2 ani si jumătate

” o adiere de lumina din candeli inghetate la feresti, a batut la usa vietii tale ” […]

[… ] asa incepea o poveste fara de sfarsit, pentru noi, pe 22 mai 2009.
Timpul a zburat, mi se pare ca toata bebelusia lui Pusicel s-a petrecut undeva departe , intr-o alta lume si-n alt timp.Tot ceea ce a fost atunci extrem de greu am dat uitarii si mi-au ramas intiparite doar momentele frumoase, unice si irepetabile:
prima zi in casa noastra in formula de trei, prima baie, buricul cazut, botezul si primul zambet, prima oara cand si-a tinut singur capul, prima zi cand a stat singur in fundic, nesprjinit,primul gangurit, prima ridicare in picioare, primul „mama” clar si rostit tare de tot, primii pasi, prima baie in mare, prima oara la cresa, primele lacrimi de separare de mine, prima suparare, primul pupic si prima lui imbratisare.
Am dat uitarii momentele cand era bolnav, cand plangea mult si fara sa-l inteleg ce are, de ce nu tacea nici in brate, nici mangaiat, nici mancat, nici lasat in patutul lui, nici in carut, nici pe burta mea unde-i placea mult de tot sa adoarma , nici strans la piept, nici lasat departe de mine.Am uitat repede serile cand nu ma puteam tine pe picioare de oboseala, zilele lungi in care mergeam singura, cu-n carut imens dupa mine, la cumparaturi, carand nu numai copilul greu si mancat bine, ci si sacose greoaie pline de bunatati ce deveneau comestibile din mainile-mi care ingrijeau alaturi de bucate un pisoias mic ce statea langa mine vesnic in bucatarie, cand faceam curat, cand faceam baie, cand ieseam afara, cand mergeam in concedii, cand dormeam,cand visam.
Nu mi-e foarte dor decat de mirosul ala de bebelus, din acea perioada, dupa restul nu prea ravnesc, mie mi-a fost tare, tare greu sa-l cresc, am fost singura, am avut multe momente de sfarseala, am simtit de multe ori ca sunt la capatul puterilor ( de aceea mi-e cumplit de greu sa pricep cum femei, carora li se face intreaga treaba de cei care le ajuta, se vaita continuu ca e greu sa creasca un copil !? ) si ca nu mai pot.
A trecut tot insa si am ajuns intr-o perioada magica.Acum, cu adevarat, as vrea sa se opreasca timpul in loc, sa ramana de-a pururi Pusicel la varsta asta minunata.
Este sfatosul Barba – Cot, vorbaretul fara pereche, tandretea intruchipata, veselia molipsitoare, destepciunea uimitoare pentru 2 ani, sensibilitate maxima si frumusetea mea.
Cand adoarme ii mangai buclele mari si aurii, ii privesc manutele mici care poposesc noapte de noapte in jurul gatului meu sau pe obrazul meu, ii pup gurita mica si rosie care in fiecare zi ma dezmiarda cu vorbe dulci si tandre, ii dezmierd si eu ochii verzi si mari, cu gene lungi, ochi care se pierd intr-ai mei cand ne vedem seara acasa.
La fiecare sunet de sonerie, seara de seara, se aude de dupa usa noastra un glas dulce si suav care chiuie de fericire si striga cu putere: ” a venit mamicaaaaaaaaaa !”.Cand se deschide usa, topaiala se transforma intr-o mare imbratisare, in pupaturi si multe vorbe dulci ;” lasa-ma sa iti pup manutele astea frumoase” imi spune cald in timp ce-mi strange mainile in jurul obrajilor lui si ma pupa in palme.
Apoi incepem sa povestim despre ce stie el la varsta lui: despre toate animalele, despre fructe si legume, despre caracteristicile anotimpului toamna, despre cantece si poezii invatate la gradinita, despre desenele animate ale lui Disney dupa care este innebunit, despre faptul ca-n fiecare zi este pe rand leu, tigru si sarpe sau crocodil ( cel mai adesea este tigru si ne mananca daca nu-i dam papa cand ii este foame), despre toate marcile de masini pe care le recunoaste dupa siglele lor, despre plastilina pe care o modeleaza tacticos, despre forme geometrice ( stie deja cerc, patrat si triunghiul ), despre cuvintele din limba engleza pe care le stie deja ( cateva fructe, cum te cheama, unde stai, cati ani ai ), despre medicamente si la ce le folosim cat si posologia lor, despre adresa unde locium, despre cum ne cheama pe toti membrii familiei, despre faptul ca toti oamenii si lucrurile de pe acest pamant au un nume care este denumirea, despre Doamne-Doamne si rugaciunile pe care i le inaltam ca sa „fim sanatosi si bine”, despre „apa de la Doamne -Doamne pe care o bem ca sa ne fie bine „, despre faptul ca mancam ce avem, caci alti copii nu au nicio bucatica de paine pe masa, despre faptul ca e frumos ( adeseori e preocupat de oglinda si ne intreaba adesea daca el este frumos ), despre cele 2 degete si un al treilea jumatate inchis ca sa ne indice varsta lui, despre Grecia si marea cea albastra la care mai mergem la vara daca avem bani, despre faptul ca nu putem cumpara orice din magazine caci banii se muncesc greu si ne trebuie si la altceva decat la aruncat pe jucarii multe de tot si alte lucruri de care nu avem nevoie, despre iubirea pe care o avem eu cu el si cu tati, despre ziua cand va merge el sa cante la pian ( este o mare dorinta de-a lui pe care i-o spune lui mamaie de cate ori o vede), despre Mos Nicolae si Mos Craciun, despre muzica si faptul ca el o sa fie dansator :-D, despre scris si despre cartile pe care le respectam, le mangaiem si le iubim, despre fotografii cu ajutorul carora putem calatori cu mintea pe unde si cand vrem inapoi in timp, despre faptul ca este important sa fim sanatosi mereu impreuna , despre iubire, despre fetita noastra care nu mai vine desi barza i-a promis lui , domnului tigru, ca o va aduce la noi acasa, despre serviciile noastre, despre faptul ca in curand vine cea mai frumoasa luna din an cu multe Sarbatori, cadouri, prieteni, familie, iubire si multe bunatati pe masa cea incarcata, despre timpul pretios pe care-l petrecem zilnic impreuna, despre faptul ca nu conteaza cat de mult stam impreuan ci ceea ce facem in clipele cat suntem impreuna,despre si despre…
Mi se pare ca e mare, mi se pare ca s-a inaltat mult, are 99 cm si 17 kg, parul numai bucle mari pe care i le voi lasa sa-i curga in voie pe umeri, are un corp frumos, atletic, are maini puternice cu ajutorul carora face tot ce-am enumerat mai sus, are mintea brici si limbajul super dezvoltat pentru cei doar 2 ani si jumatate.Partea fizica si mintea brici sunt meritul lui Dumnezeu ca l-a lasat atat de frumos si pe deasupra si destept( pentru ca daca pana mai acum ceva timp mi-era jena sa aduc in discutie asa ceva, daca eram modesta si ma faceam ca nu vad, o vad altii , mai toti imi spun si mi-au spus ca e un copil foarte frumos, asadar o spun si eu acum ca e frumos de tot si chiar nu sunt cioara! ), partea cu limbajul si cu tot ceea ce stie este meritul meu si al lui taica-su ca ne ocupam de el, al bunicilor care-i explica multe, il plimba si au rabdare cu el.
Limbajul este atat de dezvoltat doar datorita mie care vorbesc ca o moara stricata si el ma mosteneste perfect, din culcare pana-n culcare vorbim verzi si uscate, ba il mai si sun sa vorbesc cu el cand e pe la gradi sau cand ajunge acasa de la gradi – mama tacanita ce sunt !! 😀 Il simt atat de aproape de sufletul meu,ca pe un prieten drag si fidel caruia ii pot povesti tot ce-mi trece mie prin cap, chiar si cand am fost suparata tare de tot si am plans, el mi-a stat alaturi si mi-a sters lacrimile spunandu-mi :” nu mai plange mami, eu sunt aici !”.
Imi spune niste cuvinte care-mi scrijelesc sufletul pana la strafund, cum as putea sa uit vreodata asemenea vorbe pe care nu mi le-a mai spus nimeni niciodata atat de pur si de inocent, vorbe frumoase si calde, izvorate dintr-o iubire imensa total dezinteresata?Cum as putea sa nu ador omuletul asta, carne din carnea mea, sange din sangele meu si suflet din suflet meu cand imi seamana atat de tare la sensibilitate , la romantism , la veselie, la vorbarie?E baiatul meu cel mult dorit, e baiatul meu cel frumos si destept pe care mi l-am dorit atat de mult si am fost binecuvantata cu el, e baiatul meu care a implinit 2 ani si jumatate.
Sa-mi traiesti puiul meu frumos si sa ne bucuri viata intotdeauna la fel ca si acum!
Si o melodie dedicata tie din tot sufletul , cu-n mesaj pe care-l vei intelege peste 2 ani si jumatate inmultit cu 2 jumate, adunat cu 2 jumate ori 2 jumate la patrat !

Anunțuri

2 comentarii la “2 ani si jumătate

  1. Off Amira ca tare frumos mai scrii… mi-au atins cuvintele tale sufletul. Ce fericit va fi Ayan peste ani si ani cand va citi randurile acestea. Ma bucur si in acelasi timp sunt invidioasa (stiu nu e bine , si nici comparatii sa nu fac dar asta e) ca ti ai crescut atat de bine si frumos puiutul tau.

    La multi ani Ayan. Va pupammm.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s