Adio de sfârşit şi vise de început

Intotdeauna, pe 31 decembrie, am o stare deloc placuta.Majoritatea oamenilor se gandesc cum sa petreaca si cum sa dantuiasca, mie imi piere cheful total in aceasta zi.Habar n-am care-i motivul, nu-mi place si nu mi-a placut niciodata Revelionul!
Cu toate astea imi fac constiincios datoria de gazda buna si gatesc bucate alese si mai ales bucate traditionale, imi intampin cu drag musafirii si am sperante ca se simt minunat alaturi de noi.Azi sunt extenuata dupa ziua de ieri, zi in care fix 12 ore am stat numai in bucatarie si am robotit cu migala nshpe mii de feluri de haleala, cred eu, super buna: rulada de cascaval cu sunca, pogacele cu jumari, carnaciori in aluat, salam invelit in aluat, salata de boeuf ( asta urasc s-o fac ! ), friptura de porc pe pat de varza acra, cotlete de porc la cuptor cu cartofi si ciuperci cu rozmarin, oua umplute, sarmalute in foi de vita, tartine cu unt de ciuperci.Aseara am cazut extenuata.
Intotdeauna in noaptea de 30 spre 31 decembrie imi fac bilanturi si ma gandesc la anul ce-a trecut si la cel ce va sa vie.Pentru multi, 2010 a fost un an de mare cacaciune, eu am avut un an normal, fara nu stiu ce realizari spectaculoase, dar si fara pierderi.Si asta-i cel mai important.Faptul ca-i am pe toti cei dragi ai mei sanatosi si langa mine.
2010 este anul in care am terminat un master ( chiar daca asa cum imi spunea cineva „ma pot caca pe el”, consider ca am mai invatat ceva , mi-am mai imbogatit cultura cu niste chestiuni pe care chiar le-am citit cu placere si sper sa le pot folosi la un moment dat ), am mai facut un curs de formare profesionala, am fost in cautare de niste joburi care sa fie pe gustul meu, dar nu am gasit nici pe gustul si nici pe negustul meu, in plus nu eram complet hotarata ca vreau la job inapoi.Am fost cu toane, o zi imi doream cu disperare sa merg la job full-time, o alta zi imi doream sa stau forever acasa, impreuna cu al meu Pic si sa traim forever, eu tanara si el mic.
Am fost deziluzionata de niste oameni care se autointitulau „prieteni” si-mi declarau sus si tare „iubire vesnica” , oameni pe care i-am indepartat din drumul meu elegant si mi-am vazut de viata mea, am devenit mult mai solitara si mai antisociala, mi-am tras carapacea si mai tare si privesc lumea doar printr-o deschizatura mica de tot , nu mai suport deloc tara in care traim, presiunea asta negativa psihologica venita zilnic din media prin care ni se inoculeaza involuntar ideea ca vom trai „din ce in ce mai rau si mai greu”, mi-e ciuda ca ni se spune continuu ca suntem „o tara fara speranta” si ma gandesc la Puchitelul meu si la viata pe care ar avea-o el ramanand aici.
A fost un an cu plimbari foarte multe, am facut vacante la greu si am fost plecati in diverse locuri, am reusit sa vindem si o mare parte din ceea ce pierdusem in 2009 si ne-am mai recuperat din bani in felul asta, am reusit sa o scoatem la liman cu bine chiar daca in anumite momente am crezut ca nu mai iesim la capat cu cheltuielile.
Am cunoscut oameni misto, am legat prietenii ( putine dar trainice, sper ), am vorbit cu oameni super interesanti si in felul asta mi-au trecut anumite zile monotone intr-un cadru placut si super funny, am reusit sa facem si ceva schimbari si imbunatatiri prin casa, am visat si am sperat la planuri ce s-au concretizat.
Cel mai important a fost faptul ca am petrecut tot timpul meu liber alaturi de iubitelul mic, ca am fost impreuna enorm de mult timp asa cum pe viitor nu se va mai putea.Si ma intristez…eu imbatranesc si D. la fel cu inca un an si inca un an, Picul va creste si va zbura de langa noi.Dar asta-i viata.Ii fac fata cu brio si incerc sa nu ma las coplesita de nostalgii.Numai de Revelion ma gandesc la chestiile astea, ma uit cum imbatranim cu inca un an si cat de repede trece timpul.Am ajuns sa fiu stresata de trecerea orelor, a zilelor, a lunilor.Nici nu mai stiu cand este 1 ale lunii si nici nu stiu cand vine iar 30 si sfarsit de luna.Mi-e groaza cand voi intra in priza cu serviciu full time, treburi zilnice, etc.Oare cum si cand imi vor trece anii?
Pentru anul viitor, cel mai mult imi doresc :

• sanatate, sa fim toti sanatosi, Ayan, in primul rand, sa se dezvolte perfect normal si armonios

• sa ne gaseasca si anul urmator, pe 31 decembrie, in aceeasi formula, cu toti cei dragi printre noi

• un alt copil, un alt copil la fel de reusit ca si Ayan, un alt copil care sa-mi aduca zambetul pe buze si veselie inzecita in casa, alaturi de puiucul drag pe care-l avem.Imi doresc enorm sa am o motata cu cercei, dar si de va fi baiat, sanatos sa fie si la fel de reusit si frumos ca si maimutica de Guguluf.Si-mi mai doresc o sarcina usoara si putere sa o duc.

• sa se vanda odata casoiul ala mare si sa ne putem face o casuta pe pamant sa plec dreq din blocul asta pe care nu-l mai suport !

• sa iau testul Toefl cu-n punctaj de care am nevoie

• sa fac un curs de masaj la care ma gandesc de ceva vreme

• sa pot obtine o bursa spre final de an viitor

• sa mergem in Suedia si-n Grecia,  in vacanta

Nu in ultimul rand, imi doresc sa avem pace si intelegere in casa, sa fim uniti si sa ne tina Dzeu. mintile in cap sa nu o luam niciunul pe araturi.Imi doresc un an linistit pe care sa-l putem duce, vreau pace si o bruma de speranta ca romanilor le va merge mai bine.Vreau sa vad oameni zambind iar, vreau sa aud vesti bune de la oameni care sunt total pesimsti momentan si mai vreau sa cred ca „bucurosi le-om duce toate”…
Si mai vreau, acum in prag de an nou, de nou inceput sa va urez tuturor un an excelent, un an cu sanatate si plin de mai bine.

La Multi Ani 2011  si  fii  bun si darnic cu noi toti!

 

glitter-graphics.com