Hr-ul, internetul si maturitatea

Citind titlul ,aparent nu exista nicio asociere intre cei trei termeni si totusi, postarea de azi va fi in asa fel scrisa incat, la sfarsit, titlul va fi perfect explicabil si liantul ce leaga cei trei termeni complet inteles si lizibil.
Citesc, nu de foarte mult timp, un blog care initial mi-a placut foarte mult, nu ca azi mi-ar displacea, m-am bucurat si m-am intristat deopotriva de randurile scrise acolo cu mare maiestrie.In ultimul timp din cauza faptului ca la job abia apuc sa-mi citesc mailul intru pe blogurile mele dragi numai la sfarsit de saptamana.Si aseara am citit o postare si comentariile muuuuulte tare ( vreo 200 si ceva) pe tema respectiva.Departe de mine gandul de-a dezbate aici cele intamplate cu posesoarea blogului ( d-asta nici nu am dat link catre blogul ei),ceea ce vreau sa scriu astazi este legat de unele dintre comentarii si de unele opinii care vizeaza hr-ul.
La un moment dat, in noianul de comentarii s-a adus in discutie faptul ca ar fi fost mult mai intelept ( si parearea mea este asijderea ) ca posesoarea blogului sa o ignore pe o userita care-i provocase neplaceri si totodata o si jignise, lucru ce nu s-a intamplat si ca sa-si reverse furia ce cu siguranta a stapanit-o la momentul la care a postat, bloggerita i-a dat toate datele personale ale useritei pe blogul sau cu scopul (si aici abia intra in discutie tema mea de azi ) de-a nu se mai putea anagaja, de-a o cunoaste viitorul angajator pe cea care o jignise drept fiind o persoana de joasa speta si-n felul asta sa nu-si mai gaseasca respectiva niciun job.
Mi s-a parut putin cam deplasat, sincer, sa faci asa ceva.Eu am crezut ca oamenii care sustin anumite lucruri si au cerinte ca cei din jurul lor sa se comporte cu ei matur si intr-un mod intelept, la randu-le sa ofere acelasi lucru.
Scriau niste doamne in comentariile lor, ca in ziua de azi, toti cei din HR ( generalizand la modul absolut ) cand recruteaza oameni, le cauta istoricul ( folosesc termeni de la job 😀 ) pe net, mai ales pe FB, urmand ca abia apoi sa se decida daca X-ulescu e bun sau neperformant viitor anagajat.M-am amuzat gandidundu-ma cum o companie care are 3000 sau 5000 de angajati isi pune HR-istele sa-i caute pe net pe candidati, cand duduile abia au timp sa citeasca cap coada cv-urile ce se depun pe site-urile de recrutare pentru posturile deschise din comapnia lor. 😀
Mai apoi m-am intrebat cum naiba se poate crede cu tarie faptul ca daca un blogger , doi, trei, zece scriu despre un altul ca e naspa ca si om, o companie mare care-l cheama la interviu si candidatul e as in meseria lui ii va da cu flit doar pentru ca ala a intrat in conflict pe net cu alti bloggeri.Mi se pare pueril sa crezi ca un IT-ist de exemplu va fi refuzat pe o pozitie deschisa doar pentru faptul ca s-a dat pe net drept altcineva, ca i-a imprumutat nick-ul altei persoane, etc.Eu le numesc astea balarii sau pierdere de timp, aiureli de umplut vremea atunci cand nu ai ce face.
Si eu am avut un conflict acum vreun an si ceva parca, cu o imbecila notorie care a stat ea sa ma caute pe net, sa il caute pe D., a scris ea un articol amplu despre noi, ne-a citit tot blogul, s-a interesat unde stam, etc.Si cand i-am spus ca o dau in judecata pentru ca mi-a publicat pe net datele personale fara acordul meu si o acuz si de calomnie si-a sters blogul cu totul.
Nu mi se pare normal sa reactionezi in felul acesta.Pe bloguri, mai ales in blogosfera mamiceasca au avut loc diverse „dispute” sau divergente de opinii soldate cu certuri, unele mai blande, altele incheiate cu pizduleli si jigniri.Ok, te certi, te balicaresti, o dai dracu’ pe persoana care te-a enervat atunci, scrii pe blogul tau despre balariile care contravin parerilor tale, dar…dar folosesti nickul pe care si l-a dat persoana pe blog.Daca respectiva nu vrea sa se stie adevarata ei identitate chiar iti poate face rau ( asta mi-au confirmat-o la politie atunci cand, daca nu era D., eu chiar ii faceam reclamatie si o dadeam in judecata pe printesa aia a noptii 😀 ).
Deci mi se pare putin cam riscant sa te apuci sa-i publici pe net unui om ( fara voia lui ) date personale, sa te apuci sa ameninti cu privire la faptul ca nu-si va mai gasi job doar pentru ca ti-a imprumutat un nickname cu care semnezi pe un blog.
Mai apoi, oamenii din HR ( si eu sunt hr-ista dar fac cu totul si cu totul altceva decat face departamentul de HR in genere ) chiar nu au timp ( si aici nu ma refer la firmele de cartier care au 5-10 anagajati) sa caute pe net cine-i X-ulescu sau si daca da o cautare vreo domsoara de la recrutare nu sta apoi sa citeasca pagini intregi de conflicte intre bloggeri 😀 ( ce mseserie faina ar fi asta, sa mergi la job si stai sa citesti cum se balicaresc pe bloguri viitorii candidati 😀 iar apoi sa pregatesti o raportare ampla despre faptul ca Y-ulescu nu e tocmai candidatul ideal pe postul de programator, de exemplu, caci i-a dat o muie unuia pe blogul lui 😀 ).
Cred ca e nevoie de maturitate mai multa cand te apuci sa dai cu noroi in identitatea unora, cred ca putina stapanire de sine in momentul in care simti ca scoti flacari pe nas ar fi mult mai de ajutor pentru toata lumea.
Pentru ca asa cum lui M. Badea care puleste la greu pe toti si toate ce contravin parerilor lui ( si o face public pe un post TV intrand in joc persoane cu coaie grele , nu d-astia nevinovati )nu i s-a facut nimic si nici dat afara nu a fost,tot asa, nici-un hr-ist nu i-ar putea ( si nici nu ar avea voie ! ) sa-i spuna ever vreunei pustoaice ca nu corespunde postului fiindca „fura nickname-uri pe net” , daca interviul scris e de nota 20 si corespunde ca si profesionalism postului pentru care a aplicat.
Vreau sa se inteleaga clar ca pe mine acel conflict m-a amuzat teribil, chiar nu mi s-a parut ceva extrem de serios, atata vreme cat nici eu si nici altii ca mine nu ne-am inregistrat la OSIM si nu suntem de „neimprumutat”.
E urat sa n-ai originalitate si idei proprii si sa le imprumuti / furi de la alti oameni care chiar isi rapesc din timpul lor propiu sa scrie niste ganduri pe un blog personal, e infiorator de nesimtit sa-i strigi unei femei insarcinate ca „are 40 de ani si abia acum face copil ” ( fiecare ni le stim pe-ale noastre si toti avem probleme mai mici sau mai mari asa incat motivele unui om pentru care savarseste o actiune la un moment dat nu le poate judeca / acuza nimeni atata vreme cat nu stii ce este in spatele unui anunt pe un blog ca „sunt insarcinata si am varsta x” ( oricum tipa cu pricina nu are nici pe departe 40 de ani ), e de cacat sa scrii comentarii rautacioase si jignitoare la adresa altora semnand cu nickul unei alte persoane, e de prost gust sa furi pozele ( asta se si pedepseste conform legii din header-ul meu ) oamenilor si sa le postezi ca si cum ar fi ale tale, dar…repet, atata vreme cat nu esti marca inregistrata, orice pusti care vrea sa se distreze pe seama-ti sau care e dus cu pluta poate face asta.Si asa cum ii spuneam cuiva aseara, in momentul cand devii persoana publica pe blog iti asumi atat contactul cu oameni misto , cat si contactul cu loaze, tacnti, obsedati, cretini care n-au altceva mai bun de facut decat sa te injure sau sa-ti scrie idiotenii prin comentariile lor,etc.Cel mai intelept si desigur ca cel mai ok pentru aceste ultime categorii enumerate este sa le sai un mare IGNORE.
Fara sa raspunzi, fara sa intri cu ei in certuri,fara sa te ambalezi aiurea.Ei oricum o vor tine pe-a lor, ei oricum vor continua sa fie in acelasi fel idiot, deci…ignoratul lor este cea mai buna solutie si-n felul acesta se vor potoli si ei caci nu gasesc stimulentul care sa-i tina in priza.