut cadou terenul a aflat ca are leucemie si ca va muri, lucru ce s-a si intamplat 4 ani mai tarziu tot toamna si tot in apropiere de ziua ei.Din atat de multa iubire pentru terenul de atunci, ce era ingrijit, cultivat cu pomi multi fructiferi, nuci, vita de vie multa si alte legume, a cerut sa fie ingropat in cimitirul satului unde se afla terenul.Dorinta i-a fost respectata si dupa moartea lui ani buni, pana la aparitia lui taica-miu in viata maica-mii terenul a fost un parlog uitat de toti si toate, caci pe bunica-mea nu a interesat-o nicicand acest teren, pe care de altfel i l-a si donat maica-mii in intregime cu ani de zile in urma.
Taica-miu a preluat de la ai lui dragostea pentru agricultura si ani de zile – peste 25 ani- noi am mancat ceea ce se omoara toata lumea acum bio-eco-natural.Ani si ani de-a randul tata a cultivat pamantul cu tot felul de legume si am avut fructe la discretie fara sa dam bani pe fructe si legume aproape 3 decenii.
Eu nu am vrut sa aud niciodata de acest subiect-casa pe pamant, asadar acum 12 ani avand nevoie de bani pentru prima mea masina si gandindu-ma sa fac un credit la banca, mama a vandut o parte din teren si mi-a dat cadou de ziua mea la 20 ani masina mult visata.Daca se lua dupa capul meu de atunci ca eu nu ma mut nicicand la tara, ar fi trebuit sa vanda tot terenul.
Numai ca asa cum bunica-mea l-a avut pe bunica-miu, maica-mea pe tata, tot asa si eu il pe D. care iubeste pamantul si iubeste casa pe pamant mai mult decat o mie de blocuri cochete si centrale.Nu-i mai trebuie bloc oricat va trai, mi-a demonstrat, desenat, inoculat ideea ca decat sa dam zeci de mii de euro pe un apartament intre 4 ziduri , cu banii astia ne facem o super casa si avem libertatea de a face ce dorim, mi-a atins corazonul cu Kiki, mi-a aratat cat de altfel s-ar dezvolta copilul intr-o casa la curte.Si am cedat si am acceptat sa facem pasul asta.Sunt si acum destul de indoita de faptul ca nu avem in apropierea terenului magazine, banci, posta,desi suntem la doar 1 km de metrou, de hipermarketuri, avem microbuze in zona, dar nu este ca aici la bloc unde cobori si ai totul la indemana.
Este o schimbare mare pentru mine vesnicul copil de asfalt, vesnica indragostita de blocuri si cei 4 pereti ai lor, ma gandesc cum am sa ma obisnuiesc eu cu o curte, cu caine, catel si purcel ( vorba vine ), cum vom mai putea sa plecam in concedii, cu cine vom lasa cainele, catelul si purcelul, cum va mai veni maica-mea la noi toata ziua, cum am sa ma obisnuiesc sa fac curat in toata casoaia aia cand aici in 2 camere imi iese sufletul pe gat sambata de sambata?
Pe de alta parte, ma gandesc cu mare drag cum am sa vin de la serviciu vara, pe arsita ingrozitoare si-n curtea mea plina de flori ma va astepta un balansoar unde ma voi odihni, vom avea un gratar in curtea unde am sa-mi chem oamenii dragi sa stam la o vorba si la o poveste fara sa ne inghesuim intr-un coltisor asa cum o facem acum, cum va avea Kiki o camera frumoasa, cum am sa am o bucatarie mareeeee si o baie la fel de mareeeeeee plus o camara in care am sa-mi pun eu toate conservele mele, iar D. in sfarsit un garaj si un birou numai al lui.
Si uite imi amitesc acum un alt vis ce l-am avut, in care bunica-miu imi spunea ca ” nu mai e mult si o sa veniti aici! ” iar eu zambind i-am spus” da, vom veni langa tine”.S-a uitat la mine lung si mi-a spus hotarat:” nu, nu langa mine, ci alaturi de mine, veti veni toti 4!”
Casa in sfarsit o s-o construim, al 4-lea nu stiu care este si cand va veni, caci pana la anul cand preconizam sa ne terminam casa si sa ne mutam ar trebui sa apara.Oare…??????
Modelul casei nu l-am hotarat, vrem un parter + mansarda, nu vrem o casa foarte mare si nici una mica, vrem sa folosim util tot spatiul.
Mi-ar placea ceva de genul asta:

dar trebuie sa ne incadram si cu interiorul, deci nu stiu daca poate iesi exact asa ceva.
Pana una-alta, urmeaza povestea cu cadastrul si cu gasitul unui arhitect.Deja mi-e rau numai la gandul constructiei, este o treaba , in viziunea mea, mai mult decat dificila,dar de plantat un pom am facut-o, de facut copil am facut, de construit o casa ne-a ramas si gata, suntem in targetul vietii :-)) !

Anunțuri

6 comentarii la “Prima oara a fost terenul…

  1. @dudutdia: ai fost mortala cu al 4-lea membru, catelul :-), varianta asta nu o luasem in calcul 🙂 pup draga mea si multumesc pentru gandurile bune !

  2. Aaa, ce vesti bune !!! Si eu aveam dilema asta … si am ales varianta mai dificila dar incomparabil mai frumoasa, chiar daca nu-i usor si mereu e ceva de facut … Sa fie intr-un ceas bun !!! Ma bucur pentru voi !!!

  3. @Dani: m-am gandit pentru un moment la gradina ta si la tine,ma gandeam ca atunci cand voi avea si eu flori frumoase am sa le pozez si am sa-ti cer diverse sfaturi pentru a obtine minunatiile pe care le ai tu la tine!multumesc pentru gandurile bune si frumoase 🙂

  4. Noroc cu ai tai cei intelepti…
    Proeictul il vei alege impreuna cu arhitectul si , am eu o banuiala , vei gasi ceva mult mai frumos…ai sa vezi! 😉

  5. @Ana maria: da, ai mei parinti niciodata nu au mers pe premiza:” daca eu nu am avut nici copiilor mei nu le dau nimic, sa munceasca sa-si faca singuri!”, din fericire pentru mine 🙂
    Pana la proiect stai sa termin cu cadastrul ca in fiecare zi este cate o stire bomba de la vecina cu care ne luptam!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s