Despre vanzari… si nevirtuale

Nu stiu daca suntem total stapaniti de influenta orientala, care a adus cu ea si negociatul la sange, nu stiu daca criza economica prin care trecem i-a facut pe toti cei care vor sa cumpere ceva sa inceapa orice discutie cu vanzatorul printr-o negociere sau nu stiu daca asa am fost mereu si eu habar nu am avut!
E clar ca nu numai pe net oamenii au luat-o razna ( eu, cel putin, asa cred ) si au niste pretentii total aiurea cu statutul lor.Nu am inteles de unde pana unde s-a incetatenit la multi dintre bucuresteni ( eu de ei scriu ca aici traiesc si aici imi fac treburile ) ideea ca nu trebuie sa-ti permiti sa traiesti in lux , luxul oricum trebuie sa-l ai chiar daca faci foamea.Important este sa te evidentiezi, sa epatezi printr-o masina super bengoasa , printr-un telefon cu cat mai multe cristale si paracristale cu-n scor cat o masina, cu multe bijuuri si haine numai de la branduri ( pot fi si din Turcia brandurile fake , important este sa ai 2 initiale consonate vesnic la eticheta), printr-o casa in buricul targului cat mai mare si cat mai impunatoare.Opulenta cat cuprinde, desi o groaza de personaje d-astea o platesc prin credite pe zeci de ani la banci sau la camatari, sau printr-o foamete crunta.Cunosc om care sta in garsoniera in Militari si are in fata blocului X5-ul.Dar nah!Cand isi plimba curu’ prin oras in X5-ul lui cel negru toate pitzi sunt cu botul pe labe si cracii oricand se pot deschide.
Sa revenim…
De 2 ani si jumatate de cand a decedat bunica-mea, ne-a ramas o casa in centru, in buricul targului pe care de un an incercam s-o vindem.Se pusese problema la un moment dat sa ma mut eu cu D. acolo dar nu pot sta in casa aia sub nicio forma.Asadar avem un banner mare pe casa care anunta ca se vinde respectiva proprietate.Are 240 metri patrati, 2 apartamente ( unul sus si unul la mansarda), toate utilitatile, in curte o bucatarie de vara + terasa, casa a fost consolidata , etc.Ideea este ca noi nu vindem acolo casa in sine, ci terenul care este langa parcul Cismigiu si liceul Sava, central si linistit.
In acest an m-am vazut si am vorbit cu o groaza de potentiali cumparatori, m-au carat de nspe mii de ori la casa cu pricina s-o vada -chipurile.Concluzia mea?
– exista un anume segment de fomisti care nu ar avea veci bani sa-si ia macar un apartament dar o casa in centrul Bucurestiului?Astia ma luau cu moartea caprioarei si cu vorbe fin alese si culese ca-n final sa imi spuna ca a mea casa valoreaza 100.000 euro.
– alt segment este cel al barbatilor „puternici” si obraznici care au impresia ca monopolizand discutia ma intimideaza si las garda jos.Astia vin cu o placa d-aia:” daca nu o cumpar eu acum, nu v-o mai ia nimeni! La pretul asta pe care vi-l ofer, e pomana cu lumanare pentru dvs., ei oferindu-mi putin peste 100.000 euro 😀
– altii sunt agentii imobiliari care-mi pun niste intrebari de sta mata-n coada, gen :” daca a fost consolidata casa dupa cutremur, ce fel de grinzi s-au pus, pivnitele ce inaltime exacta au,etc?” si care mai toti pana ajung sa auda ca acceptam sa colaboram si cu agentii imi spun eterna lor poveste :” am un client langa mine care e direct interesat, acum vrea sa vada casa!”
La inceput am pus botul la tampeniile lor si una-doua ma caram eu in centru sa vada unul si altul casa, sa-si dea cu parerea, sa ma intrebe istoricul casei, de ce a murit bunica atat de batrana , de ce nu ne mutam noi in centru, altii imi povesteau ca ei nu mai au televizor, sunt unii care vin numai din plictiseala si curiozitate, altii care-si doresc dintotdeauna o „casa cu gradina si flori”, un alt mascul ” puternic” a indraznit sa tipe la maica-mea spunanadu-i ca e aberant pretul pe care-l cere pe criza, ca el e avocat si cunoaste exact situatia imobiliara actuala ( eu il dadeam afara si-l puleam la greu daca indraznea in casa mea sa-mi ridice tonul ca nu-i las eu pretul la cat vrea el ), exista multi care se intereseaza despre matusa mea cea vedeta care are si ea o parte din casa si au aflat ei de te miri unde ( ca ea ever nu apare la vanzarea de casa ) ei vor sa stie ce mai face si cum ii mai merge in viata personala :-D, etc.
De ceva vreme discut numai eu cu astia toti de suna la diverse ore si-n diverse zile.Le spun clar si taios dintr-o bucata care-i pretul ( cu asta incep discutia ), ii intreb daca are rost sa mai continui cu explicatiile, apoi intreb daca au banii astia ca sa putem sa ne intalnim.
In aceasta perioada nu am intalnit un om serios care sa vrea cu adevarat sa cumpere casa, cu exceptia unui arhitect tanar care voia o casa jos si atelierul sus, era un boem romantic care mi-a placut la nebunie, ii trebuiau insa mult prea multi bani ca si diferenta ca sa ajungem la un numitor comun.
Am intalnit idioti care-mi ofereau la schimb un apartament in Rahova, de 3 camere, in schimbul unei case in centru, la curte si cu 2 apartamente in interior, fiecare apartament de 90 m patrati.Am intalnit femei care povesteau din carti niste lucruri total ireale despre bunastarea lor materiala si care auzind pretul pe care-l cerem se schimbau la mecla (asta in conditiile in care noi cerem acum 1/3 din pretul a ceea ce s-a vandut pe aceeasi strada a bunica-mii acum 3 ani ).
Ceea ce ma uimeste continuu este foamea asta a romanilor dupa lucruri pe care nu si le pot permite.Si eu astept de nu stiu cand sa plec de aici de la bloc, din mizeria comuna in care traim, si eu visez sa vizitez toata Asia dar…de cele mai multe ori raman doar cu visatul.Nu m-am dus in viata mea sa vizitez o casa pentru care nu am nici macar 1/3 din pretul ei, nu deranjez oamenii sa-i pun pe drumuri ca sa le spun eu ce valoare are proprietatea lor, nu-mi permit sa ridic tonul la un om care-si vinde un bun al lui, sunt serioasa si parolista in ceea ce vorbesc, nu pun intrebari aiurite la care nici eu nu ma pricep doar ca sa ma aflu in treaba si mai cu seama nu aburesc omul ca sa-i fixez eu preturi la bunurile lui.
Fratilor, lumea e nebuna in orasul asta, pe bune! dar si mai nebuna sunt eu crezand ca voi gasi asa simplu un cumparator la casuta cu pricina…

Despre vanzarile pe net

De cand am adresa de mail pe gmail, imi sosesc o puzderie de mailuri de pe Picasa, care ma informeaza ca diverse si diversi ( in speta mamici cu copii mici ) vand hainute si alte chestii.Exista acolo pe Picasa albume intregi cu hainute de bebelusi, copii mai mari, diverse alte obiecte folosite, de care vor sa se descotoroseasca pe timp de criza, facand un ban in plus.Ideea mi-a suras si mie si din octombrie mi-am facut si eu un asemenea cont pe Picasa cu lucrurile lui Guguluf – alea mai jmechere – pe care nu le-am dat de pomana ( scriam aici ca si la pomana sunt cate unii nesimtiti care fac mutre, intre timp am gasit o familie minunata, careia i-am tot trimis si o sa-i trimit multi ani de acum incolo, tot ce va pleca de la noi fara a mai purta ) , pe care nu le-am pastrat pentru urmatorul copil ( mai nou am pastrat si hainute unisex care sunt deosebite ca tot mai vreau eu un copil ) si pe care nu le-a distrus copchilul in purtarile lui.Acelasi lucru am facut si pe okazii.
Problema abia acum apare, caci si pe asemenea site-uri umbla diverse idioate care sunt cu hormonii la fileu si trebuie sa-i coloreze icra si altuia ca altfel nu-s linistite.Pe okazii am intalnit diversi paranoici ( acolo am vandut aparatura profesionala pe care am avut-o la salon ) care voiau sa vindem pe nimic aparate luate cu bani grei si-n stare perfecta, in garantie.Daca nu vindeai la pretul dorit de ei, te injurau, licitau aiurea ( si pentru fiecare licitatie ti se percepe un comision in euro) si primeai cele mai bizare comentarii.Pe okazii nici nu ma mai obosesc sa raspund indivizilor deraiati care-mi pun intrebari-cheie, gen :” credeti ca s-ar potrivi sa i-o fac cadou unui baiat de 16 ani?” referitor la o caciula de-a lui Ayan.P-astia ii rejectez instant si nu-mi bat capul.
Pe Picasa am vazut ca sunt tot felul de mame care vand orice iti trece prin minte, citind insa comentariile lor, intelegi ca si pe aici sunt diverse cretinoide.Exemplul cel mai clar – o tuta care a vrut sa cumpere de la mine o salopeta de la ” Z ” , eu am dat pe ea noua 90 ron si acum am lasat-o la 30 ron.E-n stare super, desi Ayan a purtat-o foarte mult.Individa cu pricina ( are deja o fetita si zice ea ca mai asteapta un alt copil) a rezervat salopeta si o palarie si a inceput targuiala cu mine, ba ii trebuia sa-mi deschid un cont in banca ca o costa mult transportul prin posta, ba ii trebuia sa-i las si salopeta si palarioara la 20 ron ca „sunt cam uratele” ( atunci la ce dreq le mai voia?! ) , ba ii trebuia sa fac preturile super mici ca vrea sa cumpere mai mute haine de la noi dar sunt second hand…ba si ba…Initial eu i-am explicat frumos ca nu pot sa-mi deschid un cont in banca special pentru ea, pentru 20 ron ai ei, nu pot sa las toate preturile la 5-6 ron ca atunci le dau de pomana si am terminat, s.a.m.d. Fratilor si mi-am pus nebuna in cap, mi-a trimis 4 mailuri in care mi-a eplicat de la Ana la Caiafa cum e situatia asta pe Picasa, cat de amarate sunt toate mamicile care vand acolo si pentru asta trebuie sa las eu preturile la 5 ron,ca daca voia ” haine noi mergea la magazin si lua, dar asa sunt haine purtate deci tot second hand care inseamna mana a doua „, bla bla bla, mi-a placut insa ca a declarat pasiunea ei numai pentru haine care au etichete de firma :-D.Ei, atat mi-a trebuit sa-i scriu ca un om sarac nu se uita la eticheta cu care-si imbraca copilul, vrea hainute in stare buna , sa le poarte si nu sa fie branduite musai ca nu umbla amaratii aia mici cu eticheta la vedere si nici nu stiu ce imbraca .Pana in final m-a enervat si am dat-o dracu’, nu i-am mai raspuns ca ne apucam la conversat si nu mai termina nebuna zile in sir.Citind insa azi dimineata pe un site, am vazut ca madama asta, facea negocieri la sange, apoi lua hainele si le vindea ea pe okazii la preturi duble/ triple.Am ramas masca, pe bune, eu chiar nu as putea sa fac asa ceva, mi-ar fi rusine sa cumpar de la un om caruia ii spun ca-s amarata si ca nu am bani, iar apoi sa ma prinda ca revand hainele copilului sau la pret dublu.Ce nenorocite!
Am citit apoi ca unele care vand asemenea haine , trimit pachetele prin posta cu ramburs si cand ajung la destinatar acesta descopera cu stupoare ca hainele sunt altele, sunt patate sau rupte.Alte bolnave d-astea pun adaos la ramburs de costa pachetul cat nu face, altele vand haine rupte si mizerabile,etc.
Mai sunt nise mailuri care tot asa cer ajutor sa le dai bani ca au copiii bolnavi si am citit ulterior ca cer bani si nu exista niciun copil bolnav, ele sunt bine merci si prostii care vor sa ajute raman cu banii dati pentru fumurile unora care profita de criza si de nenorocirea oamenilor care-s cu adevarat in nevoi.
Ce fel de specimene sunt astea, cat de periculos e internetul si-n cine sa mai ai incredere in ziua de azi?