Constatare din pamant

Salina de la Praid, ne aflam la sub 200 metri sub pamant intr-o uriasa mina de sare.
De multe ori am fost intrebata ce facem 4-5 ore zilnic in salina timp de 15-18 zile cat stam in Praid anual.Cum de rezist atatea ore si nu ma plictisesc groaznic?!
Acum stau pe o banca mai retrasa si timp de o ora m-am uitat la forfota din jurul meu fara sa fac absolut nimic.Am stat si am privit fara sa ma plictisesc macar o secunda.Este atat de animata salina incat si 7 ore daca as sta aici nu cred ca m-as plictisi ever.
Ce am vazut timp de o ora?
– in biserica se tine o slujba catolica momentan ( in fiecare zi a sapatamanii se tine o slujba a altui cult religios astfel incat toti cei din salina sa poata merge intr-o zi a saptamanii la biserica si sa se roage fiecare pe „limba ” lui )
– se joaca badminton
-se joaca ping-pong
– se dau pe net la greu multi oameni
– se asculta muzica
– se face gimnastica
– un grup de copilasi de vreo 10-12 ani fac un antrenament de aikido
– parinti ce-si plimba carucioarele cu bebelusi
– oameni care mananca
– oameni care pur si simplu se tin de mana, vorbesc relaxati si zambesc
– se joaca carti, rummy, table si zaruri
– locurile de joaca pentru copii sunt un mare furnicar multinational
-se povestesc istorii mai vesele sau mai triste
– se doarme pe banci in paturi
– se fotografiaza de catre impatimiti diverse sapaturi in sare
– se leaga amicitii care tin sau nu si-n exteriorul salinei
Este un loc unde suntem mai umani, mai buni, mai civilizati, mai veseli si mai relaxati.Nu se tine cont de limba ce o vorbesti, nu se tine cont de etnie sau de locul de unde vii, nu se uita nimeni cum si de unde esti imbracat, daca mananca cineva o coaja de paine ti se ofera, daca se joaca ceva la masa la care te asezi esti invitat sa participi la joc, daca nu ai loc sa stai pe banci lumea se inghesuie sa-ti dea o bucatica de banca pe care sa te odihnesti.
Odata ce se urca cele 182 de scari de la iesire si se ajunge la usile care dau spre autobuzele ce ne urca la suprafata, redevenim iar cei dinainte: imbranceli, alergari sa se prinda un loc, certuri pentru locuri, invective, oameni incrancenati si sovinisme, se striga diverse lucruri dureroase pentru unii, se urla cu jigniri la adresa copiilor bolnavi ai unora.Ma ingrozeste comportamentul animalic al unora, mi-e scarba de moarte atunci cand cei mici sunt amestecati in mizeria adulta.
Si ma gandesc…si ma gandesc zilnic…sa ne mutam oare sub pamant la 200 m ca sa redevenim mai buni, mai umani, mai civilizati?Sa ne mutam toti intr-o uriasa salina in care sa ne avem ca oamenii si nu ca animalele?Ma intreb…