Gradinita de stat vs.gradinita privata ( 2 )

Despre gradinita de stat am mai scris aici , a trecut o luna si sunt inca incantata de alegerea pe care am facut-o, mutandu-l in sistemul de stat de la cel privat.
Diferentele intre gradinita de anul trecut si cea actuala sunt destule, incepand cu meniul variat ( culmea ironiei, aici platim doar 13 lei /zi mancarea ) si terminand cu comportamentul personalului vis-a-vis de parinti.Imi place mult structura meniului, ceea ce la toate gradinitele private ma stresa maxim: nu exista gustarea de la ora 10 – 10:30.Cum dracu’ sa mai manance un copil la pranz daca ii dai micul dejun la 8:30-9, apoi gustare la ora 10-10:30 si la pranz la ora 12:30 mancare? Cel putin la noi, Kiki care este un mega mancacios si nu a facut ever mofturi la nimic, nu poate manca la pranz daca intervin cu vreo gustare dupa micul dejun.
Meniul de la micul dejun contine:gem / dulceata,ou, sunca, branza frecata cu unt si verdeata, biscuiti, lapte si ceai,gris cu lapte / orez cu lapte/ croissoante.
La pranz le-a dat de la fasole verde, mazare, ciulama de pui, cartofi frantuzesti pana la mamaliga cu branza si smanatana, conopida, giveci de legume, piure, perisoare in sos alb, paste milaneze,etc + variate ciorbe / supe.
Gustarea cu fructul o au la pranz dupa felul doi,o banana/ mar/para/ struguri intregi ( nu jumatati de banana sau mar/ para cum am vazut la absolut toate particularele cu care am interactionat eu!) .
La ora 16 dupa somn, somn la care nu li se pun inainte de-a adormi desene animate, au o gustare gen cozonac, placinta cu diverse umpluturi facute in gradinita, briose cu un alt fruct,etc.
Am avut si sedinta cu parintii, ni s-au cerut doar acum la inceput de an 300 ron ( vor sa ia mobilier nou si lampi cu becuri mai puternice + caiete de lucru pentru copii ), ni s-a dat o lista cu rechizite care a costat cam 150 ron, am stabilit si optionalele ( eu am ales engleza si dans, 4 ron /sedinta de 15 minute de cate 2 ori pe saptamana ) si am fost de acord sa anagajeze inca o ingrijitoare contra unei sume de inca 10 ron/luna la taxa gradinitei.
Oricum ar fi, nu ajung la suma de la particulara si rezultatele deja se vad.In doar 3 sedinte de engleza el a invatat sa numere pana la 10 , a invatat culorile si cateva animale domestice.La dans nu am aflat inca nimic din ce se intampla acolo,el imi spune ca e ok, ii place mult.Mi-a aratat doar o figura cu mainile si atat :-))
Zilnic eu il duc la gradi si taica-su il ia, zilnic e imbracat curat si l-am gasit mereu schimbat cand s-a udat/ murdarit/ patat de la pictura.La particulara ii cumparasem o aparataoare pe care sa i-o puna la pictura peste bluza si absolut toate bluzele au fost distruse cu nush ce dreq de acuarele foloseau caci broneta de educatrice uita mereu sa-i puna vesta protectoare.Avea multi copii, sarmana!
revenind la stat, in clasa lui Kiki sunt momentan prezenti numai 12 copii, la somn ramanand numai 9 dintre ei.
Zilnic am un feedback fie eu, fie D. despre copil, ni se spun si bune si rele, nu numai lucrurile ok ca la privat, Kiki oricum spune tot, absolut tot ce face acolo deci in felul asta am si ocazia sa-l verific sa vad daca mai „infloreste” pe ici , pe colo.Pana acum nu l-am prins cu minciunele.
Mare noroc sa gasim o gradi de stat asa cum mi-am dorit, la bani rezonabili si cu personal calificat, cu educatoare care fac de ani de zile asta si stiu exact cum sa gestioneze toate situatiile, inclusiv pe cele de criza.
Pentru ca eu cred ca a fi educatoare nu inseamna numai sa-i inveti ceva pe copii, inseamna sa te apropii de ei, sa te imprietenesti, sa le cuceresti sufletul si mintea si sa lucrezi cu ele in cel mai fair mod posibil.A-ti bate joc de copii , de increderea pe care ei ti-o acorda ca si adult, este cea mai mare nenorocire.Daca adultii ( unii dintre ei ) merita ” biciuti ” in cele mai crunte moduri posibile, copiii sunt la mana cadrelor didactce si nu pot tolera nici sa scoti bani de pe urma lor, nici sa faci comert cu vise pentru copii si parintii care-si dau si viata pentru ce au ei mai de pret.
In putine cuvinte cum ar spune cantecul asta, pe care eu il ador:

Gradinita de stat vs. cea particulara

Anul trecut, Pusicelul a fost la gradinita asta.La inceput am fost mega incantata, erau putini copii, abia se deschisese si lucrurile mergeau super pentru ca era nevoie sa devina un nume pe piata.
Incet-incet, pe parcursul lunilor ce au urmat, au inceput sa apara nemultumirile.Am sa scriu aici un review atat cu parti bune cat si cu partile negative care m-au deranjat si care m-au facut sa iau decizia de a-l muta pe Kiki la stat.
Intai am sa incep cu partile pozitive:
– mi-a placut foarte mult constructia in care era amplasata gradinita, m-a incantat faptul ca aveau o sala de sport maricica, asa cum rar se intampla la multe gradinite particulare sa aiba.
– mi-a placut curatenia care era in gradinita
– m-a incantat faptul ca aveau un medic care sa-i consulte in fiecare vineri
– mi-a placut mult de tot cand am aflat din gura doamnei director ca educatoarea are „studii de specialitate” si ” ii plac mult de tot copiii „.
– m-am bucurat maxim ca am sa-l pot vedea pe webcam pe Pusicu’ ori de cate ori voi simti ca mi-e dor de el
– mi-a parut bine ca lui Kiki ii placea mult si mergea cu drag la gradi
– m-au incantat patuturile si faptul ca dormeau putini copii in clasa
– am fost fericita sa stiu ca le dau mancare sanatoasa
– m-a incantat foarte tare oferta promotionala pe care au avut-o pentru primul an, numai 750 ron pentru gradi+transport.Optionalele se plateau separat dar a fost ok, mai mult de 800 nu se strangeau la inceput.
Odata cu trecerea timpului si odata cu rutina, cu faptul ca noi nu aveam deloc contact cu educatoarea, cu gradinita in sine, ci numai cu cu directorul gradinitei si cu sotul acesteia care este si soferul, mai intai al masinii mici cu care transportau copiii si acum a bus-ului, lucrurile nu mi s-au mai parut chiar atat de minunate si am inceput sa ne punem oarece intrebari.
Prima chestie nasoala dintr-un sir mai lug a debutat cu mancarea.Kiki a venit acasa cu idei de genul:” nu mai mananc banane ca mi-a spus dna.doctor ca nu sunt bune pentru copii! ” Am ramas masca si m-am intrebat ce medic poate face asemenea afirmatii?! Am sunat sa dialoghez cu educatoarea si aceasta mi-a spus ca „dupa program, in timpul meu liber nu discut cu parintii!”.
Am zis sa fiu salon si sa nu ma apuce bazbuducii, sa pastrez o relatie normala pentru a nu suferi copilul.Am inghitit galusca de la asa zisa educatoare si am tacut.
Am discutat cu directoarea care m-a asigurat ca va schimba doctorita.
Apoi, pe rand, Ayan nu a mai vrut sa manance diverse, pana cand am ajuns la faza cu ” nu mai suport carnea, nu mai pot s-o mananc!”.
Am sunat si am cerut si eu o mostra de mancare, chiar contra cost daca era necesar.Mi s-a trimis o pulpita de pui pe care am gasit-o seara , in frigider, super uscata si fara niciun gust.In seara aia am luat fiecare meniu in parte ( mi se trimiteau pe mail) si am analizat ce mananca copilul meu: de 3 ori pe saptamana manca cartofi in diverse feluri gatiti si de alte 2 ori li se dadeau legume mexicane fierte la aburi fara niciun gust.Nicio mancarica de niciun fel, numai cartofi si cartofi.
Am contestat lucrul asta si le-am spus ca nu este normal sa manance copiii numai cartofi si legume fara gust.Daca Kiki care este un mare mancacios refuza mancarea si mai su seama carnea care lui ii place maxim, ma gandesc ce or fi mancat oare copilasii care sunt mai mofturosi la mancare de felul lor?!
Dupa discutia aprinsa avuta cu ei, au inceput sa le gateasca si alte mancaruri cu ceva sosulete, sa le dea si alte legume nu numai cartofi.
O alta poveste a fost cu camera web si cu prima educatoare,aia care iubea ea mult de tot copiii :-).Eu nu puteam vedea de la job foarte multe lucruri, eram super busy, D. insa, de cate ori se uita pe webcam Kiki statea la masa singur si ceilalti copii se jucau.
Am intrebat cupilu’ acasa ce se intampla cu el de sta mereu la masuta singur.Raspunsul m-a bulversat:” sunt mereu pedepsit!” Ha??? Adica platesc 850 ron ( caci mai dadeam pe langa taxa bani pentru nu stiu ce concurs, circ, teatru + optionalele ) ca sa i se faca educatie prin pedeapsa vesnica?
Am fost mai mult decat ingaduitoare ca si mama, i-am spus educatoarei ca accept si pedeapsa cu statul pe scaun, accept pana intr-acolo incat inteleg ca e posibil chiar sa se ridice tonul uneori, nu inteleg insa spalarea creierului copilului si amenintarile si felul in care una bucata broneta care nu avea niciun studiu de specialitate ( abia anul trecut era pe la nu stiu ce scoli de pedagogie unde invata sa spele creierii copiilor ! ) se purta cu copiii, ii manipula si ii tinea in lesa.
De cate pri am discutat cu ea mi-a spus ca eu si cu D.mintim.Chiar asa, contextual.Pana intr-o zi cand m-a prins pe picior gresit si am zguduit-o putin, o cacacioasa de pustoaica, pe banii nostri ne spunea ca mintim cand ii reprosam ca nu e normal sa mi-l tina pedepsit continuu ca-l vedem pe webcam.
Am facut un mega scandal intr-o zi cand Ayan mi-a spus ca nu mai merge la gradi ca ii este frica de dna.Mari.Lui nu ii este frica de nimeni in genere ( doar de Somnorila 🙂 si asta-i alta postare),nu are temeri, nu l-am pacalit cu bau-bau, cu vrajitoarea cea rea cu care ii pacalea profesoara de engleza daca nu o ascultau ( in fapt ea nu putea deloc stapani copiii si atunci ii ameninta!).Dar de ea ii era frica.Si imi spunea seara in pat ca el stie ca e bine sa stea pedepsit ca e cel mai rau copil din lume.
Si am discutat cu D. si am hotarat atunci sa-l mutam la stat.Am mai scris eu postari despre gradinitele particulare, acum insa experienta cu propriul copil m-a dezamagit profund.
Un alt semnal de alarma a fost cand i-am recomandat unei doamne gradinita, prietena cu o fosta colega de-a mea, i-am spus ca-s mega ok lucrurile acolo si dupa 2 zile m-a sunat sa ma intrebe daca eu am auzit vreodata cum se tipa la copiii de la grupa mica??!! Ayan de frica nu spunea nimic.
Conducerea a schimbat educatoarea, au venit apoi inca 3 pe la clasa ( entru niste copii de 3 ani e super mult sa ai 4 cadre didactice intr-un an scolar ), s-au adunat si faptul ca dormeau toti copiii din gradinita in aceeasi clasa si gaseau diverse pretexte cand intrebam de ce se doarme la comun cu grupa mare, faptul ca au avut cele mai nereusite serbari pe care le-am vazut eu ever, faptul ca vesnic imi venea acasa cu lucruri uitate sau cu hainele altor copii in geanta,ca-i dadeam schimburi si il tineau patat toata saptamana si apoi il schimbau vinerea in haine curate, ca petrecerea de ziua lui a fost de cacao, ca si ultima educatoare nu putea stapani clasa deloc, ca i s-au administrat medicamente fara sa ma sune nimeni sa ma intrebe o vorba ( a luat doza dubla de Aerius intr-o zi! ) si-mi putea face un soc anafilactic si sa moara copilul, ca la optionale nu a facut /invatat nimic ( ba mint, la engleza a invatat 2 cantece tot anul ), ca m-au rugat sa le scriu un tutorial despre gradi in primele zile si ulterior l-au postat pe site-ul gradinitei fara sa-mi ceara nimeni acordul s-o faca, ca de pe 15 iunie cand am intrat in vacanta nu ne-a mai intrebat nimeni de sanatate, daca mai venim sau nu,ca sosirea acasa era un adevarat periplu, vesnic il tineau in masina cate o ora intreaga si ne spuneau diverse bazaconii, ca ne-au mintit continuu bazandu-se pe faptul ca nu avem contact direct si nu puteam controla ce se intampla acolo.
Dar am o singura si mare multumire si anume faptul ca Kiki nu s-a imbolnavit mai deloc tot anul, ca a stat intre copii si a avut o ocupatie si ca la vremea cand gradinitele de stat nu mi-l primeau ca si varsta, am avut cu cine si unde sa-l las.

Gama Do julita rau

Ieri dimineata mi-am desprins mana din manuta lui care ma strange puternic zilnic in drumul spre gradi, am luat-o mai repede la pas si in urma mea am auzit iar o bubuitura urmata insa de asta data de un plans groaznic.Mi-am abandonat pe caldaram geanta si ghiozdanul lui si l-am luat in brate.Luase un mare nas de asfalt.Mi s-a rupt sufletul vazandu-l insangerat si totusi printre lacrimi spunandu-mi:
„-Mami, frumoasa mea, eu am crezut ca te pierd!”
Off, m-am inmuiat toata.Am oblojit rana , dar semn mare tot are pe nasucul ala carn.Doamne, cata iubire incape intr-un sufletel atat de mic?
Aseara, ca sa uitam de suparari si de durere, am cantat gama do ca ne uitam la „Vocea Romaniei”