Sfarsit de octombrie colorat

Click to play this Smilebox slideshow
Create your own slideshow - Powered by Smilebox
Make a free slideshow
Anunțuri

Happy Halloween pe noua ora de iarna!

La noi se mediatizeaza foarte mult aceasta sarbatoare imprumutata de la U.S-isti dar nimeni nu face un documentar amplu cu istoria Haloween-ului si cu semnificatia acestuia.Ne arata numai cluburi pline ochi de diversi ciudati/e costumati/e in cele mai grotesti feluri, dar nu ar arata si ceva mai educativ ca de exemplu cum sarbatoresc cei mici acesta zi, cum se pregatesc pentru intampinarea zilei de 31 octombrie, cum scobesc dovlecii si-i orneaza in cele mai creative feluri si moduri, ajutati de adultii din preajma lor.
Mai jos am sa scriu cateva idei despre istoria Haloween-ului – asa cum le-am gasit pe net- , cateva povesti de Haloween si am mai gasit pe un site niste planse de colorat, pentru copilasii mai mari, care se bucura si inteleg semnificatia acestei Sarbatori.

Istoria Halloween-ului

Pare o sarbatoare pagana prin manifestari, si totusi a fost acceptata de biserica. Noi am luat-o de la americani si totusi radacinile ei sunt europene. Este vorba despre povestea noptii de HALLOWEEN.
Halloween sau Hallow’en este o sarbatoare celebrata in noaptea de 31 octombrie. Termenul Halloween este prescurtarea de la All-hallow-even, care este acum cunoscut si ca All Saints’Day.
Activitatiile traditionale include trick-or-treating, focuri in aer liber, baluri mascate, vizitarea “caselor bantuite” si sculptarea bostanilor.
Emigrantii irlandezi si scotieni au dus cu ei traditia in America de Nord in secolul al IX-lea. Alte tari din Vest au “imbratisat” sarbatoare abia pe sfarsitul secolului XX.
Halloween-ul este acum sarbatorit in cateva parti ale Lumii de Vest, cel mai intalnit in Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico si Regatul Unit, iar ocazional in unele parti ale Australiei si Noua Zeelanda.
Sarbatoarea moderna a Halloween-ului se pare ca are originile din anticul festival Galeic cunoscut ca Samhain. Festivalul Samhain este sarbatoarea sfarsitului sezonului de cultivat in cultura Celtica si este uneori eronat considerata ca fiind “Noul An Celtic”. Traditional, festivalul era practicat de catre paganii antici, de a fura proviziile si de a face masacre.
Galeici antici credeau ca in 31 octombrie, granitele dintre lumea celor vii si lumea mortilor se vor uni iar mortii vor reveni la viata creand boli
si stricand recolta. Sarbatoarea implica frecvent focuri in aer liber unde oasele celor macelariti de pagani erau aruncate. Costume
si masti erau de asemenea purtate in timpul festivalului in incercarea de a mima spiritele rele sau de a le speria.
Cand Roamanii au ocupat teritoriul celtilor, cateva traditii romane au fost introduse in festival. Feralia o zi sarbatorita pe sfarsitul lui octombrie de catre romani, ca o zi a mortilor acesta fiind tot un festival, dar inchinat zeitei Pomona, zeita fructelor care a fost introdusa in festivalul de Halloween. Simbolul zeitei Pomona era un mar, care isi are originea in scufundatul dupa mere, de Halloween.
Celtii, care traiau acum 2000 de ani in zonacare acum este acoperita de Irlanda, Regatul Unit si nordul Frantei, sarbatoreau Anul Nou pe data de 1 noiembrie. Aceasta zi marca sfarsitul verii si al recoltei si inceputul iernii, anotimpul asociat deseori cu moartea.
Celtii credeau ca in noaptea dinaintea Anului Nou limita dintre taramul celor morti si lumea lor devine neclara si ca fantomele celor decedati se intorc sa bantuie pamantul, creand probleme
si stricand recoltele. Tocmai de aceea, in noaptea de 31 octombrie, ei sarbatoreau Samhain, un festival pentru care construiau rugi sacri pe care faceau sacrificii zeitatilor sub forma de grane sau animale. In timpul celebrarii, celtii purtau costume in general facute din piele si capete de animale. Cand sarbatoarea lua sfarsit, ei foloseau focul de la rugii de sacrificiu pentru a-si aprinde focurile stinse mai devreme in aceasi seara. Scopul era acela de a-i proteja pe parcursul iernii care urma.
Probabil de aici a venit ulterior ideea dovlecilor luminati din interior. Ulterior cucerii romane, Samhain-ul celtic a fost combinat cu doua sarbatori de origine romana: Feralia, o zi la sfarsitul lui octombrie, in care romanii isi comemorau mortii si festivalul in care o onorau pe Pomona, zeita romana a fructelor si a copacilor. In secolul VII, influenta crestinismului se extinsese si pe pamantul celtic.
Papa Bonifaciu al IV-lea a stabilit ziua de 1 noiembrie ca fiind dedicata comemorarii sfintilor si martirilor: „Ziua tuturor sfintilor”, o sarbatoare care aducea mult cu festivalul celt, dar era desemnata de biserica.Pana prin anii ’30, in America, Halloween-ul adus de colonistii englezi, devenise o sarbatoare seculara, dar centrata pe comunitate, cu parade, si petreceri raspandite prin tot orasul. Tot cam in acest timp a fost resuscitata si traditia „trick or treat” care dateaza probabil din vremurile paradelor de Ziua tuturor sfintilor din Anglia.
In timpul festivitatilor, sarmanii cerseau mancare si oamenii le ofereau placinte numite „prajituri de suflet” in schimbul promisiunii de a se ruga pentru sufletele celor morti din familia lor. Aceasta traditie era un mod relativ necostisitor pentru ca toata comunitatea sa se bucure de sarbatoare.
In teorie, oamenii puteau preveni sa fie pacaliti (trick) oferind copiilor
sau celor care le sunau la usa costumati o mica atentie (treat) – bomboane, dulciuri, mere. Obiceiul costumelor de Halloween are radacini adanci in istorie, plecand de la vechii celti chinuiti de gerul iernii, pana la englezii care considerau ca in noaptea in care se deschid portile celor fara viata
, nu pot iesi afara din casa decat costumati pentru a speria, la randul lor, fantomele.

Povesti de halloween

Povestea lui Jack O’Lanterns

Jack O’Lanterns este numele dovleacului care lumineaza casele in noaptea de Halloween.Originea sa este relatata de o poveste irlandeza, despre un barbat numit “Zgircitul Jack “.
Acesta a baut cu Diavolul si, cum nu vroia sa plateasca pentru bautura, l-a convins sa se transforme intr-o moneda de aur pentru a putea plati. Dar Jack a pastrat moneda si a pus-o intr-un buzunar alaturi de o moneda de argint, care facea imposibil ca Diavolul sa isi revina la starea initiala.
Jack l-a eliberat, in cele din urma, pe Diavol, cu promisiunea ca acesta sa nu il deranjeze timp de un an, iar in cazul in care va muri, sa nu ii revendice sufletul. In anul urmator, Jack l-a ademenit pe Diavol si l-a rugat sa se urce intr-un copac pentru a-i aduce un mar. Intre timp, Jack a scrijelit pe scoarta copacului semnul crucii si Diavolul nu a coborit din copac pana nu i-a promis ca nu il va deranja timp de zece ani.
La scurt timp, Jack a murit iar Dumnezeu nu l-a primit in Rai. Nici Diavolul, asa cum s-au inteles, nu l-a primit in Iad nerevendicandu-i sufletul si trimitandu-l afara, in noapte, doar cu un carbune aprins care sa ii lumineze drumul. Jack a pus carbunele intr-un nap si, de atunci, calatoreste pe Pamint.
Odata ajunsi in America, irlandezii au adus cu ei obiceiul de a face napi luminosi si de a-I pune in geam, pentru a speria spiritele mortilor si pe cel al lui Jack. Aici au descoperit dovleacul, perfect pentru a-l transforma in “Jack O’Lanterns”.

Portretul Theodosiei Burr

Pe 31 decembrie, 1812, frumoasa
si vivacea Theodosia Burr, sotie a instaritului Guvernator Josepsh Alston al Carolinei de Sud, si-a parasit plantatia sotului ei si a inceput sa navigheze pe corabia The Patriot spre nord catre iubitul ei tata, faimosul Aaron Burr, in New York City.
La inceputul lui ianuarie vasul a fost acostat la Capul Hatters de catre corabii a Marii Britanii, care erau atunci in razboi cu Statele Unite, dar i-a fost permis sa-si continue calatoria. The Patriot nu a mai fost vazut vreodata sau nu cu siguranta si nici Theodosia.
O furtuna puternica, chira in acea noapte a lovit coasta Carolinei de Nord. Uni spun ca in timpul calatoriei piratii au urcat la bordul vasului, furand toate bunurile si fortand pasagerii si echipajul sa “mearga pe scandura” iar apoi au scufundat vasul. Totusi legenda insista asupra faptului ca Theodosia a supravietuit si a ajuns la mal pe o barcuta, fara nici una din bijuteriile ei, purtand doar un portret cu ea, si cu luciditatea mintilor pierduta. A fost luata in grija de catre un pescar si nevasta lui.
Anul a trecut. In 1869, femeia
ciudata s-a imbolnavit si un docotor din orasul Elizabeth a fost chemat sa o ingrijeasca. El a facut tot ce a facut, dar era clar ca ea nu mai avea mult de trait. In timp ce el paraea camera bolnavei, sarmana sotie a pescarului i-a spus doctorului
ca sa aleaga orice din casa, pentru ca din pacate nu are bani ca sa plateasca. El a cerut minunatul portret care atarna pe perete, in acel moment bolnava a tasnit din pat strigand “” Este al meu! Nu o sa-ti permit sa-l iei! Eu sunt in drum sa-l vizitez pe tatal meu in New York, si ii duc acest portret al scumpei sale fiice Theodosia!” Astea fiind spuse ea a prins tabloul si a tasnit-o la fuga catre ocean intrand in apa.Ziua urmatoare portretul a fost gasit pe plaja.
Sunt fapte nu legenda, ca doctorul a luat tabloul de pe plaja l-a vandut in orasul sau natal Elizabeth, iar cel caruia l-a vandut, dupa cativa ani vanzandu-l mai departe unui membru al familiei Burr, iar portretul inca mai exista si in zilele noastre.”
( sursa: aici )

Plansele de colorat, cu tema Haloween-ului, se pot printa de aici .

Asadar, tuturor va dorim, pe noua ora de iarna ( ma deprima schimbarea asta de ora, cu intunecatul mai devreme si venirea iernii 😦 ! )


glitter-graphics.com

Aniversare cu si de belea !

Desi controlul de miercuri la orl-ista ne-a anuntat lipirea timpanului si revenirea lui catre o culoare roz, ne-a interzis totusi sa iesim afara, sa-i facem baie pe cap si sa il tinem la frig.Cu toate cele indicate mai sus , ieri seara nu am putut absenta de la aniversarea unui an de viata al Evei si a celebrei traditii cu ” ruperea turtei ”
Asa ca am luat una bucata copil de aripioara si-un sot abia intors de la munci si am plecat spre prietenii nostri.Din motive de neorganizare am ajuns mai tarziu la fiesta, ce incepuse la ora 17, si am pierdut ritualul de rupere al turtei, dar am aflat ca printesa mica a ales : cheile de la masina, rujul si telefonul, deci o viitoare pitzi o avem in ograda 😀 ( asa cum glumeam cu mama-sa aseara )

Click to play this Smilebox greeting
Create your own greeting - Powered by Smilebox
Another free greeting by Smilebox

Desi am plecat cu-n copil perfect sanatos de acasa, la petrecere l-a apucat burta, in sensul ca din senin a inceput sa faca 2 scaune super moi unul dupa altul, apoi a „inundat” toate hainele cu care era imbracat 😀 ( noroc ca-n astfel de ocazii plec mereu cu schimburi complete de acasa ) si eu am stat mai mutl in wc-ul prietenei mele decat la masa in restaurant.N-ar fi fost mare lucru daca nu ar fi trebuit sa si plecam caci speriata fiind sa nu „inunde” si hainele cu care abia il schibasem, am hotarat ca e cazul sa ne retragem acasa.Ajunsi la noi in ograda, fireste ca nu a mai avut niciun scaun, dar…dar a vomitat dupa un ceai de menta pe care i l-am dat sa-l bea in loc de lapte.A tras un jet de a stropit toata bucataria si apoi imbaiat si curatat ca la carte si-a revenit si l-a apucat un chef de joaca de nu s-a mai vazut! Normal ca nu a mai avut nimic toata noaptea si tind sa cred ca tot ce s-a intamplat a fost de la atata antibiotic pe care-l tot ia de 15 zile.O fi deja suficient pentru stomacelul lui, nu?Deci am trecut de la o belea la alta…
In alta ordine de idei, desi fara chef si mai mult a stat la toaleta decat la festvitate, Picu meu a fost ca intotdeauna in centrul atentiei.De data asta m-am simtit extrem de mandra, la un moment dat eram adunati o gramada de adulti in jurul lui si toti il admirau.Mi se umple inima de fericire cand vad ce minunatie mica de copil am facut, sincer ma umplu de o mandrie nemaitraita pana acum, caci toata lumea pe unde mergem cu el il admira si-l place.Ma simt minunat cand toti ii admira parul carliontat si frumusetea de fatuca , dar mai ales ma umflu in pene cand il vad cat este de admirat pentru ceea ce face la varsta lui si asta-i rodul muncii mele cu el.Sunt cea mai fericita mama din lume cand vad cat lipici are la oameni puiul meu de om.Inutil sa spun ca-l iubesc ca pe ochii din cap si cu fiecare zi cu care trece dragostea mea se multiplica.
La petrecere au mai fost inca 2 copilasi, o fetita Ilinca si un baietel David.La niciunul nu a vrut sa se uite copilul meu , a stat lipit de mine ca marca de scrisoare si doar in momentul revederii Evei m-a lasat si a plecat la ea.Revederea lor m-a uimit.Ea nu merge inca in pcioare dar in 4 labe a luat0o la galop cand l-a vazut si el o mangaia tandru pe par, o apuca de manuta.Cata placere pot simti atunci cand ii vad gesturile fata de alti copii mai mici ca si el!Pentru Eva stiam ca are o slabiciune de mai mult timp, acum insa ni s-a confirmat.O putem numi „mica lui pasiune”, vorba tatalui Evei:” golan nu e, cearcane nu are, dar un job stabil are?” 😀
Ne-a parut rau ca nu am putut sta mai mult la petrecere, insa cat de curand ne vom duce iar in vizita la o partida de joaca si tatonari 😀

Click to play this Smilebox scrapbook
Create your own scrapbook - Powered by Smilebox
This scrapbook created with Smilebox

Timpan perforat si otita medie supurata

Desi au trecut 4 zile de la ultima mea postare, vestile nu sunt deloc bune, durerea lui Picutu de ureche s-a transformat in cosmar dupa ce aseara l-am spalat pe cap.
Vineri l-am dus la cresa, a fost totul in regula, l-am luat acasa bine sanatos ( cel putin asa parea ), nu i-a mai supurat urechea si chiar ma gandeam ce fericire ca s-a inzdravenit.Ma pregateam deja de varicela, deoarece primul caz a ajuns si la ei in grupa.In weekend a mers totul struna, sambata i-a supurat iar urechea, dar mult mai putin ca inainte si m-am gandit ca e ultima curatare asa cum spusese pediatra lui.Aseara l-am imbaiat si l-am pregatit pentru cresa, avusesem niste prieteni in vizita cu care Ayan se jucase si se distrase copios, s-a culcat super fericit si vesel.La ora 4 dimineata a inceput cosmarul.A plans atat de tare de durere de ureche incat chiar nu stiam ce sa-i mai fac, ca la prima tura de ulei nu i-a cedat si nici cu sare calda nu l-a mai lasat durerea.Urla de durere si mie mi se rupea inima caci stiu prin ce dureri trece un omusor incercat de otita.Ma gandeam ce dracu’ se intampla in ultima vreme cu medicii caci numai un tratament adecvat nu i-au dat desi l-au vazut in ultimele 2 saptamani o armata de doctori.In sfarsit, pe la ora 6:30 a.m. a adormit, dupa inca o tura de sare calda si ulei de masline cald in ureche.L-am pazit si m-am gandit ca treaba-i groasa daca nu-i cedeaza durerea cu punga de sare.Am asteptat sa se trezeasca ca sa pot sa-l duc la Medlife la orl.Intre timp s-a luat curentul, am ramas fara telefon fix si pc si ma gandeam cum sa dau de telefonul de la Medlife.Sun o prietena s-o rog sa intre pe net, sa-mi dea informatiile de care aveam nevoie si-mi spune ca nu are rost sa merg la Medlife, caci stie ea o doctorita orl-ista super buna.Ma trimite la o policlinica care este la 5 minute de noi si intr-adevar am gasit dupa multa vreme un medic cu adevarat competent.Doctorita se numeste Vuzitas Greti si este un orl-ist de nota 10. Cum s-a trezit l-am inhatat de-o aripa si fuga mars la policlinica.Consultatia 50 ron si diagnosticul super naspa: timpan perforat si otita medie supurata.Cand am auzit de timpan perforat am simtit ca lesin efectiv.Ma gandeam ca l-am nascut normal si uite cum poate ramane copilul surd dintr-o aiureala?!
M-a linistit doctorita, explicandu-mi efectiv babeste ce si cum este si se intampla cu timpanul celor mici, m-a asigurat ca-n 99 % dintre cazuri in 2-4 saptamani se reface complet si mi-a spus ca s-a ajuns aici datorita tratamentului necorespunzator dat de pediatra la viroza ce-a avut-o.Este al doilea orl-ist care-l vede pe Ayan si-mi spune sa nu-i mai dau antibiotic fara biograma si eu, ca o stupida ce sunt, nu ma invat minte!Mi-a explicat ca i s-a dat un antibiotic care nu acoperea si zona urechilor si-n felul asta toata infectia i s-a dus in ureche si puroiul cel mult adunat, pe canalul ce uneste nasul de ureche, i-a perforat timpanul.Tratamentul?
– apa oxigenata – de 3 ori /zi spalaturi si spera sa se curete puroiul asa fara a fi nevoie sa-l aspire
– 2 picaturi de Ciprofloxacin de 3 ori / zi
– antibiotic iar cate 4 ml la 12 ore Augmentin Bis
– nu am voie sa-l scot afara, sa faca baie pe cap in perioada asta
Ne-a chemat la control peste 2 zile si atunci decide daca il aspira sau ramane tot pe apa oxigenata, atunci imi va spune cat timp il tin pe antibiotic ( momentan mi-a dat pentru 5 zile ) si daca suntem pe calea cea buna.Offfff, sper sa se refaca, sa nu ramana cumva cu urmari, am intrebat cum este posibil ca un copil cum am fost eu , suferind 4 ani de niste crize cumplite de otita sa nu am niciodata timpanul fisurat?! Raspunsul?Tratament medicamentos corespunzator, respectiv injectii cu penicilina care mergeau la fix pe otita atunci.
Hotararea ce am luat-o azi?Niciodata cat timp Ayan va fi racit nu mai merg la pediatra, merg direct la orl-ista cu el, este si aproape si stie exact ce si cum sa-i dau copilului, pentru a nu mai ajunge cu el la asemenea deznodamant ingrozitor – din punctul meu de vedere, ca si mama – desi, poate el pare in ochii unui specialist un mizilic.Mai apoi m-am intrebat cum a fost posibil ca aceasta doctorita sa-mi dea antibioticul 100 % compensat, iar pediatra lui curanta sa-mi dea mereu retete cu medicamente la care platsec cate 200-300 ron fiecare? Enigma…Se mai merita sa merg la consulatii la pediatra in acest caz?

Remedii contra durerii de ureche

Azi stam acasa impreuna, caci micul print a avut dureri mari de urechea dreapta, respectiv cea care-i supura.Am resunat ieri pediatra si am intrebat-o ce anume are la ureche, am terminat antibioticul dar urechea dreapta tot ii „curge” si din documentarea mea stiu ca nu e tocmai ok.Mi-a zis sa-l las in pace, a fost sub antibiotic si e in regula situatia.Aseara dupa ce l-am culcat iar la 21:15 se intrezarea o seara de dadaceala a lui D., caci si el este bolnav rau de aceeasi viroza odioasa.Dupa 2 ore cand ma bagasem si eu ca omu’ sa ma odihnesc, zbang! durere mare de ureche a lui Picutu.M-am gandit eu ca se va ajunge aici, cum pediatra lui mi-a interzis sa-i pun in ureche orice fel de picaturi, mi-am adus aminte ca mie imi trecea orice fel de durere groaznica pe care o aveam cu sare calda ( de altfel cu sare calda m-a si vindecat complet de otitele acute pe care le-am tot facut ).Si i-am facut un saculet dintr-un ciorapel si sare grunjoasa, l-am incalzit la microunde ( nu fierbinte, ci cald ) si i l-am tinut la ureche si pe gat pe partea urechii bolnave.I-am pus si niste ulei de masline caldut in ureche si astfel l-am linistit.A dormit ca puiul toata noaptea si spre marea mea bucurie si surpriza nu i-a mai curs nimic din ureche intreaga noapte.Azi mergem la orl-ist ( sa aud eu ca e ok sa -i supureze urechea -desi a fost sub antibiotic – si de la un specialist ) si il tin acasa sa nu-l traga curentul sau sa stea pe jos cu capul ( cum mai are obiceiul ).
Am citit ca si busuiocul, macerat o noapte in ulei de masline, are acelasi efect miraculos pentru ureche ( supurare si durere ) dar nu am avut busuioc.
Daca aveti probleme cu urechile voastre sau ale copilasilor, remediile mai sus amintite sunt super pentru a ceda durerea in prima faza si a va putea calma pana ajungeti la medicul specialist.

Măsuţa fermecată

Nu stiu daca colectivitatea l-a schimbat pe Picu sau pur si simplu s-a mai marit sau masuta aia este fermecata, ideea este ca rasuflu usurata si strig cat ma tin plamanii: oleeeeeeeeeeee ! Adio gunoaie rasturnate in mijlocul camerei,adio cautari asidue prin dulapuri, adio rasturnari de sertare si rupt de foi in bucatele mici, mici si foarte mici, adio faramitat paine in mijlocul sufrageriei, adio ascuns medicamente si alte sticlute cu vitamine , adio carat pantofii din dulapuri si aruncati prin cada.Copilul sta cuminte la masuta si se joaca cu cuburile de construit si cate jumatate de ora.Apoi tot la masuta sta cuminte si scrie in legea lui.Fericire maxima ca putem si noi sa ne mai intelegem ca oamenii, putem povesti si noi d-ale noastre stand pe canapea si mirandu-ne continuu de cat de cuminte copil avem.Ptiu,ptiu, sa nu-i fie de deochi !!

Just a perfect day!

Cine a zis ca daca calci in rahat dis-de-dimineata, iti merg toate struna, mare intelept a fost!
Dimineata asta a fost una mai mult decat perfecta, am reusit sa ma mobilizez sa ma trezesc devreme, sa trezesc si copilul la fel de devreme ( aseara a fost prima noapte cand copilul meu s-a culcat la ora 21:15, dar asta pentru ca era iar cu gatul rosu si mucii siroaie, dupa ce numai luni seara am terminat antio\bioticul, asa incat iar albastru, iar panadol, iar vibrocil), sa-l imbrac repejor si la 8 :15 sa ies pe usa si am mers cu carutul ca azi nu mai ploua.Cum am iesit din bloc am calcat intr-un mare rahat ( alt aspect pe care-l „ador” la locuitorii tarii asteia, ies cu javrele canine si nu-i duc pe spatiul verde la cacare, ci ii lasa pe unde apuca bietele animale, ca e lift, ca e asfaltul din fata scarii, ca-s scarile din bloc…nu mai conteaza, important este sa nu le pise lor casa si sa se execute undeva in exteriorul ei.Niste imbecili! ).Pe moment mi-a venit sa vars, apoi m-am gandit ca asta e un semn bun pentru ziua ce abia incepuse.Pai nu?
Daca Guguluf a miorlait putin in casa, odata ajunsi afara , dupa ce am calcat in big luckul de azi, a inceput sa rada, a fost transformarea starii lui de spirit.Am ajuns linistit la cresa la 8:25 si la 8: 30 era deja in grupa , fara plansete, fara urlete, fara tavaleli.
Meniul suna excelent azi:
– dimineata: lapte cu cereale si tartina cu cascaval
– ora 10: struguri
– pranz: supa cu galusti si piure de cartofi cu ostropel de pui
– ora 16: gris cu lapte ( pe care noi il sarim, ca de obicei )
Concluzia mea: oare ar trebui sa calc zilnic intr-un rahat, ca sa mearga totul struna ca si azi? 😀

Guguluficeşti sau silabe de duh !

Sa nu cumva sa uit sa notez limbajul guguluficesc, caci in ultima perioada vorbeste de ne zapaceste, el pe limba lui pe care noi nu o intelegem, iar noi pe limba noastra pe care el o intelege perfect.Doh! Ce fain sa fii todller, avantaj pusti de 1 an si 5 luni.
Asadar noi intelegem dupa cum urmeaza:
– mama cu acelasi inteles
– tata cu acelasi inteles, il striga numai cand il pun eu sa-l cheme
– ai,ai = hai, hai si face si cu-n deget chemarea
– che= pix sau creion
– chiu= scriu
– opa cea = hopa asa
– papa = mancare
– pa, pa = la revedere si gestul aferent cu mana, spune oriunde si oricui atunci cand iese dintr-o incapere ( baiat educat, la naiba! )
– ba, ba = bye-bye ( eu il salut asa pe D. si pe ai mei si el la fel 😀 )
– baba = o spune oricarei femei in varsta si jur ca nu l-am invatat asa ceva!
– mame = mamaie
– tate sau dadia = tataie
– baie = baie
– eia = ayan ( cum te cheama? Eiaaaa 😀 )
– caca = exact ceea ce inseamna in limba romana respectivul scarbosel
– mâniu = nu pot ( oare cum s-o fi ajuns la cuvantul asta atat de aiurea? )
– gula = marea lui passion din toate timpurile, gunoiul 😀
– ata= asta
– aia= aia
-amala = nu am identificat ce inseamna
In rest, repeta dupa noi, daca il punem, diverse cuvinte ( finalmente! ), plange cu vorbe mari si neintelese, bombane daca nu-i convine ceva si ne cearta pe limbarita lui
– stie sa aduca pantofii, stie sa si-i puna in picioare ( fireste ca invers, exact asa cum fac toti copiii ), stie sa-si scoata singur pantalonii, sa deschida/ inchida fermoarul de la pat si sa se bage si sa iasa din pat, stie atunci cand ii spun sa ridice piciorul sa-l imbrac, stie cand ii spun sa deschjida apa la robinete, stie toate partile corpului omenesc si le arata la el si apoi daca ii cerem sa le arate si la noi ( aleatoriu) o face, stie ca mereu ii pun baveta la gat si dimineata cand se trezeste, primul lucru imi aduce baveta sa i-o pun la gat.Intelege absolut tot ce vorbim si nu putem face absolut nimic fara el, cand spun nimic , nimic sa se inteleaga drept pentru care si noi facem nimic !
Cam atat imi amintesc acum, la noi amintiri, noi postari!

Ziua "buna" se cunoaste de dimineata !

Ziua de astazi a inceput intr-un mod extrem de enervant.Mai intai nu am auzit ceasul cand a sunat ( off de cand nu am mai pus ceasul sa ma trezeasca! ), Ayan nu s-a putut trezi ca ieri seara de focul masutei nu voia nici in ruptul capului sa se culce, cand i-am facut laptele mi-a aruncat cana pe jos cat colo, semn ca nu bea de suparare, pana l-am imbracat am transpirat toata ca nu statea sa-i pun geaca si caciula, de pantofi nici nu mai vorbesc ca a fost un supliciu sa-i pun.Ajunsi langa masina il las din brate fix 1 minut sa asez rucsacul si umbrela , timp in care bezmeticiunea mica se culca pe burta pe trotuar.Am vazut stele verzi si rosii si tot curcubeul format din stelute caci si asa eram in intarziere.Inutil sa mai spun ca geaca, pantaloni, dres, pantofi facuti varza de noroi.Fug inapi sus si-l schimb iar de la piele, il imbrac cu alte haine si alerg cat pot pana la masina cu una bucata copil in brate si umbrela sa nu ne ploua.Ajunsi langa masina ii spun ca doar o secunda sta jos si-l bag la caldurica.Rezultatul?Se lasa iar in genunchi plangand de mama focului si facand iar jeansii una cu asfaltul cel umed si noroios.Il bag in masina si se zvarcoleste ca un sarpe si trage cat poate de porcul-rucsac sa-l arunce si p-ala pe jos in noroi.In acea clipa rabdarea mea se sfarseste si ma apuca niste nervi de nedescris si tip.Tip la el si ii spun ca-i obraznic.Se opreste instant din urlete si zvarcoleli si se cuminteste si tace.Tace si sta cuminte pana la cresa.Ajungem la dulap, il schimb, ii pun pantofii de interior.Cand se deschide usa se arunca pe jos trantindu-se cat poate de gresie.Geez, oare cati nervi sau mai bine zis, cata rabdare sa mai am?Il pup totusi si-l dau pe mana ingrijitoarei.Urla si rage si se smuceste ca apucatul.Asistenta imi face observatie ca-l aduc tarziu la cresa si trebuie sa ma incadrez pana in ora 8:30, ma anunta ca au si-un caz de varicela, eu simt ca-mi explodeaza creierasii, arunc un ochi la meniu si plec in fuga ca-s leoarca de transpiratie si uda fleasca de la ploaie.Nice day today! 😀
Meniul: dimineata: lapte cu tarta cu gem
ora 10 : banane
pranz: ciorbita de perisoare si cartofi la cuptor cu branza si ou
ora 16: iaurt cu fructe si napolitana

Bonus pentru creşă

Azi ne-am reintrat in mana cu cresa.De dimineta l-am trezit ( cu greu ) si am plecat val -vartej.Ploua mocaneste si era un frig de-ti intra la oase.L-am dus cu masina ca sa nu-l intoarca iar vreo urma din viroza ce l-a chinuit atatea zile.Ajunsi la cresa, cum a intrat pe culoar a inceput miorlaiala.M-am facut ca nu aud si nu vad si a incetat.Cand am scos pantofii de interior l-au apucat iar bazbuducii dar vorbeam cu infirmierele si nu am putut sa-l bibilesc.A tacut ca prin farmec.A intrat in clasa si dus a fost la copii.Nu plansete, nu urlete, nu tavaleli pe jos cum a facut in prima saptamana, nimic.Ne-am pupat si imbratisat si s-a dus cuminte la masuta sa pape lapticul cu cereale.Dupa masa a dormit 4 ore, a stat cuminte de tot la bunici si drept recompensa sau bonus a primit in seara asta o masuta cu scaunele „creion”.Bucuria i-a fost maxima si nu s-a dezlipit de ea pana acum 😀