Când minunile au nume de stareţe

Am scris de multe ori pe blog si am spus-o mereu pe viu grai ca eu sunt o persoana care am crescut in iubire de Dumnezeu tatal,al fiului si al Maicutei sale Sfinte.Cel mai mult o iubesc pe Maicuta Domnului, ma rog mereu la ea, ii aduc multumiri vesnice pentru tot binele pe care mi l-a adus in viata mea, pentru fatul ca n-a existat rugaciune pe care i-am inaltat-o sa nu mi-o indeplineasca.
Cu toate acestea nu sunt o persoana religioasa, nu sunt genul care merg duminica la biserica, postesc in fiecare vineri si-n saptamana Mare a Pastelui,merg la biserica numai de Paste in saptamana Mare si atunci ca sa ma dau pe sub masa, vorbesc extrem de colorat si uneori chiar birjareste,am trait in pacat cu mai mult de un barbat inainte de a intra in biserica in ziua sfintei casatorii, n-am facut avorturi ca nu s-a intamplat, ma cert, urasc, am vrut raul altora uneori, am pizmuit, am gandit urat despre aproapele meu, pe scurt, sunt ceea ce se numeste mai mult decat o mireana, nu suport popii ( caci preoti sunt numai cativa ramasi ) si despre monahi am o parere oribila.
Acum ceva vreme am vrut sa scriu o postare despre ” fii Domnului” dar m-am abtinut, am zis ca iar o sa starnesc valuri de critici si nu eram in the good mood la vremea aceea.
Azi am citit pe un blog o postare, apoi am citit si stirea cum ca o calugarita, mai presus de toate si stareta unei manastiri, a dat nastere unor gemene pe care vrea sa le abandoneze la fel ca si pe primul ei nascut, un baietel.Ceea ce m-a sufocat de indignare a fost nu faptul ca madam calugarita si-o vara cu tata popa din Amara, m-am revoltat imens ca era deja la a doua nastere si voia sa-si abandonezez iar pruncii nou-nascuti.Deci nu a fost suficient ca taratura asta de femeie si-a abandonat puiucul prim la un orfelinat, a mai nascut vipera alte 2 fetite pe care le vrea tot in orfelinat.
Si mi-am adus acum aminte de-o ticaloasa d-asta „mireasa a lui Hristos” ( pfu! ca-mi vine sa scuip cand le aud cum se autonumesc ) pe care am cunscut-o intamplator la o masa.Am fost invitata intr-o vizita,sa cinez, unde respectiva „pioasa” fusese adusa de la o manastire din nordul Moldovei pentru un tratament la Bucuresti.Booon !
Intru eu pe usa celor ce ma invitasera ( in prealabil imi facusem la limba nspe mii de cruci ca sa nu cumva sa-mi scape macar vreun dracusor din gura-mi spurcata ), ma asez la masa chiar langa tanara calugarita si deoadata simt pe mana-mi mana-i calda si moale mangaindu-ma usor.Instinctiv mi-am retras mana, m-am uitat lung la ea si am intors capul (pe vremea povestii acesteia nu aveam 3 randuri de osanza la burta si eram cu adevarat o fata atragatoare sau „tentanta” cum ii placea unui fost gagiu de-al meu sa-mi spuna).cat timp a durat acea masa, calugarita nu m-a slabit din ochi si mi-a spus de taspe mii de ori ca-s frumoasa, ca-s superba, ca-s minunata,etc.Mi s-a facut greata instantaneu si m-am ridicat de la masa.Am intrebat gazda de ce a invitat la acea intalnire si o lesbiana si rad acum amintindu-mi mutra siderata a respectivei doamne ( cu care chiar imi permit povesti deocheate) cand a auzit apelativul ce-l foloseam la adresa macutei.Eu am anuntat gazda ca ma retrag, ca mi-e scarba de lesbiene imbracate in straiele casei Domnului, ca ma oripileaza enorm gandul ca icoanele sfinte sunt sarutate de aceleasi guri pe care scarbele farisee le folosesc in jocurile lor murdare de deviate sexual.
Gazda respectiva s-a uitat destul de chioras atunci la mine, o vreme chiar ma enerva cand ne auzeam la telefon si eu o tachinam intreband-o ce mai face maica Lesbia ( desigur ca o botezasem rautacios asa ,dar perfect adevarat ) iar ea sustinea sus si tare ca e „pura si o sfanta, eu chiar nu inteleg cum de ti s-a pus pata pe ea si o tii marunt cu niste aberatii”.I-am explicat ca nu pot intelege si ca in acceptiunea mea depaseste normalul ca o femeie de varsta mea sa ma priveasca cu o asemenea privire hai sa-i zic pofticioasa, de barbat hamesit ( exact asta imi vine acum in cap, o privire de barbat care nu a mai fost la muieri de luni bune ), sa ma mangaie in acel fel si mai ales sa-mi vorbeasca mieros si dulce ca si cum ar fi vrut sa ma agate.Si pe cuvant ca nu am porniri lesbi de nicio culoare, chiar nu intra in fanteziile mele sexul cu o calugarita !
Nu la mult timp de la acea masa, m-a sunat gazda intr-o zi ca sa-mi spuna ca e si mai siderata decat a fost atunci cand am facut-o eu pe maica T. lesbiana.
” – Tu, dar asta chiar era, cum dracu’ ti-ai dat seama?” m-a intrebat cu o voce sugrumata
Am ras atunci si rad si acum in hohote, biata gazda mea nu si-a imaginat ca in lacase de cult se pot intampla asemenea „grozavii” cum le numea ea :-D.Cum a descoperit?maicuta era cautata insistent la mobil si niciodata nu raspundea.Intr-o seara cand era in baie, gazda vazand ca suna mobilul in dementa s-a gandit ca e ceva foarte urgent si a raspuns.De cealalata parte a telefonului se afla amanta cea geloasa care a spurcat-o pe gazda , a acuzat-o ca traieste cu maica T., i-a spus pe sleau femeii asteia care este chiar o cucoana si pe deasupra si-n varsta ,ce-i face si ce-i drege ca o tine atat de mult in Bucuresti, etc.
Atunci gazda a aflat ca maica T. e nu lesbiana ci o mare perversa, care traia cu femeia aia de ceva ani de cand o parasise barbatul si plecase la munca.Desigur ca gazda-doamna s-a facut ca nu stie nimic in fata maicutei, a dus-o la doctor si a tratat-o pe cheltuiala ei, a expediat-o la Moldova , la manastirea ei si dusa a fost.
Povesti cu calugari care sunt gay sau calugarite care ies in oras si traiesc cu divbersi barbati, povestiri de la patriarhie cu arhimandriti , episcopi si alte ranguri bisericesti care sunt d.p.d.v sexual peste puterea noastra de intelegere…as umple pagini intregi.Sunt revoltatori nu pentru ca si-o trag altfel decat noi sau pentru ca ar face altceva decat facem noi toti, e liber fiecare sa faca ce doreste cu trupul sau, nu am nimic cu gay-ii sau cu lesbienele de rand, nu am nimic cu amantlacurile sau povestile picante de amor, dar am o mare scarba in fata fariseilor , in fata spurcaciunilor astora care joaca o carte in fata noastra, a laicilor, si ei sunt perversi cat nici cu gandul nu putem ajunge noi, „pacatosii”.
Si ma revolt si mai tare caci atunci cand mergi la biserica sa-i spui popii ce pacate ai,fie iti pune niste intrebari jenante ( nu mie, caci eu i-as scapa vreo duma in biserica ) sau iti da niste canoane pe care nu le poti tine si mai mare ti-e pacatul decat l-ai avut initial.Mai apoi se uita crucis si vorbesc cu superioritate cand le spui ceva de parca ar avea 3 randuri de c.. (reieri ) si noi am fi din alta lume.Mi se pare scarbos sa ceara bani pentru orice lucru pe care in mod normal ei trebuie sa-l faca gratuit caci intra in atributiile meseriei lui, sa faca comert cu orice lucru cat de mic provenit din biserica, mi se pare de cacat sa vina popa cu botezul in ianuarie la noi in casa si pentru ca se certase diaconul cu nush ce vecin dela etajul 4 , popa sa-mi injure in casa si sa ii strige in gura mare diaconului :” stai, ba, ca vin acum si-l bat mar pe ala!” ( atunci am ras cu D. cu lacrimi ), am o satisfactie enorma ca mi-am bagat in gura mare carnuri multe fix in gura unui popa care mi-a luat lumanarile aprinse la morti si le-a aruncat la gunoi ostentativ ca ” lumanarile se cumpara doar din biserica mea” ( ii facuse ta-su lacas de cult si era stapan absolut si asta! ) , mi se pare jenant ca se plang mereu de ce salarii au ei, amaratii, dar conduc toti SUV-uri si au niste case de se invart dupa soare, mi se pare mai mult decat grotesc sa ti-o dai la butonul maro acolo unde stii ca e totul sfant sau ma rog, ar trebui sa fie asa.
Ar fi multe de discutat pe tema popartailor si a calugarilor, sa fie clar o treaba, nu neg si faptul ca exista intre si printre ei si oameni cu adevarat dedicati iubirii Domnului, oameni cinstiti si la locul lor.Dar cea mai mare parte , din pacate, sunt o sleahta de ipocriti, o adunatura de gay si lesbiene care stau pe moca in manastiri si-si fac de cap.
Despre ” minunea ” asta de stareta care a dat nastere copilelor astora…eu p-asta as steriliza-o si as arunca-o intr-un azil, sa-si duca viata ca un caine.Nu numai ca a pacatuit culcandu-se cu popa, ca a trait „in desfrau si a preacurvit”, dar ce pacat mai mare sa ai decat sa poti trai in casa Domnului facand pe sfanta cand ai un copil abandonat deja si alti doi pe cale de-a-i abandona si pe astia?
E trist, minunile tin doar 3 zile se spune, se pare ca la noi, minunile tin mult mai mult, tin atata vreme cat in manastiri e desfrau si minunile au nume de starete.
Uitati ce zic si oameni simpli, din jurul manastirii cu pricina 😀 :

Noaptea de Sfântul Apostol Andrei

Maine va fi o sarbatoare crestina foarte draga sufletului meu, mi-am dorit mult ca pe Pusicel sa-l cheme si Andrei, dar nu a vrut in ruptul capului D. sa-i punem numele asta.In fiecare an in ajun de Sf.Andrei eu pun la incoltit grau si astept cuminte pana la anul nou sa vad cum va creste, soacra-mea pune cele 12 cepe in pod si urmareste calendarul pentru anul viitor, cunosc fete care-si pun sub perna pita sarata ca sa isi viseze ursitul.De aceea am sa postez un articol interesant despre noaptea din ajunul acestei sarbatori cand sunt multe traditii de urmat si multe legende de citit.

„Sarbatoarea Sfantului Andrei este o sarbatoare incarcata de magie si mister. Desi este o sarbatoare crestineasca in care este cinstit sfantul Andrei, apostolul care a propovaduit pentru prima oara crestinismul pe meleagurile romanesti, peste aceasta sarbatoare, in timp, s-au suprapus mituri, credinte populare si obiceiuri cu iz pagan. Datinile si obiceiurile din popor legate de aceasta zi si noapte sunt insa multe si numeroase. Au frumusetea si farmecul lor, iar cei care stiu sa se lase cuprinsi de vraja acestei sarbatori, vor experimenta pe propria piele autenticitatea unei Halloween pur romanesc.
Cele mai frumoase traditii si obiceiuri romanesti legate de ziua Sfantului Andrei:
Ziua lupului
Ziua Sfantului Andrei mai este cunoscuta in popor si ca Ziua Lupului sau Gadinetul schiop. Se crede ca in aceasta zi lupul capata anumite puteri pe care nu le are in restul anului: el devine mai sprinten si isi poate indoi gatul astfel incat sa isi vada coada. Traditia spune ca aceasta noapte este o noapte speciala si pentru lupi. De peste paduri si dealuri, la chemarea sfantului Andrei, lupii se aduna laolalta. Sfantul, considerat a fi stapan peste fiare, imparte prada si hrana fiecarui lup in parte pentru a avea in iarna care vine. Totodata, el le da voie lupilor sa atace animalele celor care nu respectat sarbatoarea. De aceea, daca vrei sa-ti aperi animalele din gospodarie de atacurile lupilor in noaptea dinspre sfantul Andrei, este bine sa eviti sa faci curat, sa maturi in casa si sa duci gunoiul afara, sa nu imprumuti (te vei afla in paguba daca o vei face) si nici sa nu te pieptani. lup, varcolac, strigoi.
Pentru protectie impotriva lupilor si pentru evitarea eventualelor pericole, exista un alt obicei mostenit din strabuni. In anumite sate, in noaptea Sfantului Andrei, este de datoria barbatului sa ascunda coasa astfel incat nimeni sa nu o gaseasca. Este de datoria femeii sa ingroape un drob de sare in pragul grajdului. Sarea trebuie descantata inainte si scoasa de sub pragul usii a doua zi cand se pune in mancarea vitelor. Animalele vor fi astfel ferrite de vrajile rauvoitorilor. In anumite zone, oamenii lipesc cruci de ceara pe cornul drept al vitelor. La randul tau, fereste-te de lupi in aceasta noapte. Se crede ca omul muscat de lup in aceasta seara se transforma in varcolac…
De asemenea, este bine sa nu faci treaba in aceasta zi. In caz contrar, se crede din batrani, vei fi incercat de boli grele si ciudate.
Sa citim in… vreme si-n elemente vegetale. Predictii meteorologice din popor
In popor, vremea din noaptea Sfantului Andrei o prevesteste pe cea a iernii. Daca cerul va fi fara nori, iar luna se va vedea sus pe cer inseamna ca iarna care va veni va fi calduroasa. Daca cerul va fi acoperit de nori, iar pe cer va fi luna plina, iarna va fi incercata de zapezi mari. Tot de Sfantul Andrei, se rup crengute de mar si se pun in apa. Daca infloresc de Sfantul Vasile, va urma un an plin de belsug si roade. Aceste crengute inmugurite, in anumite zone ale Olteniei, sunt folosite ulterior pe post de sorcova de ziua Sfantului Vasile.
Un alt obicei de prevestire a vremii este obiceiul celor 12 cepe. Fiecare din cele 12 cepe reprezinta o luna diferita a anului. In ajunul Sfantului Andrei, cele 12 cepe se pun intinse in podul casei, lasandu-se acolo pana in ajun de Craciun. Cele care au ramas frumoase sau au incoltit sunt lunile care vor fi incarcate de belsug si roade. Cepele care s-au stricat reprezinta lunile in care vremea va crea paguba. Tot in ajunul sfantului Andrei, exista traditia ca toti membrii familiei sa puna grau la incoltit intr-o farfurioasa cu apa. Graul trebuie pastrat si ingrijit pana in seara de Anul Nou. Cel al carui grau va creste des, frumos si verde va avea parte de un an frumos si plin, bogat in evenimente pozitive. In anul respectiv, va avea parte de noroc si va merge bine in toate privintele, atat in dragoste, cat si pe plan financiar.
Noaptea Sfantului Andrei, o noapte de temut…
Noaptea Sfantului Andrei este o noapte de iubit si de temut. In noaptea de dinaintea Sfantului Andrei (pe 29 inspre 30) se fac cele mai puternice vraji si descantece de dragoste. Prin diverse trucuri mostenite din batrani, fetele incearca sa-si ghiceasca viitorul in iubire si sa-si vada iubitul in vis. Tot in aceasta noapte, strigoii si alte spirite malefice care nu au fost primite in lumea de dincolo dupa inmormantare umblan nestingherite pe drumuri, atacand pe cei care nu sunt pregatiti.
si la geamuri cu usturoi. Tot cu usturoi se ung si tarusii portii. Oalele trebuie intoarce cu gura in jos, cenusa calda scoasa din soba, usile trebuie inchinate cu o lumanare aprinsa si sfintita, placinte dulci si alimente cu usturoi trebuie sa se afle pe masa fiecarui crestin, firimituri de paine trebuie intinse afara, in gospodarie… Astfel, strigoii vor sta deoparte de casa respectiva si nu vor face niciun rau…
Drumurile sunt bantuite in aceasta zi de ‘strigoi vii”, “strigoi morti”, de moroi si pricolici, personaje de temut ale folclorului romanesc pe care ai face bine sa nu le superi sau sa le manii. Ele provoaca pagube in gospodarii, pocesc, amutesc, chinuie, iau virilitatea barbatilor, strica binele si impiedica livezile in a rodi. De aceea, casele trebuie unse la usi si la geamuri cu usturoi. Tot cu usturoi se ung si tarusii portii. Oalele trebuie intoarce cu gura in jos, cenusa calda scoasa din soba, usile trebuie inchinate cu o lumanare aprinsa si sfintita, placinte dulci si alimente cu usturoi trebuie sa se afle pe masa fiecarui crestin, firimituri de paine trebuie intinse afara, in gospodarie… Astfel, strigoii vor sta deoparte de casa respectiva si nu vor face niciun rau…
… dar si o noapte de iubit
Numeroase sunt si traditiile si obiceiurile ce tin de descifrarea viitorului in dragoste. Fetele care doresc sa vada in vis chipul celui iubit isi pun busuioc sau 41 de boabe de grau sub perna in noaptea de 29 spre 30. „ Voi, 41 de fire de grau / Eu voi adormi / Si voi hodini / Dar eu ma rog lui Dumnezeu / Sa-mi trimita ingerul meu / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu” ( T. Pamfile – Sarbatorile de toamna si Postul Craciunului ), trebuie sa spui inainte de a te duce la culcare. Daca visezi ca un barbat iti va lua boabe din acest grau, acel barbat iti este ursitul si te va cere in casatorie in curand.
O alta metoda cunoscuta de a afla daca vei avea noroc in dragoste si te vei casatori este metoda celor 9 cescute. In ajunul Sfantului Andrei, fetele tinere necasatorite trebuie sa umple noua cescute cu apa (pline ochi) si sa le verse continutul intr-o strachina mai mare. Strachina respectiva se asaza sub icoana sau chiar sub icoana Sfantului Andrei daca ai in casa. Ziua urmatoare, apa din strachina trebuie masurata cu aceleasi cescute. Daca in strachina mai ramane apa, este semn ca fata respectiva isi va gasi alesul in curand. Daca in schimb, ultima cescuta nu se va umple, fata respectiva va mai avea de asteptat. In anumite zone, in noaptea sfantului Andrei, cand luna plina este vizibila pe cer, fetele tinere merg pe furis la o fantana si o afunda in apa, rugandu-se Sfantului Andrei astfel: „Sfinte Andrei/ Scoate-i chipul in fata apei/Ca in vis sa il visez/C-aievea sa-l vaz”. (Tudor Pamfile – Sarbatorile la romani).
Totodata, in anumite sate romanesti, se mai pastreaza urmatorul obicei, ‘obiceiul citirii in pari’: fetele ies in miez de noapte afara (in noapte de 29 spre 30) si se indreapta catre gardul casei lor. Ele ating unul din parii gardului fara sa se uite care este, dupa care numara in continuare pana la al noulea, insemnandu-l totodata cu o fir de lana rosie. Ziua urmatoare, pe lumina, se duc la parul respectiv, cel insemnat cu rosu. Daca parul este neted – sotul va fi chipes, insa sarac. Daca parul va fi noduros, nu foarte inalt – sotul va fi sarac, batran si nu va trai prea mult. Daca parul are coaja grasa, sotul va fi foarte avut.
Printre alte metode menite sa-si desluseasca viitorul in iubire se numara si metoda „facutului cu ulcica”, metoda verighetei sau metoda oglindei. Pentru mai multe metode despre aflare a celui ursit, te invitam sa citesti articolul Ziua Sfantului Andrei – sarbatoarea magiei, a strigoilor si a descantecelor de dragoste. ”
sursa aici
Pentru toti cei ce-si sarbatoresc maine onomastica,le urez un sincer La Multi Ani sanatos si plin de impliniri.Sa traiti cu mult noroc dragi Andree si Andrei !

2 ani si jumătate

” o adiere de lumina din candeli inghetate la feresti, a batut la usa vietii tale ” […]

[… ] asa incepea o poveste fara de sfarsit, pentru noi, pe 22 mai 2009.
Timpul a zburat, mi se pare ca toata bebelusia lui Pusicel s-a petrecut undeva departe , intr-o alta lume si-n alt timp.Tot ceea ce a fost atunci extrem de greu am dat uitarii si mi-au ramas intiparite doar momentele frumoase, unice si irepetabile:
prima zi in casa noastra in formula de trei, prima baie, buricul cazut, botezul si primul zambet, prima oara cand si-a tinut singur capul, prima zi cand a stat singur in fundic, nesprjinit,primul gangurit, prima ridicare in picioare, primul „mama” clar si rostit tare de tot, primii pasi, prima baie in mare, prima oara la cresa, primele lacrimi de separare de mine, prima suparare, primul pupic si prima lui imbratisare.
Am dat uitarii momentele cand era bolnav, cand plangea mult si fara sa-l inteleg ce are, de ce nu tacea nici in brate, nici mangaiat, nici mancat, nici lasat in patutul lui, nici in carut, nici pe burta mea unde-i placea mult de tot sa adoarma , nici strans la piept, nici lasat departe de mine.Am uitat repede serile cand nu ma puteam tine pe picioare de oboseala, zilele lungi in care mergeam singura, cu-n carut imens dupa mine, la cumparaturi, carand nu numai copilul greu si mancat bine, ci si sacose greoaie pline de bunatati ce deveneau comestibile din mainile-mi care ingrijeau alaturi de bucate un pisoias mic ce statea langa mine vesnic in bucatarie, cand faceam curat, cand faceam baie, cand ieseam afara, cand mergeam in concedii, cand dormeam,cand visam.
Nu mi-e foarte dor decat de mirosul ala de bebelus, din acea perioada, dupa restul nu prea ravnesc, mie mi-a fost tare, tare greu sa-l cresc, am fost singura, am avut multe momente de sfarseala, am simtit de multe ori ca sunt la capatul puterilor ( de aceea mi-e cumplit de greu sa pricep cum femei, carora li se face intreaga treaba de cei care le ajuta, se vaita continuu ca e greu sa creasca un copil !? ) si ca nu mai pot.
A trecut tot insa si am ajuns intr-o perioada magica.Acum, cu adevarat, as vrea sa se opreasca timpul in loc, sa ramana de-a pururi Pusicel la varsta asta minunata.
Este sfatosul Barba – Cot, vorbaretul fara pereche, tandretea intruchipata, veselia molipsitoare, destepciunea uimitoare pentru 2 ani, sensibilitate maxima si frumusetea mea.
Cand adoarme ii mangai buclele mari si aurii, ii privesc manutele mici care poposesc noapte de noapte in jurul gatului meu sau pe obrazul meu, ii pup gurita mica si rosie care in fiecare zi ma dezmiarda cu vorbe dulci si tandre, ii dezmierd si eu ochii verzi si mari, cu gene lungi, ochi care se pierd intr-ai mei cand ne vedem seara acasa.
La fiecare sunet de sonerie, seara de seara, se aude de dupa usa noastra un glas dulce si suav care chiuie de fericire si striga cu putere: ” a venit mamicaaaaaaaaaa !”.Cand se deschide usa, topaiala se transforma intr-o mare imbratisare, in pupaturi si multe vorbe dulci ;” lasa-ma sa iti pup manutele astea frumoase” imi spune cald in timp ce-mi strange mainile in jurul obrajilor lui si ma pupa in palme.
Apoi incepem sa povestim despre ce stie el la varsta lui: despre toate animalele, despre fructe si legume, despre caracteristicile anotimpului toamna, despre cantece si poezii invatate la gradinita, despre desenele animate ale lui Disney dupa care este innebunit, despre faptul ca-n fiecare zi este pe rand leu, tigru si sarpe sau crocodil ( cel mai adesea este tigru si ne mananca daca nu-i dam papa cand ii este foame), despre toate marcile de masini pe care le recunoaste dupa siglele lor, despre plastilina pe care o modeleaza tacticos, despre forme geometrice ( stie deja cerc, patrat si triunghiul ), despre cuvintele din limba engleza pe care le stie deja ( cateva fructe, cum te cheama, unde stai, cati ani ai ), despre medicamente si la ce le folosim cat si posologia lor, despre adresa unde locium, despre cum ne cheama pe toti membrii familiei, despre faptul ca toti oamenii si lucrurile de pe acest pamant au un nume care este denumirea, despre Doamne-Doamne si rugaciunile pe care i le inaltam ca sa „fim sanatosi si bine”, despre „apa de la Doamne -Doamne pe care o bem ca sa ne fie bine „, despre faptul ca mancam ce avem, caci alti copii nu au nicio bucatica de paine pe masa, despre faptul ca e frumos ( adeseori e preocupat de oglinda si ne intreaba adesea daca el este frumos ), despre cele 2 degete si un al treilea jumatate inchis ca sa ne indice varsta lui, despre Grecia si marea cea albastra la care mai mergem la vara daca avem bani, despre faptul ca nu putem cumpara orice din magazine caci banii se muncesc greu si ne trebuie si la altceva decat la aruncat pe jucarii multe de tot si alte lucruri de care nu avem nevoie, despre iubirea pe care o avem eu cu el si cu tati, despre ziua cand va merge el sa cante la pian ( este o mare dorinta de-a lui pe care i-o spune lui mamaie de cate ori o vede), despre Mos Nicolae si Mos Craciun, despre muzica si faptul ca el o sa fie dansator :-D, despre scris si despre cartile pe care le respectam, le mangaiem si le iubim, despre fotografii cu ajutorul carora putem calatori cu mintea pe unde si cand vrem inapoi in timp, despre faptul ca este important sa fim sanatosi mereu impreuna , despre iubire, despre fetita noastra care nu mai vine desi barza i-a promis lui , domnului tigru, ca o va aduce la noi acasa, despre serviciile noastre, despre faptul ca in curand vine cea mai frumoasa luna din an cu multe Sarbatori, cadouri, prieteni, familie, iubire si multe bunatati pe masa cea incarcata, despre timpul pretios pe care-l petrecem zilnic impreuna, despre faptul ca nu conteaza cat de mult stam impreuan ci ceea ce facem in clipele cat suntem impreuna,despre si despre…
Mi se pare ca e mare, mi se pare ca s-a inaltat mult, are 99 cm si 17 kg, parul numai bucle mari pe care i le voi lasa sa-i curga in voie pe umeri, are un corp frumos, atletic, are maini puternice cu ajutorul carora face tot ce-am enumerat mai sus, are mintea brici si limbajul super dezvoltat pentru cei doar 2 ani si jumatate.Partea fizica si mintea brici sunt meritul lui Dumnezeu ca l-a lasat atat de frumos si pe deasupra si destept( pentru ca daca pana mai acum ceva timp mi-era jena sa aduc in discutie asa ceva, daca eram modesta si ma faceam ca nu vad, o vad altii , mai toti imi spun si mi-au spus ca e un copil foarte frumos, asadar o spun si eu acum ca e frumos de tot si chiar nu sunt cioara! ), partea cu limbajul si cu tot ceea ce stie este meritul meu si al lui taica-su ca ne ocupam de el, al bunicilor care-i explica multe, il plimba si au rabdare cu el.
Limbajul este atat de dezvoltat doar datorita mie care vorbesc ca o moara stricata si el ma mosteneste perfect, din culcare pana-n culcare vorbim verzi si uscate, ba il mai si sun sa vorbesc cu el cand e pe la gradi sau cand ajunge acasa de la gradi – mama tacanita ce sunt !! 😀 Il simt atat de aproape de sufletul meu,ca pe un prieten drag si fidel caruia ii pot povesti tot ce-mi trece mie prin cap, chiar si cand am fost suparata tare de tot si am plans, el mi-a stat alaturi si mi-a sters lacrimile spunandu-mi :” nu mai plange mami, eu sunt aici !”.
Imi spune niste cuvinte care-mi scrijelesc sufletul pana la strafund, cum as putea sa uit vreodata asemenea vorbe pe care nu mi le-a mai spus nimeni niciodata atat de pur si de inocent, vorbe frumoase si calde, izvorate dintr-o iubire imensa total dezinteresata?Cum as putea sa nu ador omuletul asta, carne din carnea mea, sange din sangele meu si suflet din suflet meu cand imi seamana atat de tare la sensibilitate , la romantism , la veselie, la vorbarie?E baiatul meu cel mult dorit, e baiatul meu cel frumos si destept pe care mi l-am dorit atat de mult si am fost binecuvantata cu el, e baiatul meu care a implinit 2 ani si jumatate.
Sa-mi traiesti puiul meu frumos si sa ne bucuri viata intotdeauna la fel ca si acum!
Si o melodie dedicata tie din tot sufletul , cu-n mesaj pe care-l vei intelege peste 2 ani si jumatate inmultit cu 2 jumate, adunat cu 2 jumate ori 2 jumate la patrat !

Despre noul inceput din viata noastra

Weekendurile sunt tot mai ocupate, timpul de scris aproape nu mai exista in timpul saptamanii, iar serile dupa job nu stiu exact ce sa fac mai intai.
Primele mele zile la noul loc de munca au fost complet istovitoare.In prima zi mi-a venit de nu stiu cate ori sa ma ridic si sa plec.Mi s-a parut cumplit de greu programul pe care l-am avut de invatat, in prima zi am avut impresia ca niciodata n-am sa pot sa invat ceea ce mi-au prezentat colegii mei la prima parte a trainingului.Ajunsa seara acasa, dupa ce am schimbat 5 mijloace de transport, dupa ce 3 ani am stat numai acasa si dupa ce de 12 ani nu am mai circulat cu mijloacele de transport, m-am prabusit pe canapea complet deznadajduita si i-am spus lui D. ca poate nu a fost cea mai intelepta decizie a mea momentul in care am acceptat sa fiu corporatista.
Baia calda si odihna m-au ajutat sa vad lucrurile mult mai linistit si mi-am dat seama ca orice inceput este greu, extrem de greu.Se lucreaza intr-un ritm foarte sustinut, sunt momente in care nu am timp nici la toaleta sa merg, nu mai vorbesc de faptul ca acea ora de pauza de masa nu este niciodata o ora intreaga.
Dupa cateva zile insa m-am obisnuit sa fiu la ora fixa la masina companiei care ma ia de la metrou, si cu cele 2 metrouri pe care le iau ca sa ajung in celalalt capat de oras, m-am obisnuit si cu taranii si romanezii care circula in tramvaiul care ma duce pana la metrou, am invatat si orele la care ma duce autobuzul la tramvai si acum drumul mi se pare chiar ok fata de alte navete pe care le fac altii.As putea incerca intr-o zi chiar sa merg cu masina, desi cred ca aventura este destul de anevoioasa avand in vedere in cate locuri se lucreaza in Bucuresti si pe cate strazi este deviata circulatia.
In toata aceasta oboseala si new beggininig nu am simtit nicio clipa insa dezgustul pe care l-am simtit in acea prima zi de gradinita.
Am invatat usor si programul de care ma speriasem atat de tare, am invatat sa gestionez timpul astfel incat nu mi se mai pare absolut ingrozitor faptul ca gasesc lunea dimineata in „inbox” 300 mailuri, nu mi se pare infiorator faptul ca nu plec seara acasa la ora fixa si ca nu pot termina intr-o zi tot ceea ce mi-am propus, nu mi se pare nimic din ceea ce facem la training ceva de groaza si nici faptul ca plec dimineata si vin acasa dupa 12 ore nu ma mai innebuneste.
Daca in primele zile am mancat singura si ma simteam groaznic de stinghera,daca in prima mea zi de job nu m-am ridicat de pe scaun si am vorbit cred ca doar 10 zcuvinte intreaga zi, azi glumesc cu ai mei colegi, ma invita afara, ma invita la masa,impartasim deja povesti mai „intime”, sunt „de-a lor” si nu ma mai simt la fel ca-n acele prime zile.
Stiu ca acolo unde se munceste pe bani se munceste mult si serios, stiu ca sunt o norocoasa ca-n timpurile astea de criza am nimerit( pentru ca Da, pur si simplu a fost o nimereala sa aplic la ei, sa ajung in ultimul moment la interviu , desi initial nu am vrut sa merg, si mai apoi in fix 2 zile sa fiu angajata lor ) la o companie de renume si mai stiu ca-mi voi da toata silinta si voi fi super serioasa in ceea ce fac ca sa fiu pregatita 100 % dupa training.
S-a invatat perfect si Pusicelul cu programul nostru cel nou, ne trezim dimineata „pe noapte” cum spune el :-D, vine masina la 7 : 30 si mi-l ia la gradi, eu ajung la job pe la 8:45 ( prima din tot biroul 😀 ) si vin acasa seara , tot „pe noapte vii mereu mai mami ! ” :-D. Ziua cand mi-e dor de el il vad pe camera, iar seara povestim, ne pupam si ne dragalim cat putem de mult ca sa recuperam timpul ce-l stam separati.
Vreau sa scriu aici ca mie, personal,in viata, toate lucrurile bune mi s-au intamplat atunci cand nu mai asteptam nimic special sa mi se inatmple, atunci cand disperarea sau deznadejdea erau prietenii mei cei mai buni.
Asa a fost si cu venirea lui D. in viata-mi, cu aparitia lui Ayan, cu joburile bune si acum cu gradinita lui Pusicel.Nu cred ca as putea sa le cer doamnelor de acolo sa faca ceva mai mult pentru copilul meu sau pentru noi.Sunt cei mai speciali oameni pe care i-am intalnit pana acum la vreo gradinita particulara.Felul in care vorbesc, felul in care sunt tratati copiii, modul in care se poarta cu ei si cu noi nu ma face decat sa plec capul in fata lor si sa le multumesc zilnic de mii de ori.Desigur, nici eu nu am nu stiu ce pretentii aiuristice, nu am asteptari ireale de la niste oameni care-si toata silinta sa fie bine copiii nostri, iar noi parintii multumiti.
Iar Pusic este indragostit pur si simplu de tot ceea ce inseamna gradinita si lumea lui de basm de acolo.Vine si pleaca de la gradi cu zambetul larg cat toata fata, imi spune ca o iubeste pe dna M. si pe dna A. care-l ia la gradi dimineata si-l aduce seara, imi povesteste ca au avut teatru cu „soiceiul caie plangea iau de tot…”, ca doarme bine si mult in patututir curate si calde, ca se joaca si danseaza in sala de sport mare cat o zi de post, ca orezul cu lapte si scortisoara seamana cu ala pe care i-l fac eu, ca spanacul e bun la gust ” yum -yumii ” 😀 si ca toate doamnele au vorbit cu Mos Nicolae sa vina la copii.
Ce altceva mi-as mai putea dori acum de la viata mea?Cum as putea sa-i multumesc lui Dumnezeu pentru acest sfarsit minunat de an in care mi-a facut atatea surprize frumoase?Si in afara de sanatate pentru toti as putea sa mai indraznesc sa cer ceva? Poate…o mica surioara pe care o tot astept pentru Pusic.Dar asta…de la anul ce vine! Acum e arhi-suficient ce am primit, fericirea imi atarna greu pe umeri si soarele ce-mi lumineaza viata, desi e sfarsit de noiembrie, de multe ori ma orbeste.
Va las cu o melodie care mie imi place la nebunie, R.Kelly a fost mereu unul dintre favoritii mei pe care i-am ascultat in orice moment al vietii mele, cu o melodie ce incheie o toamna minunata pentru mine si familia mea, o melodie ce deschide o luna de iarna splendida:

100 lei…mare cat inima mea !

Azi dimineta Pusicel nu s-a mai dat singur jos din pat, de obosit ce era, desi cu o seara in urma s-a culcat la ora 22:00.L-am luat in brate si i-am soptit in urechi:
– Iubirel este timpul sa plecam, vine masina sa te ia si mami trebuie sa plece la serviciu.
S-a intins moale pe mine, pe umarul meu si a inceput sa miorlaie ca nu vrea sa plece la gradi, nu vrea sa-l imbrac, nu vrea ca eu sa plec la birou.
L-am imbracat mai mult adormit fiind si cand , in sfarsit s-a trezit, am inceput sa-i explixc de ce este necesar sa plec la job, avem nevoie de bani si fara bani nu putem cumpara nimic.
A stat cu ochii mari si a ascultat tot, iar in hol cand sa iesim pe usa mi-a spus cu cea mai suava voce din lume:
” – Mami, eu nu am nevoie de nimic sa-mi cumperi si am si 100 lei de la tataie si am sa ti-i dau tie, doar sa stai cu mine acasa, atat vreau eu !”
M-au induiosat cuvintele lui extrem, dar extrem de mult si am plecat cu ochii-n lacrimi sa-l duc la masina gradinitei.Oare cata dragoste poate exista intre un copil si mama lui la varsta lui Pusic ? ( din partea lui ma intreb caci eu stiu sigur ca-l ador ! )

Vrăbiuţa

Filmuletul acesta pe mine m-a facut sa plang.Ne purtam uneori atat de urat si de nedrept cu ai nostri,suntem atat de nervosi, de iritati si de stresati de tot ceea ce astazi inseamna lumea si viata noastra incat uitam prin cate greutati, probleme au trecut ei cand erau ca si noi si cat de greu ne-au crescut ei la randul lor.Azi, parinte fiind la randul meu, plang cand imi dau seama de cate ori am procedat gresit fata de parintii mei cand a fost sau nu vorba de-o simpla vrabiuta.

Model de violator

De cateva zile toata media vuieste de profesori care se culca cu elevele, de pedofili profesori care desi sunt doctori in stiinta pe care o predau, detin numeroase filme si fotografii cu mai micii lor elevi minori, profesoare care traiesc cu pustani liceeni si alte asemenea cazuri.
Sincer, eu stau ca boul la poarta noua si ma uit si ma uit si ma intreb in ce fel de societate am adus pe lume un copil si unde va merge la scoala?
Pe tema profesorului de sport care „a violat” eleva de la Jean Monnet am avut chiar discutii aprinse cu ai mei, care erau partinitori profesorasului aceluia deocheat.Eu nu pot decat sa-l acuz si sa fiu perfect de acord cu decizia luata de superiorii sai si anume de-a fi exclus din orice unitate de invatamant.
De ce ar trebui sa fiu de partea lui?Si de unde pana unde teoria asta ca el este barbat si daca pustoaica aia „s-a dat la el” el nu a rezistat?Inainte de-a fi barbat, el este un om si mai ales un cadru didactic.Un om presupune a fi cerebral si a-si controla instinctele animalice.Mai apoi, atunci cand iei pe umerii proprii decizia sa te prezinti la catedra, va trebui sa intelegi ca TREBUIE sa devii un model pentru acei copii / elevi.Desi esti tanar si iti place viata, vrei sa ai parul cacaniu in bulinute , 17 tatuaje si 23 de pierce-uri, va trebui sa te abtii de la toate astea daca vrei sa predai in fata unor elevi.Nu le poti cere acelor copii sa nu mai vina intr-un anume fel la scoala daca tu arati ca dreq in papusoi.Esti liber sa faci toate astea , dar lasa la catedra un alt om care e mai integru si se poate imbraca / tunde mai sobru.
Daca esti tanar si ai sangele clocotit si sindrom hormonal nepotolit, mergi sambata in cluburi, agata orice fufa doresti ( sunt o groaza disponibile si stau la agatat ) fa-ti mendrele cu ea tot weekenedul si luni prezinta-te la ore intr-un mod onorabil.
Nu te poti culca cu elevele, cu pustii liceeni, dand vina pe ei.Care ei au avioane in cap la varsta asta a adolescentei, care ei viseaza cai verzi pe pereti si se indragostesc la primul suras al unui om adult, care ei vin la scoala sa invete ceva de la „modelul lor”, profesorul.Ceea ce invata la liceu nu ar trebui sa fie o noua pozitie de facut sex , ci cunostinte si deprinderi noi.
Profesorul – violator a declarat ca eleva de 16 ani s-a dat la el , intrand peste el in camera.Asa, si??? Nu ai puterea sa-ti tii jeansii inchisi si sa-i spui pe un ton mai mult decat ferm sa iasa afara din camera? Sau dac-o vezi „beata rau” s-o duci la culcare fara sa se intample nimic?Dar aici se naste alta intrebare: odata ce ti-a fost data in grija in excursia respectiva , cum de ai lasat o minora sa bea incat sa fie „beata moarta” ??? Deci oprice explicatie ar aduce acest profesor, pe mine, una, nu ma va convinge cu nimic.
La fel cum ,acum cativa ani cand s-a omorat un pusti pentru o profesoara de romana,vinovata morala in opinia mea nu a fost decat ea.Ce cauti tu , femeie maritata, profesoara de romana a elevului sa ai idile cu el?Sunt atatia barbati tineri, majori, liberi sau nu, dispusi la aventuri de tot soiul incat nu te poti cupla cu-n pusti care-ti este elev si pe deasupra si minor.
Dar cel mai rau nu mi se pare faptul ca se culca cu elevii /ele lor, ci faptul ca le dau sperante desarte, ca-i tarasc sufleteste intr-o panza de minciuni cusuta cu dibacie de minte adulta diavoleasca si perversa, ca ii mutileaza apoi pe dinauntru cu drame care-s traite in adolescenta la cote maxime si care lasa ca un fier rosu in suflet multi ani amprenta a ceea ce a crezut acel copil nevinovat ca poate fi intaia si marea lui dragoste.
Inainte de-a ne alege un job ar trebui sa ne gandim de multe ori si foarte profund, sa analizam si sa ne analizam , sa ne punem in diverse situatii si ipostaze, caci atunci cand gresesti niste socoteli, hartii, acte, pantofi, rochii, etc. , orice alt lucru se poate reface.Cu oamenii e greu tare de lucrat si mai ales de modelat.La catedra nu ar trebui lasati toti looserii, care accepta salariile mizerabile pe care din pacate le au cadrele didactce, nu ar trebui admise toate loazele fara scoala, educatie, cultura, pe mana carora ne lasam zilnic copiii, in mainile carora ii increditam cu buna stiinta darul nostru cel mai de pret, copiii nostri.
Iar atunci cand se abat de la reguli si de la strictete , dati afara fara urma de regret.Caci, viitorul acestei tari, va fi maine format din oameni care azi au drept modele – si de la care „iau lectii” – niste proaste, derbedei, inculti si violatori…violatori de suflete,de stima si incredere in sine !

LEAGĂNUL PISICII

Cat timp stam cu ai nostri copii, cat timp le dedicam parintilor nostri, cat timp avem pentru cei dragi?Sunt intrebari la care multi nu-si dau raspunsuri, sunt intrebari pe care multi nici nu si le pun macar.Atunci cand nu-i mai avem pe parinti, bunici sau cei apropiati, atunci cand imbatranim si copiii ne trateaza cu aceeasi lipsa de timp cu care i-am tratat si noi la randu-ne, incep regretele…tardive insa, viata si timpul nu iarta pe nimeni !

LEAGĂNUL PISICII
De Harry Chapin

” Ieri, a venit pe lume copilul ce-l doream
S-a intamplat asa cum o visam.Dar in calatorii eram plecat mereu
Si-a invatat sa umble fara sa stiu eu
Primele vorbe cand le-a spus, acasa nu eram,
Si a crescut,si-l auzeam
,,Taticule, ca tine am sa fiu cand ma fac mare,
Taticule, ca tine am sa fiu.”

Leaganul pisicii si lingurita de argint cea buna
Baietelul cel trist si omul de pe luna.
,,Cand vii acasa, taticule?” ,,Nu stiu,
Dar o sa stam de vorba, promit, cand am sa viu.”

Deunazi, baietelul a facut zece anisori
,,Multumesc, taticule, pentru minge, mi-a spus din ochisori.”,
,,Hai sa ne jucam
Hai sa ma inveti s-o aruncam”,
I-am spus: ,,Nu azi, ca sunt pe graba
Si am cam multa treaba”.
,,In regula”, a grait
Si a plecat spasit,
Dar zambetul nu l-a parasit
,,Tatule,ca tine am sa fiu cand ma fac mare,
Taticule, ca tine am sa fiu.”

Leaganul pisicii si lingurita de argint cea buna
Baietelul cel trist si omul de pe luna.
,,Cand vii acasa, taticule?” ,,Nu stiu,
Dar o sa stam de vorba, promit, cand am sa viu.”

Deunazi s-a intors de la facultate,
Si recunosc ca-I un barbat si jumatate.
,,Fiule, sunt mandru de tine. Nu poti sa stai?”
A dat din cap si mi-a zambit, dar vai,
,,As vrea cheile de la masina sa mi le dai,
Si ne vedem noi mai tarziu. Ce faci, nu mi le dai?”

Leaganul pisicii si lingurita de argint cea buna
Baietelul cel trist si omul de pe luna.
,,Cand vii acasa, fiule?” ,,Nu stiu,
Dar o sa stam de vorba, promit, cand am sa viu.”

M-am pensionat de mult si baiatul meua plecat de-acasa
L-am sunat deunazi, intr-o dupa-masa
I-am spus: ,,As vrea sa te vad, daca n-ai alt program.”
Mi-a zis:,, Cu drag, tata, dar am si eu ceva in plan.
Vezi tu, slujba cea noua…si copiii au gripa
Dar mi-a facut placere sa vorbesc cu tine, in pripa.”
Cand am inchis, mi-am dat seama si mi-a fost rusine
Ca intr-adevar s-a facut mare si e exact ca mine.
Baiatul meu cel drag, este la fel ca mine.
Leaganul pisicii si lingurita de argint cea noua
Baietelul cel trist si omul de pe luna.
,,Cand vii acasa, fiule?” ,, Nu stiu
Dar o sa stam de vorba, promit, cand am sa viu.”

Mateiaş drăgălaş, mulţi ani fericiţi!

Azi serbam onomastica Pusicelului, cu surle si trambite ii uram micului meu frumos sa creasca mare, sa fie sanatos ( cel mai important) si la punga gros 😀 !
Multi ani fericiti si multe petreceri la ceasul onomasticii.Muzica, masa si dansul au loc la gradinita, sa speram ca ne vin si poze pe care sa le postam aici.

Prima zi de grădiniţă ( reloaded )

Sper ca de data asta sa fie ultima data cand incepem cu prima zi de gradinita :-D, corect ar fi sunat titlul prima zi de alta gradinita caci am avut o prima zi in septembrie.
Gradinita unde merge acum Pusicel mi-a placut la nebunie din prima secunda in care am gasit-o pe net, la fata locului insa, m-am indragostit iremediabil de ea.Am fost si am vazut-o saptamana trecuta, am luat actele si ieri l-am si dus pe iubitache.Am avut iar emotii, mi-a fost teama de felul in care va reactiona Pusicu’, daca va plange, daca va sta cuminte , daca se va mai parui cu copiii, daca o va placea pe educatoare, daca si daca.
Scularea a fost tare grea, era si firesc, dupa o luna si jumatate de stat acasa si trezit zilnic la ora 10 dimineata.Cam asa s-a „trezit” Pusi ieri:

Coborati la masina, am constatat ca bateria mea isi daduse obstescul sfarsit, asadar intoarcerea in casa, luat chei de la masina lui tati si fuguta la gradinita.Ma gandeam ca n-am pornit bine si ne va merge rau , superstitii nah! (…) fiecare cu pasarica lui !
Ajunsi la gradi, am simtit asa un calm nemaipomenit, toate grijile mele de pana atunci au fost intr-o clipita alungate.
In primul rand primirea a fost una extraordinara.Cei care au gradinita sunt niste oameni care n-au nicio legatura cu invatamantul si totusi au facut lucrurile impecabil, de la felul in care se poarta personalul pana la igiena, curatenie, meniu,etc.
Am ajuns la gradi putin dupa ora 8:30 ( copiii toti erau la micul dejun ), am primit 2 dulapioare pentru copil ( ca sa-i incapa toate lucrurile cu geaca, ghiozdan, pantofi de strada, etc.) si l-am schimbat in hainutele de interior.Il trimit la gradi numai cu pantaloni de trening si bluzita subtire plus un maiou body pe dedesubt.Este foarte cald, maioul i-l dau ca sa nu stea cu spatele gol si treningul il prefer si eu si educatoarea pentru a se putea dezbraca mai repede la toaleta.
Am primit meniul pe toata saptamana, il vom primi saptamanal ca sa stim ce mananca copiii nostri.

Am pupat una bucata pufosenie si l-am bagat in clasa, pentru prima oara l-am vazut intorcandu-mi spatele si spunandu-mi ” pa mami, ne vedem dupa seviciu’ tau !” Nu tu lacrimi, nu tu tavaleli pe jos, nu tu urlete si pus pe fuga.Nimic, a luat educatoarea de mana si dus a fost in clasa.
Am dat actele si am plecat, aproape conducand nebuneste sa ajung sa deschid pc-ul si sa-l vad pe iubitel ce face acolo.Nu a plans absolut deloc, s-a jucat intreaga zi, a stat cuminte la activitati, a mancat tot, a dormit 3 ore si cand ne-am dus aseara sa-l luam l-am gasit cu ochi sclipind de bucurie si cu glas rugator care ne spunea sa mai stam sa mai coloreze putin cu ceilalti copii 🙂 .

Asta m-a interesat cel mai mult, licarul de fericire din ochii lui si faptul ca pe hol la imbracat mi-a spus de 2 sau 3 ori :” mami, sunt atat de fericit!” Mi-a povestit apoi ca-l pupa doamnele, ca a invatat ca vitaminele din mar stau in coaja, ca marul are seminte tari si maro, ca miezul marului e dulce-acrisor si ca marul il putem manca ” asa” :-D, in compot sau dulceata.
Nu ma interseaza nimic din toate astea decat faptul ca el e fericit acolo, ca au grija de el si mai ales ca dimineata s-a trezit fericit sa mearga la gradinita.Atat!
Maine il sarbatorim pe al nostru Ayan care este si Matei si plec sa-i cumpar tratatie pentru gradi, caci mi-a zis dimineata :” sa nu uiti ca maine avem sarbatoare cu copiii de la gradi” 😀
As putea sa uit??? 😀