Vila Amor, Paralia Katerini – iad sau Gheena?

In urma primei palme primite in Grecia am hotarat ca ar fi inuman pentru un copilas de 2 ani sa-l transbordam atatea ore pe drumuri Grecia-Romania in doar 48 ore.Am mers la o agentie de turism din Paralia ( unde culmea il si cunosc pe patron ), am discutat si i-am explicat situatia si am cerut o camera tripla sau un apartament pentru 10 zile.Desi mi-a displacut complet situatia, desi imi venea sa plang ca raman in Paralia Katerini, am luat totusi lucrurile ca atare si am privit partea plina a paharului.Am cautat sa nu-i stric fericirea copilului care era incantat maxim de marea cea albastra si de toata atmosfera , in general.
Am primit un apartament in vila Amor, pentru suma de 600 euro, suma cu care achitam lejer cele 10 zile in Paros.Dar unde era sa mai fac mofturi si ce era sa mai spun cand e plin sezon si era singura camera disponibila in acel moment?!
Am ajuns la vila Amor, ne-am cazat si a inceput alta nebunie.Proprietarul si consoarta lui ( intre timp am aflat ca e bulgaroaica individa ), ne-au dat cheia camerei si atat.Am urcat, am verificat apa, tv-ul, frgiderul si A/C-ul.Cu exceptia tv-ului pe 4 canale si a frgiderului, nimic dn ceea ce platisem nu functiona.Cobor si-i spun individului ca am o problema cu apa, ca vreau sa stiu in cat timp voi beneficia de apa calda asa cum am platit si stramba din nas si-mi spune :” habar nu am, o sa vina, asteptati!” Acelasi lucru mi-a spus si despre clima, se va repara, va fi totul in regula.
Urc inapoi in camera, despachetam si asteptam, deja se facuse ora 21, eram slinosi de pe drum, cu-n copil care era super obosit si caruia voiam sa-i fac un dus si sa-l culc.
M-au apucat toti bazbuducii, am coborat si i-am sp[us iar individului ca astept deja de 3 ore si nu vine nimeni sa-mi spuna nimic.Apare in schema o grasa de grecoiaca, tanara, care ma ia la perpulis si-mi spune pe un ton super gretos ca ” daca nu-ti place , ia-ti valizele si pleaca!”.
Aia a fost picatura care a umplut paharul, eu sunt tare blanda si surazatoare pana m-ai calcat pe bec.Am inceput sa urlu si cu mine toti odata, urlau la mine 2 babe grecoaice, grasa tanara si ma-sa bulgaroaica care-mi spunea ca ” i-am spus lui X-ulescu de la agentie sa nu-mi mai trimita romani ca nu-mi plac, nu lucrez bine cu ei si ne fac probleme!” Really?
Adica cei 600 de euro i-au placut cand i-a inhatat, acum nu-i plac romanii ca-i fac probleme.I-am amenintat cu politia turistica si i-am lasat sa urle unul la altul, inte timp iscandu-se un scandal imens intre tata si fiica care il prevenise sa repare clima si el n-o facuse.Mosul a aruncat cu tocul de ochelari pe jos, fie-sa tipa ca descreierata si eu ma uitam siderata la cat sunt de imbecili si de primitivi.Nu se incheiase scandalul cand apare o alta grecoaica , scotand flacari pe nari ca am parcat -desi in fata vilei unde locuiam si pe locul unde ne indicase babalacul- in fata magazinului ei si sa-mi iau masina ca ea cheama politia sa-mi dea amenda.M-am uitat la ea si am intrebat-o scurt:” de ce tipi asa?” Raspunsul uluitor? ” Pentru ca nu tipi tu!”. Ah, ok….
Si atunci m-am dezlantuit ca erau toti acolo si am bagat si scos si carnuri si tot ce au vrut sau nu sa auda, fix pe limba lor, cu cel mai misto accent posibil.Le-am dat sa le ajunga.Si s-a facut liniste…Si le-am spus sa cheme toata politia din Grecia ca merg eu imediat la politia turistica si-i aranjez de nu se poate.Si i-am spus si prietenului de la agentie ca nu e posibil sa platesc o suma de bani si sa nu beneficiez de ceea ce am platit, nu este posibil sa mi se spuna de niste xenofobi nenorociti ca nu le place fata mea dar mi-au luat banii, nu e normal sa fiu amenintata cu politia si sa se urle la mine in felul ala, in conditiile in care eu am platit niste servicii si nu cer decat dreptul meu, nimic altceva.
M-am asezat pe o bordura, imi venea sa plang de nervi si am zis ca mereu am inchis ochii la tot felul de gainarii grecesti, e timpul sa n-o mai fac.M-am oprit la politia turistica, le-am povestit ce si cum, au fost mai mult decat ok si cooperanti, m-au insotit la agentie si m-au rugat frumos sa astept pana a doua zi cand ne va muta.
In acea noapte nu a dormit nimeni, in fata balconului era un parc unde copiii s-au jucat pana la 2 dimineata, o mama grecoaica a venit sa faca ordine in joaca copiilor si a si batut un copilas, alti 2….de parinti urlau la copii fara nicio taina ca e ora 2 si unii prosti, veniti in vacanta la ei in tara, vor sa si doarma.Caldura din camera a fost criminala, dusuri am facut mai mult reci decat calai, copilul era rosu si congestionat la fata, de ziceai ca-i scos din cuptor.Am blestemat si injurat alegerea cu Grecia toata noaptea, pe grasa si tot neamul ei de bulgaro-eleni, pe taranca aia d ela magazin care urla fiinca nu urlam eu prima, pe nenea cu agentia lui de turism , pe toti si toate.
A doua zi, acelasi mos flegmatic, de la vila Amor, mi-a spus ca nici azi si nici maine nu voi avea apa si clima ca trebuie sa vina instalatorul.Asa si de ce trebuie sa vina in 3 zile, vine din Taiwan sau…?La care imbecilul imi raspunde ” voi nu ati vazut o clima in Romania si veniti aici sa cereti A/C „.M-a busit rasul de data asta si i-am aratat ca ale noastre cururi au beneficiat de clima si-n masina, dar in case ? ( se mai lauda ca a fost avocat si stie el pe dracu-ghem).
Dupa 3 zile de stat la cretinul ala, in vila lui de 2 coceni, am fost mutati la un hotel care-si merita cu adevarat cei 600 de euro, am beneficiat si de mancare ( demipensiune) ca bonus pentru supararile noastre.Adica alea 3 zile m-a tepuit grecul cu agentia, cazandu-ma intr-o vila unde am aflat la venirea in Romania ca agentiile noastre organizeaza excursii cu 160 euro / 7 zile.Buna gluma, asa-i?Eu la paraliticul ala de mos hodorog, de la vila Amor, din Paralia Katerini, nu m-as mai duce nici daca mi-ar da intreaga vila gratuit.Nu-i plac romanii dar lucreaza numai cu agentii din Romania, nu-i place sa asigure conditii decente de cazare, dar traieste pe spinarea banilor romanilor.O scarba!
La hotelul Konstantin, unde ne-a cazat ulterior, au fost conditii minunate ,personalul de nota 10 +, mancare de nota 6 si ne-am simtit putin aiurea ca zilnic ne spunea dimineata ca poate astazi va mutati intr-o alta camera ca stiti, nu sunteti clientii nostri si v-am dat camera clientilor nostri care vor vedere la mare.Doh! Nu ne-a mutat nimeni si am stat in acea camera intreaga perioada ( adica 7 zile ) dar abia asteptam sa treaca zilele si sa venim acasa, de-abia am asteptat sa plec din Grecia.Nu mi s-a intamplat niciodata sa radiez de fericire ca ma intorc in Bucuresti, nu mi-am dorit nicicand sa plec mai repede din Grecia inapoi acasa, ca acum.
Si pentru o perioada de timp nici nu mai vreau in Grecia…
In Paralia lucrurile nu stau chiar rau, s-a modernizat mult in ultimii 5 ani de cand nu am mai fost eu, am revazut oameni candva dragi cu care stateam la povesti mult si bine si cu care acum am schimbat abia , de complezenta, cateva vorbe, am regasit chiar si prieteni buni la care ne-am dus la o cafea si s-au apucat de-o cearta conjugala de-am zis ca se iau la omor cu noi acolo, am simtit mult mai putina ospitalitate ca si-n alti ani, am simtit o oarecare nesimtire a comerciantilor care odata erau extrem de serviabili, zambitori si draguti, am simtit o schimbare majora in ceea ce altadata mi se parea mirific si iubeam cu intreaga mea fiinta.
Dar am mancat extrem de bine si de gustos, am cumparat lucruri tare frumoase si de negasit in tara, am luat pentru copil niste jucarii extrem de haioase, hainute si multe, multe bijuuri pentru mine, ne-am bronzat si am facut baie, ne-am relaxat si am reusit totusi sa trecem peste toata partea gri a povestii cu pricina si sa ne bucuram de vacanta.
Asadr NU RECOMAND nimanui VILA AMOR din Paralia Katerini, nu mai mergeti sa-i umpleti buzunarele unui nesimtit xenofob care isi urla ura pentru romani dar se hraneste si pune o paine pe masa din banii nostri !!!

Jurnal de călătorie estivală: Grecia ( I )

Toti cei care ma stiu, mai mult sau mai putin, imi cunosc pasiunea si iubirea pe care o nutresc eu pentru Grecia.Dar cand spun iubire, acest sentiment este unul profund, care dureaza de ani de zile, este ca o boala care te-a cuprins si nu-ti mai trece.Eu cred ca pe lumea asta exista 2 feluri de iubiri: iubiri care fac bine si iubiri care fac rau.Sunt oameni care atunci cand iubesc sunt impliniti, motivati, fac lucruri marete si sunt oameni care atunci cand iubesc isi pierd capul cu totul, nu-i mai intereseaza nimic si nimeni exceptand iubirea pe care sunt focusati, isi pierd slujbe, prieteni, uneori chiar si familii.
Ei bine, la mine a fost o iubire din prima categorie, o iubire care m-a determinat sa fac lucruri marete si care m-a impins tot timpul catre ceva mai bun si mai prolific.Desigur , am uitat sa specific ca iubirea descrisa mai sus si catalogata in alb sau negru nu este doar pentru aproapele nostru, ci pentru orice din lumea asta care ne da fiori si ne trezeste senzatii frumoase.
Revenind la pasiunea mea pentru Grecia.
Totul a inceput cand aveam 7 ani si am fost intr-o vacanta -cadou de la ai mei, la Atena.Pentru ca vremurile si regimul de atunci nu ne permiteau sa plecam cu totii, lejer, in vacante, am fost doar cu maica-mea.Drumul cu autocarul mi s-a part atunci cel mai frumos traseu din viata mea, imi amintesc si acum de parca ieri a fost, cum la intrarea in Grecia ( dupa o Romanie si o Iugoslavie merse intr-o bezna totala ) am avut un soc.M-am ridicat in picioare in autocar si am inceput sa urlu cat puteam :” uitati lumini, mama cate lumini, opriti sa vedem luminile!”.Mi s-a parut ceva extraordinar -pentru un copil de 7 ani totul parea atunci fantastic- sa vad autostrazi luminate, magazine cu bannere luminate noaptea, mi s-a parut ireal ca la ora 3 dimineata cand am sosit noi in Atena sa fie deschise magazine care miroseau frumos, care abundau de diverse bunataturi cand la noi tronau la mare cinste „adidasii de porc” si galantarul gol.
O faza haioasa dar si destul de trista, in paralel, a fost faptul ca persoana la care am mers in Atena, ne-a asteptat la ora aceea inaintata in piata Omonia unde soseau autocarele din Romania.Chiar acolo era o cofetarie deschisa non+stop, unde greci de toate varstele beau cafele si prajituri de toate felurile si soiurile tronau in vitrine superb colorate.M-au intrebat ce vreau sa mananc, sa-mi aleg o prajitura.Grea intreabare! De la cartoful si Quick-cola noastra sa mi se infatiseze in fata baclavale, cataifuri, rulouri cu diverse si aromate creme, prajituri cu sucuri si ciocolata din abundenta, ce era sa aleg?Si alergam disperata si nu ma puteam hotari, o voiam ba pe una, ba pe ailalta, tipam si ma agitam incat vanzatoarea a intrebat de unde sunt, din ce tara.I s-a spus ca vin din Romania, sunt uimita de ce este acolo si a rugat-o sa mai astepte putin sa ma hotarasc.Desigur ca nu m-am putut hotari, timp in care vanzatoarea mi-a facut un pachet cu 4 prajituri+ sucuri, pe care mi le-a dat gratuit.N-am sa uit niciodata gestul acela!
Pana la Atena, am facut insa o oprire la Larisa, intr-o benzinarie ( unde peste ani multi m-am oprit de zeci de ori cu turistii ),pentru toaleta si o mica gustare daca doreai.Si mama, primul lucru pe care l-a facut, a fost sa-mi cumpere banane.In acest timp eu am plecat la toaleta, m-am urcat pe wc si am stat acolo cu iniam cat un purice dar hotarata sa nu mai plec de acolo niciodata.Mi-am dorit atat de mult sa ramanem in Grecia incat atunci cand m-au cautat sa plecam cu autocarul am tacut malc si nu am raspuns la strigatele mamei care era deja isterica ca nu ma mai gaseau.
Intr-un final, amenintata de soferul de autocar, m-am dat jos de pe wc si am iesit ca un pui rebegit, plangand si spunandu-le ca eu nu mai plec de acolo. Ce copil eram!
La Atena socul meu a fost unul de proportii uriase, imi amintesc ca ma ducea sa-mi dea souvlaki in Omonia, si mi se parea ca mananc cea mai dumnezeiasca mancare de pe lumea asta ( nu ca acum nu as manca in detrimentul oricarei alte mancari souvlaki si gyros, dar nu din Omonia, ci de pe niste stradute din spatele pietei Syntagma sau din iubitul meu Salonic).
Cat am stat atunci in Atena am plans continuu ca vreau sa raman acolo, eram disperata de ideea intoarcerii acasa si pana la urma maica-mea a fost la biroul emigrari si a intrebat cum ar putea ramane in Grecia, o femeie- profesor singura cu un copil.Conditiile de atunci nu erau tocmai ok pentru o femie singura cu un copil, tata urma sa vina dupa niste ani buni si i-ar fi facut comunistii numai mizerii, inclusiv la serviciu, mama urma sa se angajeze ca menajera pana ar fi invatat limba si pe mine sa ma dea la internat de unde sa ma ia doar sambata pentru ca nu aveam o locuinta stabila.
A refuzat clar conditiile ( pe care si eu acum, ca si mama, le-as refuza ) si ne-am intors in tara.Ani de zile am avut in inima un ghimpe si am acuzat-o mereu ca nu a vrut sa emigram atunci si ca nu a avut puterea sa faca acest pas.Si tot ani de zile raspunsul ei a fost :” te vei face tu mare si te vei plimba in Grecia cat si cum doresti!”.
Si intr-adevar m-am facut mare si m-a ajutat Dumnezeu sa ma plimb in Grecia cat si cum am dorit.Din aceeasi pasiune pentru Ellada mea draga am invatat intai limba ca sa ma pot descurca oriunde si oricand, din aceeasi mare iubire am facut cursul de ghizi ca sa ma pot plimba gratuit in toate coltisoarele ei, din aceeasi mare pasiune am ascultat ani de zile numai si numai muzica greceasca, am avut in facultate numai o gasca de prieteni greci, cu care m-am distrat extraordinar de tare, din aceeasi mare pasiune am iubit si am fost iubita de un grec, cu aceeasi iubire mare m-am reintors mereu in Grecia.
Imi formasem o imagine idilica despre greci, despre comportamentul lor, despre felul in care traiesc, simt si iubesc,imagine care, din pacate, cu cat am stat mai mult in preajma lor,printre ei, in lumea lor, cu atat mai mult se deforma si-mi parea total distrofica.
Sa lucrezi la greci sau pentru greci mi s-a parut cel mai greu, au firi vulcanice, injura, urla si arunca cu diverse cand ii apuca nervii, nu sunt parolisti, au un soi de nebunie pe care nu o puteam intelege desi vorbeam aceeasi limba foarte bine, li se pare ca totul li se cuvine, muncesc putin si vor bani multi, sunt profitori si ar face orice sa te mai pacaleasca putin si tot ce-ti dau iti vor lua candva la schimb.Nu degeaba se spune „sa te feresti de darurile grecilor !”
Dar multa vreme nu mi-a pasat, era ok ca mergeam in Grecia, ca puteam vorbi,respira si auzi in greaca.Odata cu trecerea anilor si cu maturizarea mea -cat de cat – am inteles ca nu sunt tocmai chiar ok ca si oameni, ca au si ei multe uscaturi prin „padurile” lor, am invatat sa invat toate smecheriile cu care-si trateaza clientii si mai ales sa pun gura mare in functie, caci la ei se pare ca asta este un atu pentru o cauza castigata.
Cel mai tare imi displac grecoaicele, mereu am spus-o si o spun si acum cu mana pe inima ca femei mai rele, mai invidioase si mai penale ca cele elene nu am vazut in viata mea.Mi se par niste tate ordinare, niste muieri rele fara o motivatie bine intemeiata, false si gata de atac oricand.
O perioada de vreo 4 ani am luat o pauza cu Grecia, simteam ca ma sufoc daca mai merg acolo, apoi a venit sarcina, nasterea, copilul mic, alte prioritati si am abandonat mersul in vacanta in Grecia.Anul asta am hotarat ca e timpul sa-l duc si pe Pusicel intr-o vacanta departe de tara, nu foarte -foarte dar nici pe litoralul romanesc.
Am facut o rezervare pe booking, in Paros, o insula superba unde eu am mai fost cu ceva ani in urma, o insula care nu este inca cunoscuta de multi romani asadar am visat continuu la marea plecare si la vacanta superba pe care aveam s-o petrecem
Rezervarea am facut-o online, primind un mail cu date de contact si fara niciun avans.Am trimis mailuri multe din tara dar nu mi-a raspuns nimeni, am pus insa pe seama faptului ca multi batrani care au pensiuni in Grecia nu sunt la zi cu tehnologia.
Si am plecat…intr-o zi de joi, pe 18 august, visand la marea cea verde si plajele ei insorite, la linsitea si totodata nebunia insulelor grecesti.
Prima noapte urma s-o dormim in Paralia Katerini, urmand ca a doua zi sa mergem pana-n Atena de unde sa luam ferry pana in Paros.Am ajuns in Paralia la ora 16: 30, drumul a fost gol si Bulgaria am mers-o doar cu o singura oprire conducand cu schimbul si eu si D.Imediat cum am ajuns in Paralia am cumparat o cartela si am dat insistent telefon in Paros.Nu-mi raspundea nimeni.Deja ma panicasem…
In aceeasi Paralie unde am lucrat atatia ani, am niste prieteni greci, la care am dat fuga sa ma sfatuiesc cu ei.Au cautat telefoanele pensiunii , care desigur ca erau cu totul altele decat ceea ce-mi daduse mie bookingul,am sunat si am vorbit cu o doamna amabila care habar nu avea de rezervarea si de sosirea noastra neavand nicio camera libera in perioada imediat urmatoare.M-a apucat groaza, unde ma duceam eu cu-n copil mic dupa mine, fara sa am rezervare nicaieri in Grecia si fara sa stiu daca exista posibilitatea sa gasesc pe insula cazare pentru 12 zile in plin sezon?!
Primul pumn in luasem in plina figura, nu stiu daca bookingul sunt cei vinovati sau grecii sunt raspunzatori pentru asta, atata vreme cat nu achitasem nimic, nu aveam la mana nicio chitanta cui era sa ma adresez si ce era sa reclam?Asa ca am stat turceste pe un trotuar si m-am cugetat impreuna cu D. si cu mama ce avem de facut din ziua urmatoare?Aveam 2 variante simple: ramanem in Paralia sau ne intoarcem la Bucuresti?
Ceea ce a urmat m-a dezgustat si mai mult , mi-a sfaramat o particica din iubirea mea imensa si m-a facut sa spun ca nu mai vreau in Grecia pentru o alta bucata de timp.