Suflet zdrobit

Cu multi ani in urma, am auzit pentru prima oara, de la mama mea, zicala :” numai mama sa nu fi !” Pe parcursul anilor, la inceperea fiecarei noi etape din viata mea, mama , biata, plangea si-mi spunea acelasi lucru.Cand suntem liberi , pe picioarele noastre, ni se pare ca suntem invincibili.Odata ajunsi la randul nostru parinti, usor-usor ne aducem tot mai des aminte de ceea ce ne spuneau in anumite clipe parintii nostri.
Saptamana asta nu stiu daca noptile am dormit adunat 3 -4 ore.Am sufletul ghem si chiar daca n-o arat, simt ca pe dinauntru urla inima in mine si sufletul mi se zdreleste si sfarama in milioane de bucati.
Luni incepe cresa.Mi se pare ireal cum a trecut timpul de repede de la momentul in care am depus dosarul pentru inscriere si ziua in care iata va trebui sa-l duc acolo.Psihic sunt pregatita si-mi repet atat eu cat si cei dragi mie ca e alegerea perfecta.Sufleteste…simt ca mor! Ard pe dinauntru la foc continuu si n-am chef de nimic.Nu pot si nu vreau sa fac nimic.De luni am sa am tot timpul din lume…sa calc , sa spal, sa-i aranjez hainutele si sa i le miros.
Gandurile ce ma distrug noaptea sunt ca un fier inrosit pe o piele sensibila.Imi pun o mie de intrebari la care fireste nu pot gasi acum raspunsurile, ma torturez singura facandu-mi milioane de scenarii horror.De exemplu, azi noapte la ora 3 ma gandeam cine il va pupa pe el cat timp e departe de mine, cine se va purta tandru cu el acolo.Mai apoi un scenariu horror si-a facut loc in mintea mea obosita: daca cade rau si isi sparge capul, cum voi reactiona eu cand voi primi vestea?Eu, care-s atat de slaba de inger?!Ce-am sa ma fac in momentele alea, daca ma pierd cu firea si lesin si nu ajung la copil?
Ma gandesc noaptea ca el nu stie sa vorbeaca si nu-l vor intelege cand va vrea ceva, cand va plange dintr-un motiv sau altul.Ma mai gandesc apoi daca mi-l bate vreun copil, daca nu se vor juca cu el ( ma omoara gandul ca va sta singur intr-un colt cu mutruta trista ca nu se joaca cu el x copil), daca-l imping si sunt rautaciosi, el ce va face?
Plang zilnic si simt ca nu am aer, e groaznica despartirea asta ( fie ea si de numai 4 ore) , simt ca innebunesc la gandul ca puiucul nu va mai fi aici in casa, printre picioarele mele, zi de zi, dimineata.In acelasi timp ratiunea imi spune ca nu voi putea sta cu el de gat toata viata, trebuie sa tai cordonul ombilical, el trebuie sa se dezvolte.La mine nu cred ca au taiat cordonul, sunt 1000 % legata de Ayan intr-un mod ce nu poate fi descris in cuvinte.Ma doare fiecare gand ca cineva nu l-ar intelege si s-ar putea purta cu el indiferent, rece sau brutal.
Norocul meu este ca el se face repede placut, ca lumea in genere este atrasa de frumusetea lui si dulceata fetisoarei atrage multi oameni carora le este pe plac.
Imi fac griji pentru zilele cand e miorlait si nu are chef de nimic si atunci se smiorcaie si vrea numai in brate si alintat.Cine o va face la cresa?Imi fac griji daca va fi transpirat , oare il vor schimba imediat?Daca face eritem fesier, mi-l spala sa-l unga sau il lasa cu usturimea aia de-l rupe la inima?Cand il schimba de pampers oare il pun pe un scutec sau il aseaza cu pielea pe covor?Daca si iar daca…
Stiu ca ma torturez singura, stiu ca imi fac o groaza de ganduri aiurea dar mai stiu ca de luni incepe o alta etapa in viata lui Guguluf iar eu nu-s pregatita deloc.As mai vrea bebele ala neajutorat total care sa depinda de mine 100%.Stiu ca asta-i viata si trebuie sa mergem inainte, stiu ca are nevoie de copii de varsta lui sa se joace, sa socializeze si sa fie in lumea copilariei alaturi de ei, stiu ca-n colectivitate copiii se dezvolta armonios, dar…mi-e greu sa si aplic teoria.
Am pus la punct toate lucrurile pentru luni, zilele astea nu mai fac nimic absolut.Stau si toata ziua il pup si-l tin in brate.Vreau sa cred ca luni voi fi tare si nu voi da apa la soareci ( trebuie sa fiu! ), o iau si pe mama cu mine ca daca ma napadesc emotiile sa nu ma apuce pe acolo vreun plans, vreau sa treaca odata ziua de luni si celelalte zile in care ma voi acomoda eu cu cresa.Ayan nu stiu daca va plange, eu sigur am s-o fac ( nu in fata lui ,desigur) si sigur imi va fi groaznic de greu, iar, la cresa!
Urasc inceputurile si urasc etapele noi din viata nopastra.Si asta-i doar prima dintr-un lung sir ce ne asteapta…poate ma mai calesc intre timp si poate mai si cresc !Pana atunci plang si iar plang, imi adun bucatelele de suflet si mi-l recompun, imi fac curaj si iar curaj.
Numai mama sa nu fi fost, zilele astea!

Pasta de avocado

Am descoperit de curand o reteta de avocado si mananc in dementa, nu numai eu, ci si Ayan si D.- bagam ca la nebuni.
1 fruct de avocado ( nu tare, ci mai moale )
1 ardei rosu
3-4 rosii
cativa catei de usturoi
ceapa
ulei de masline
sare si piper
jumatate de lamaie
Eu curat fructul de avocado si-l bag la blender impreuna cu restul ingredientelor.Il mixez bine vreo 2 minute si gata.Repede si bun! Iese o pasta delicioasa si hranitoare.Pofta buna!

Concurs fain pentru scriitori

„Salutare,

M-am gandit ca poate te intereseaza acest concurs fain organizat de ADLITTERA Project 🙂
Este un concursul literar, național, adresat tuturor autorilor de poezie, proză scurtă sau scenariu, cu vârste de peste 18 ani, ale căror lucrări nu au mai fost publicate. Se numeste „Incubatorul de condeie” si isi propune sa scoata la lumina talente scriitoricesti 🙂
Participantii își pot înscrie creațiile pe http://idc.adlittera.com până la data de 31 octombrie 2010, la una sau mai multe dintre cele trei secțiuni ale concursului: poezie, proză scurtă și scenariu pentru reclamă la produse culturale.
Daca nu ai nicio creatie pe care sa o inscrii in concurs, poate nu ar strica sa le dai o mana de ajutor cu promovarea acestui proiect cultural foarte frumos.
Noi am ales sa-i ajutam deoarece ni se pare ca fiind foarte decent ceea ce propun si fac ei 🙂
Multumesc frumos!
Victor ”

Acest mesaj mi-a parvenit pe mail si m-am conformat, ii ajut pe cei talentati.Mult succes si creatii pe masura!

Curcanul

Mi-a dat prietena mea un link cu niste cantecele de copii dementiale.Cat de multe cantecele am auzit eu de-a lungul anilor de invatamant, p-astea chiar nu le-am auzit niciodata.Lui Ayan ii place mult sa asculte si sa danseze in timp ce canta si el cat poate 😀 Sunt peste 150 de cantecele care sa-i inveseleasca

Ne-a lovit criza…

…nu, nu criza economica , ci criza de personalitate.
Nu cu mult timp inainte de-a-l avea pe dom’sorul Guguluf, imi displaceau extrem copiii care se dadeau ” in spectacol” pe strada: plansete, urlete , aruncari pe jos si emitere de diverse onomatopee cat mai variate si mai colorate.Ma gandeam ca sunt super rasfatati si ca parintii nu le spun nimic , nepasarea acestora fiind oglindita in comportamentul copiilor lor.
De ceva vreme incoace, de vreo luna cred, pe Guguluf l-au apucat isteriile.Da’ cand zic isterii nu exagerez cu nimic! La prima iesire de genul imi venea sa innebunesc de nervi, de rusine, de privirile tampe ale celorlalti care se uitau ca vitele la poarta noua.Atunci l-am pedepsit ( ce-o fi inteles el din asta! ), am si urlat la el si s-a cumintit.La targul Babyexpo a avut o alta crizuta, cu tarat pe jos, urelete si zbierete, mers in patru labe etc.Acolo mi-a crapat obrazul de rusine mai tare mai cu seama cu cat eram singura cu el, caram pungi cu diverse cumparaturi si o masina in care l-am luat la plimbare atunci.Adica mi-era aproape imposibil sa-l mai tin si-n brate pe el.Astfel incat s-a culcat pe jos, a facut ca toate fiarele pamantului, a dat din picioare si a batut cu pumnii.Mi-am infrant pornirile de a-i da o bucata sa-l readuc la normal, m-am facut ca nu vad si nu aud comentariile alora din jur si totul s-a terminat cu bine.
Mai nou, in parc, Guguluf face zilnic crizute din varii motive: ca ii ia nu stiu cine jucaria, ca nu-l lasa sa ia jucaria respectiva acasa, ca vrea sa se dea in buburuza de nshpe mii de ori, ca ii trebuie sa-l tin in brate si sa imping si carutul, ca nu vrea sa plecam acasa, ca nu-l las sa manance creta ( lucru reusit cu succes ieri! ) ca de ce ii spun sa stea in picioare si sa nu se mai tarasca pe jos, in parc, ca dupa ce sterg de 30 de ori jucariie pe care le arunca el in tomberon, a 31-a oara ma plictisesc sa mai bag mana in gunoaiele din parcul Moghioros si il iau de langa gunoi, ca nu-l las sa muste copiii, ca ii fac observatie in magazine cand da cu palmele tare in vitrinele frigorifice, ca il fac atent prin magazine sau prin piata sa nu mai dea ragete infioratoare la care babele din piata sunt pe punctul de-a face instant un AVC, ca il tin departe de tot ce inseamna obiecte din sticla pe care are o placere nebuna sa le faca tandari pe gresie, etc.
Daca in casa aceste crize le-am gestionat cu o ignoranta totala si in 3 secunde parca nu se intamplase nimic ever, pe strada nu pot proceda la fel din motive de lume bagacioasa in sufletul meu.Dar m-am calmat! Sunt super zen, ma uit detasata la el cum urla si cum bate din picioare ca dl.Goe, ma amuz ca pe D. il seaca tare fazele astea pe strada la care lumea se uita ca la urs, nu-i dau atentie de cele mai multe ori desi urla din toti ficatii.
Nu inteleg cum si cand de am devenit eu veriga slaba, nu inteleg cum am acceptat tacit ca Ayan sa faca istericale pe unde-l apuca fara sa-mi mai consum nervii si fara sa-i dau prea multa atentie.Lumea se uita la mine cat de relaxata sunt cand il apuca nebuneala, sigur unii gandesc despre mine asa cum si eu pana sa-l am gandeam despre cei pe care-i vedeam facand asa pe drum, dar mie nici ca-mi pasa.E o perioada aiurea, probabil o sa-l lase crizele astea mai deveme sau mai tarziu.Probleme este ca daca il ignor total rezultatul este pe masura, daca il iau cu lugu-lugu se agita si mai tare si criza loveste si mai rau.
Intrebarea mea intrebatoare este daca si la cresa va proceda la fel, daca merge acolo si-l apuca niste nebuneli d-astea cu aruncat pe jos, cu zbierete si urlete?Daca musca copiii si-mi gasesc nasu’ cu vreo mamica?Daca in aruncarile lui se loveste cu capul de ceva?Daca si daca…Nu dorm noaptea gandindu-ma la asta, desi aceste crize le are numai cu mine si cu D.Culmea! Cu ai mei sta bland ca un miel, cu strainii nu zice nici pas! si pleaca cu ei oriunde il duc , cu mine insa face ca toate visele rele.Stiu ca-l rasfat si ca nu ma pot opri sa nu-l pup si alint , stiu ca am slabiciuni cu el si fata de el, stiu insa si ca n-are minte nici cat o gasca in capsorul ala si degeaba il cert.Rezultatul unor mici observatii?Plansete din suflet si aruncat pe jos, lasat pe burt asi batut cu pumnii in podele, asezat pe spate si batut cu picioarele in aceleasi podele ( ce-or fi ele de vina?! )
Huh, greu de tot, nu contenesc sa ma mir cat de calma sunt ( eu care chiar nu sdunt o fire calma! ), cat de mult m-a schimbat copchilul cel des crizat in ultima vreme si ma intreb si cuget: crizele astea vin si pleaca si ele sau vin si raman la noi for a long, long time? ( ca sa stiu de unde sa apuc situatia ) 😀
( dl.Goe in actiuni )

Un medic competent

In parc, ne-am facut in sfarsit tovarasi de joaca ( acum cand Gugulufix merge la cresa si vom abandona grupul vesel curand! ) – un grup de toddleri si ale lor mamici.In general este o atmosfera extrem de relaxata, sunt majoritatea profe de diverse specializari si in total sunt vreo 7 copilasi care se tot joaca la comun.Discutiile sunt pe diverse teme, eu in genere cand se pornesc discutii despre copii sau alte subiecte delicate amutesc sau imi fac de lucru.M-am autoeducat sa nu mai intru in polemici cu mamicile, oricum fiecare are modul sau subiectiv de-a privi problema, so…life is pink si eu imi vad de ale mele.
Astazi, in grupul cu pricina, s-au adunat nori negri pe marginea unei discutii legate de medici.Fiecare isi dadea cu parerea ce si cum despre cat de competent este X-ulescu sau Y-ulescu, povestea experiente personale pana cand s-a ajuns la contraziceri si la nervi chiar.Am stat pe langa Ayan prefacandu-ma preocupata de activitatile lui si ma gandeam, paralel cu discutia aprinsa iscata , ce defineste in fapt un medic bun?Cum anume se ajunge la catalogarile astea:” e excelent, cel mai bun medic din spital!” ???
Eu am cate un medic caruia ii sunt fidela si de la care nu as pleca niciodata, indiferent de ceea ce-mi spun altii.
Am tot auzit in discutii diverse, tot mai des in ultima perioada, faptul ca unii medici sunt descalificati pe criteriul ” nu-mi explica exact ce-mi face”.Culmea este ca eu toti medicii pe care-i am sunt extrem de scumpi la vorba dar super pregatiti profesional.Eu , una, imi aleg medicul nu dupa cat de mult povesteste ci dupa cat de eficiente sunt rezultatele tratamentelor ce-mi sunt aplicate.De exemplu, pe doctorul Puia eu, una, nu numai ca-l stimez si-mi scot palaria in fata dumnealui , dar il si iubesc maxim.Este scump la vorba, nu este genul acela de panglicar care iti ia ochii cu bla-bla-blauri multe si te invarte cu ajutorul cuvintelor din domeniul medical facandu-te sa crezi ca este cel mai bun profesionist.Nu.Este genul care iti spune scurt si concis: e bai sau nu, iti da tratament si la sfarsit omul iti da mana libera sa intrebi daca ai nelamuriri sau curiozitati.La acestea din urma iti raspunde tot concis si la obiect.Are zile cand e super bine dispus si atunci face glume de bun gust dar atat.Nu e genul care intra in intimitati cu tine, nu isi incarca memoria cu diverse aiureli despre pacientii lui.Pe de alta parte, cand am fost la ultimul control mi-a spus o tanti ca e suparata pe el ca nu io-a explicat cum o va opera.Buhuhuuu.Eu, una, daca stiam exact, in detaliu, cum va decurge cezariana zau daca mai nasteam.Stateam asa pana la noi ordine.Daca imi spunea de exemplu ca voi sangera 1 ora pe masa de operatie, pe bune, nu m-as fi dus la spital decat cu pistolul in ceafa.In schimb, stiind ca s-ar putea intampla chestia asta si mirosindu-ma ca sunt panicoasa si oleaca ipohondra mi-a spus clar: anestezie totala.De la inceputul sarcinii mi-a mai spus la fel de clar ( tot in urma unei probleme de sanatate pe care am avut-o) numai cezariana.Si m-am conformat.Cum la fel m-am conformat cand mi-a dat trimitere la dr.Uscatescu la Fundeni.Ama scultat orbeste ceea ce m-a sfatuit.
Alt exemplu- dr.Uscatescu.Super pregatita in domeniul hematologiei, cu nervi si spume cat cuprinde, daca nu ii place mecla ta face ca balaurul la tine si urla de scoala toti mortii.In schimb, daca ai cucerit-o de la inceput, a ta este! Eu am avut din prima zi o super relatie minunata.Nu numai ca veneam de la dr.Puia, dar i-a placut mecla mea.Am eu un zambet smecheresc si o vorba dulce ca mierea atunci cand imi arde buza, de n-ai vazut! Si odata ce mi-a zis : toata sarcina nu vreau sa vad vopsea de par, unghii date cu oja si farduri la ochi sau ruj pe gura, apoi ca o bibilie mi-a fost faptul ca la intanirile cu dr.Uscatescu trebuie sa arat mai pura si mai nevinovata decat maica Tereza.Nu am intrebat-o decat strictul necesar, nu am contrazis-o niciodata, nu i-am comunicat decat punctual ceea ce o interesa.
Se vorbeste pe holurile Fundeniului ca se poarta urat si este isterica cu pacientii.Probabil.Dar la fel de urat se poarta si pacientii.Vazuti de mine.In plus, medici ca ei, care azi sunt aici in operatie, maine la Londra la un congres, poimaine in State la o conferinta, lucreaza zilnic din zori pana -n noapte ( dr.Uscatescu merge in Fundeni la ora 5 dimineata si pleaca la ora 17 cel mai devreme) de ani de zile ( numai naveta zilnica cu gps-ul mintii intre Drumul Taberei si Fundeni ma distruge psihic, dar s-o faci si fizic ?! ) trebuie intelesi si respectati.Nu pot sa stea cu fiecare la taclale dupa bunul plac, nu pot intra in intimitati cu fiece pacient caci asa are el chef.In plus si-n Fundeni si-n Giulesti este vesnic puzderie de lume, numai perindarea aia prin fata ochilor lor si tot te oboseste , dar sa mai asculti si pe fiecare in parte ce are de spus?
Apoi doctorul Iosup- un alt medic super in viziunea mea, scump rau la vorba, mai mult spre mutenie, dar odata intrebat raspunde la tot ce i se adreseaza.Cel putin mie, una, mi-a dat toate lamuririle oricat de agasanta i s-a parut ca sunt la ecografiile cu Guguluf.Mi-a spus exact de-a fir a par absolut totul.Am citit in presa si de cazuri nefericite ce au trecut pe la cabinetul dumnealui…nu ma pronunt caci nu stiu cat de implicati au fost si respectivii parinti sau intreaga poveste cum a decurs si ca sa nu fiu subiectiva nu comentez.Cu mine s-a purtat excelent si tot ceea ce mi-a spus a fost ca la carte.Atunci cand nu am inteles ce mi-a comunicat, l-am rugat fara jena sa vorbeasca mai tare ca nu-l inteleg.La pretul platit pe ecografie puteam bine merci sa-i cer asta in termeni civilizati, desigur.Si a facut-o, zambind.
Pediatra lui Ayan si medicul nostru de familie – nu-mi place ca mereu e pe fuga, imi displace ca e axata mai mult pe medicatie alopata, dar…dar cand ne-a prescris ceva in 2 zile suntem pe picioare.Nu este deloc exagerata, nu este deloc genul care te invata sa-l cocolosesti pe copil.Nu sta la povesti ( desi despre Ayan mi-ar placea sa intreb o groaza) , raspunde insa punctual la intrebari.Nu vine acasa de cele mai multe ori si nici noaptea nu o putem deranja din cauza de copil mic.In schimb daca o sun si de nshpe mii de ori intr-o zi ( mai ales cand nu suntem in Bucuresti) imi raspunde si imi explica concis ce si cum, plus medicatie daca e cazul.
Nu in ultimul rand o amintesc pe stomatoloaga mea, o femeie -barbat, plina de viata, cu mana de printesa care-ti ia durerea pe loc si nu simti nimic. Nu-ti spune absolut nimic dinainte ca-ti scoate sau nu, ca-ti implanteaza sau nu, ca-ti extrage sau infinge..Nope, te duci infrcosat ca la balamuc, cu o stare de spirit de toata cacaoua, te primeste cu-n zambet larg si-ti spune :” bine-ai venit!” Iti vine sa razi ca tampitu’ si sa ii dai si una dupa ceafa, cum adica la dentist bine-am venit?! Numai la auzul frezei si mi se fac broboane pe sira spinarii, dar sa stiu in amanunt cum decurge o extractie?Asa ca incepe lucrul fara a te anunta decat inainte cu fix 3 minute ” acum extragem molarul de minte, deci fac anestezia!”.Si oricum esti lovit la cap de frica, deci faci asa cum trebuie si e mai bine pentru gura ta.Eu ca sa scap de chinul fricii cumplite mi-am scos in 2 reprize cate 2 molari de minte odata.Macar stiu o treaba! Chit ca la ultimul s-a urcat cu picioarele pe mine si m-a tras de cap de-am zis ca ma decapiteaza ( din motive de crescut molar de minte prin gingie aiurea total, numai cum trebuia nu! ) si am jurat atunci ca nu mai calc la dentist decat la pensie sa-mi pun placile in gura.( bine, spun asta, pentru ca nu am nicio plomba macar pana la varsta asta in gura – lucky me! ).Important este ca dupa cele 2 extractii nu am avut nimci , nu m-am infectat niciodata, nu am avut complicatii si alte nebunii.
In viziunea mea, medicul competent este acela care te killareste si nu ai nicio complicatie.Asa cum dr.Puia mi-a facut o cezariana de nota 10, m-a tratat extraordinar de o problema avuta ( asta-i o alta postare la care tot scriu ) si la fix o saptamana de la nastere zburdam ca mielu’ prin casa si pe afara, asa cum dr.Uscatescu mi-a garantat ca voi avea un copil minunat, asa cum pediatra mi-l trateaza pe Ayan fara ca el sa fi facut vreo mica complicatie, asa cum stomatoloaga mi-a extras 2 molari de minte ( care-s greu de extras si in genere nu se fac 2 extractii simultane la molarii astia) iar la a doua extractie cu 2 molari de minte scosi cu 3 ore in urma, l-am conceput pe Ayan 😀 ( what a bastard am I ? ), asta inseamna competenta si profesionalism.Imi pasa mai putin daca unul dintre medicii pe care ii consider eu super profi sunt „constipati ” intr-o zi si ma trateaza mai cu sictir, fiind scumpi la povesti si barfaraie, imi pasa si mai putin daca imi descriu in amanunt operatiile la care voi fi supusa dar stiu ca rezultatul este excetional si fara complicatii, ma doare fix la bascheti daca are Puia o zi naspa si nu are chef sa-mi ranjeasca fasolea.Important este ca oamenii astia merg la congrese, se pun la punct continuu cu ce-i nou in lumea internationala medicala, ca te duci la ei cu o afectiune si pleci pe picioare vindecat complet, important este ccea ce fac si nu ceea ce spun.
Cam asta-i viziunea mea si criteriul dupa care cataloghez un medic ca fiind profesional super pregatit, criteriul dupa care ma ghidez in alegerea unui doctor cand am nevoie.
As vrea sa stiu si alte pareri, alte argumente pro sau contra, as vrea sa aflu alte pareri despre modul in care catalogam un medic ca fiind competent sau nu?!

Micul Bisbal

Se pare ca dorinta mea din sarcina, de-a avea un mic Bisbal, prinde contur pe zi ce trece 😀

Analize pentru creşă, la Medlife

Daca zilele trecute eram ingrijorata ca nu stiam unde sa-i fac IDR-ul ala atata de cerut in institutiile de invatamant de stat, azi de dimineata am fost si i l-am facut alaturi de exudatul faringian si examenul coproparazitologic.Deci cine-i interesat, poate merge la orice clinica Medlife cu o trimitere de la medicul de familie ( eu i-am cerut si pentru coprocultura trimiterea, ca nu-i facusem nicio analiza de genul ), trimitere ce acopera insa numai costurile pentru coproparazitologic si exudatul faringian, IDR-ul se plateste 11 ron si e gata in 4 zile lucratoare.Doar exudatul dureaza o singura zi pana la aflarea rezultatului.
Ca de obicei, Guguluf cel cuminte a stat super linistit la intepat si la recoltarea exudatului.Sa speram ca toate rezultatele vor fi negative si de luni poate incepe studentia.( Doamne, ce emotii am! )

Ordine şi curăţenie

Zilele astea chiar nici timp sa respiram nu am avut, ne-am organizat si am facut ordine si curatenie generala in casa.Am facut si ceva mutari si permutari, am fost si pe la Ikea si am achizitionat diverse chestuite extrem de atragatoare pentru mica noastra locuinta si pentru Gugulufix, am muncit cu drag si spor pentru al nostru Pufusor.Atat cat a stat acasa ( in rest a fost in deplasare la bunici, de cu buna dimineata pana in seara tarzior) a ajutat si el cat a putut la ordine si curatenie 😀

Di, di , diiiii căpriţă, diiiiii !