Dezvoltarea unui bebelus normal

Am gasit aici un articol foarte interesant, pe care merita sa-l citeasca si alte mamici.
Eu am fost o mamica tare nelinistita ( pentru o bucata de timp) deoarece faceam diverse comparatii intre Guguluf si alti copii despre care imi povesteau in parc diverse chestii mamicile lor. ( atunci a fost perioada cand am hotarat sa nu mai fac niciun fel de socializare in parc sau pe forumuri cu alte mame)
Ayan a fost inca din burta mea un puturosel, nu s-a sinchisit sa se intoarca, ba mai mult statea omu’ in fund cu genunchii la gura si mana la ochi sau sub barbie 😀 ( asa ne-a indicat ultima eco dinainte de nastere).Mi-a spus atunci dr.Iosup – un medic extraordinar de bun in ecografii, un om pe care eu , una, il recomand tuturor gravidelor – ca va fi un lenes motric si va trebui sa nu ma ingrijorez.Dar abia acum am ajuns la vorbele lui de atunci.La momentul respectiv mi-au intrat pe o ureche si mi-au iesit pe alta.
Capul si l-a tinut ridicat destul de repede, nu implinise inca 3 luni, statea si pe burta sprijinit in maini inca de micut de tot, de pe la 2 luni, lucruri ce m-au facut sa exaltez la momentul cu pricina.
Nebuniile mele au inceput pe la 4-5 luni, cand mamele din parc cu care mai socializam la vremea aceea, imi spuneau ca ai lor copii fac intoarceri de nu stiu care, spun „ma,ma,ma”, se ridica sa stea in fundulet singuri,etc.Am intrat in panica rau caci Guguluful meu la 4 luni statea inca in landou si visa la cai verzi pe pereti. 😀
Intrasem intr-un fel de vrie si le spuneam apropiatilor ca nu e normal, ca nu e dezvoltat cum trebuie, ca are retard de nu stiu care, cu cat citeam mai mult pe net si auzeam ce-mi spun in parc mamele, ma lua si mai tare nebunia.Ayan nu facea nimic din toate astea si nici nu avea de gand sa le faca.Voiam cu disperare sa merg la medici diversi cu el sa-l vada si sa-l supuna la nu stiu ce tratamente numai sa-l determine sa faca ceea ce auzeam eu atunci ca fac ceilalti copii de varsta lui.
Primul care s-a opus vehement a fost D. ( dar eu sunt capoasa si nu ascult ), a urmat tatal meu care-mi spunea ca nu are nimic copilasul, ca este super ok, sa-l las in pace.A urmat pediatra care m-a „certat” si mi-a explicat atunci ca baietii sunt oricum mai lenesi decat fetele, ca Ayan este mai lenes de felul lui si sa-l las in pace ca va recupera.
Am rupt orice legatura cu parcul, nu am mai citit nimic pe net si mi-am vazut de treaba mea, am lasat copilul sa se dezvolte linistit in ritmul lui.
Si asa a fost:
– la 6 luni statea in fund dar nu singur , abia la 8 luni a reusit sa stea singur , perfect nesustinut
– la 8 luni s-a intors pentru prima data dar nu de pe burta pe spate sau invers ci le-a facut pe amandoua concomitent si a si cazut din patul nostru
– de ridicat de pe spate in fund a facut-o abia pe la 11 luni, ca avea burtoiu’ gras si nu putea, se ridica prin intoarcere cumva si sprijin in maini ( are o forta uluitoare in maini si acum )
– abia la 10 luni si 3 saptamani a luat-o de-a busilea
– pe la 1 an a inceput sa vrea sa stea singur in picioare si isi facea curaj la mare sa stea singurel cateva secunde bune in picioruse, nesustinut.
A urmat nu de mult timp o tirada de intebari si de mirari din partea oamenilor cum de la 1 an si 1 luna nu merge singur.Iaca, nu merge! Tot tata ( despre care eu am mai spus ca are ceva studii multe in domeniu ) mi-a spus sa-l las in pace cu mersul si sa nu-l grabesc in niciun fel caci toti copiii care merg de timpuriu, adulti fiind au probleme cu coloana vertebrala datorita faptului ca nu se dezvolta muschii spatelui bine si forteaza coloana.Acum deja eram mult mai zen, ma aflu in alta etapa de liniste si de certitudine ca Ayan este un copil perfect dezvoltat si perfect normal, l-am lasat in pace si primii pasi i-a facut singur pe la 1 an si 2 luni dar…dar el a mersin picioare super bine, sustinut de o mana de la 1 an cand a putut sa stea singur pe propriile-i picioare.Ii era frica insa ( caci este si foarte precat plus ca a luat atatea busituri ca a prins teama ) sa se desprinda de mana noastra, noi nu am mers niciodata aplecati deasupra lui asa cum am vazut in parcyuri multi parinti, el a mers in picioare sustinut de mana si apoi fara ajutor.Acum merge atat de repede ca abia ne tiem dupa el, incearca sa si alerge cumva, daca vreo 3-4 zile mainile le-a tinut in fata ca sa se echilibreze acum si le tine pe langa corp sau duce in maini diverse obiecte.Se apleaca si seridica singur in picioare fara ajutor, urca si coboara din pat singur, deshide si inchide absolut toate usile.despre nivelul intelectual nici nu mai vorbesc, limbajul este super si a recuperat copilul tot ce era in urma ramas la un moment dat.
De ce am scris postarea asta?Pentru ca ma seaca foarte tare comparatiile intre copii, nu-mi place ca anumite se mira si belesc ochii cat sarmaua cand aud ca un copilas la 5 luni nu incearca sa se ridice in fundulet.Nu-s toti la fel, fiecare se dezvolta in ritmul lui si nu sufar sa pun paie pe foc atunci cand o mama chiar pare ingrijorata de situatia copilului sau.
Una dintre prietenele mele cele mai bune are realmente ceva probleme cu fetita ei dar eu la fiecare telefon ( si vorbim foarte des) ii dau curaj, sunt sigura ca si cea mica e o puturosenie ca si Ayan si ca va recupera excelent ceea ce acum nu face.Stiu ca prietena mea a ajuns la capatul rabdarii ca are o problema dupa cealalata dar nu as putea niciodata sa-i pun paie pe foc si sa ii spun lucruri care s-o faca sa innebuneasca si mai rau si sa se simta cumplit.Am trecut eu prin asta cu Ayan, am trecut prin frustrari mari ca al meu copil nu face ceea ce mi se parea ca fac altii mai bine decat el si mi-am jurat atunci ca niciodata cat voi trai sa nu-l mai compar cu nimeni, este minunat asa cum e si este perfect normal.La fel stiu ca este si micuta frumoasa a prietenei mele, stiu ca se va dezvolta perfect si mamica ei va rade curand de toate chestiile astea care au pus-o la grea incercare, iar peste cateva luni Ayan se va alerga de zor cu frumusetea ei mica.

Anunțuri

O altfel de comunicare

De cateva zile Gugulufix a trecut la o altfel de comunicare, mie imi vine sa rad continuu, el este foarte serios si se precipita tot cand imi explica ceva, eu nu-l inteleg si-l pun sa repete, el se enerveaza si ridica tonul la mine 😀
L-am surprins tare greu cu camera, caci imediat ce ma vedea ca o iau sa-l inregistrez, se oprea si nu mai scotea niciun sunet.Azi, cosand ceva l-am surprins foarte bine 😀 .
Imi place atat de mult etapa asta ca imi vine sa-l mananc, e haios rau de tot, iubitul meu mic!

Pensiunea " Casa Donna Byanca " -Slanic Moldova

Asa cum m-am obisnuit, dupa fiecare intoarcere din plimbarile in afara Bucurestiului, las scris cateva vorbe despre locul unde am fost cazati.Exceptand momentul Pastelui cand ni s-a stricat vacanta datorita cazarii, in rest totul a fost exact asa cum ne-am asteptat intotdeaua.Rezervarile de cele mai multe ori le facem prin agentii, dar la Slanic Moldova am apelat iar la gugalul cel vesnic helpful care ne-a scos la iveala o pensiune extraordinara, aflata la intrarea in Slanic Moldova, pe partea stanga a sensului de mers.
La prima vedere nu stiu cat de mult poate impresiona dar odata intrati in incinta, veti descoperi un loc minunat de primitor, cu multa caldura si atentie din partea personalului, cu o curatenie desavarsita, liniste si mancare extraordinara.

Camerele sunt superbe, foarte mari, spatioase, cu bai elegante, totul emanand mult bun gust.Lenjeria se schimba la 3 zile si prosoapele la fel, curatenie in camera facandu-se insa zilnic.
Am avut ocazia sa fac poze catorva camere care erau goale la momentul respectiv, holul unde se afla camerele, bucataria care este pentru turisti ( caci au si restaurant, unde nu are acces decat personalul, pentru cei care nu vin cu mancare de acasa si mananca la ei la pensiune, asa cum am facut si noi ) si terasa unde am servit noi zilnic masa, terasa acoperita unde stateam afara si atunci cand ploua sau era mult prea frig sa-l plimb pe Guguluf.

Recomand din suflet tuturor aceasta pensiune, au dat dovada de seriozitate maxima, patroana e o dulce si dumneaei, personalul nota 20 primeste de la noi si pensiunea nota 10 cu felicitari.Daca aveti de stat vreodata in Slanic Moldova nu ezitati sa mergeti la acest loc minunat !
aici gasiti linkul lor cu toate informatiile de care ati avea nevoie.

A lot of…

Zilele astea stam in parc dimineata si seara, Puchitel merge singur si prin parc, avem si o noua achizitie ( gratie mie care nu rezist in fata jucariilor frumoase 😀 si spun mereu ca le va folosi si urmatorul copil asa ca merita sa investesc oricat de mult 😀 ), este minunat la umbra si racoare decat in betoanele supra incinse.Puchitel prin parc, in toata splendoarea lui 😀


Am ajuns la supra solicitare din partea lui, mi-a mancat si urechile, sunt obosita mai rau decat atunci cand era nou-nascut, mi-am schimbat complet programul in sensul ca intreaga zi stau numai cu el, nu mai fac nimic si noaptea, dupa ce adoarme, ma apuc sa spal, calc, curat,etc. Astfel ca in zilele in care e super agitat ii pun un „insemn” sa stie lumea ca-i pericolllll 😀 😀

Cadita nu mai este folosita de cateva luni, a stat in baie si acum avem ocazia s-o depozitam in alta parte.Inainte de-a o duce de acasa, Guguluf a mai dat o raita in cadita, acum pe post de saniuta 😀

Nu am stiut de ce rodea absolut tot ce-i iesea in cale, ii iesea si lui ..dar in gura, al saptelea dintisor.Oleeeee!

Analize

Azi i-am facut Gugulufului analize ( si la 6 luni i-am facut o hemoleucograma, dar am zis ca la 1 an trebuie sa-i fac un set mai complex de analize, pentru linistea mea ), am fost la Medlife si cu trimiterea de la medicul pediatru nu am platit niciun banut pentru recoltarea sangelui in vederea unui sir lung de tot de analize.Am avut un carnat de foaie cu tot felul de analize pe care i le-am cerut pediatrei, inclusiv sumarul de urina.La capitolul recoltat sange a fost ok, pentru prima oara Ayanski a dat si din picioare de suparare ( de obvicei sta cuminte si plange, azi insa era si nemancat si nervii erau amplificati maxim 😀 ) dar eu , vigilenta ca intotdeauna in situatii limita 😀 nu am fost in stare sa-l tin cum trebuie ( transpirasem toata si deja vedeam imbulinat ) asa ca a venit o zdrahoana de muiere si cand mi l-a infascat si l-a tinut la pieptul ei, a tacut malc puiucul si doar plangea asa tanguit.
La faza cu punga pentru pipi…alta belea majora.Eu am luat una de la farmacie ieri ( de la Help cu 0,40 bani ), dar am avut niste iurese dimineata cu el de numa’, eu urmaream sa faca pipi , el se tot juca, nu am stiut ca punga se fixeaza pe’nstromentul copchilului si apoi se pune pampers-ul ( deh! nu mi-a spus si nu m-a invatat nimeni! ) si ia uite cum stateam eu cu punga dupa el azi de dimineata doar-doar o urina.Si iaca nu a vrut! La Medlife, asistenta -femeie cu experienta- i-a fixat o punguta ( am cumparat-o de la Sensiblu si a costat 3 ron, iar in Medlife costa 15 ron ) imediat si pampers-ul peste punga si am stat linistiti pana cea avut chef domnisorul sa faca un pipi mic.Cat a durat?Fix o ora! Intre timp mi-am luat si eu niscaiva sange pentru niste markeri endocrini, am platit si pentru aia 113 ron si rezultatele le primim maine dupa-masa.Stau ca pe ghimpi sa vad cum ii ies Gugulufului analizele, am o mare stare de neliniste.

Intalnire " sifonata "


Azi pe strada, in drum spre parc ne-am intalnit cu o cunostinta si cu a sa ploada.Ploada are 1 an si vreo 3 saptamani, merge super bine in picioare si chiar fuge.Ayan in carut, descaltat si super zen.
Vine ploada si ma cauta in carut, ii smulge palaria din cap lui Gugulufix, ia o punga de grisine si i-o toarna pe toata in cap ( Ayan plange si se enerveaza foarte rau, dar se calmeaza si redevine in scurt timp zen ),ii scoate o banana din carut copilului meu si ii da cu ea una peste ochi destul de tare, Ayan tace si o priveste lung.Vine ploada, ii ia sandalutele din carut si i le arunca pe jos cat poate.In acea clipa, blandul si zenul de Ayan, i-a dat o bucata de a culcat- o pe jos ( la propriu ) 😀 😀
Morala: in curul mutului zace dracu’ turceste 😀
Reactia mea? Am ras foarte tare.De ce?Pana atunci i-am tot spus maica-sii s-o calmeze putin, ca nu e ok ce face, ma-sa radea cu gura pana la urechi, vai ce ne distram!Cand a inceput sa planga Ayan i-a spus ca ” ce mototol esti draga, ca nu stii sa te joci! ” Cand i-a dat bucata fie-sii de a cazut aia pe jos, i-am spus si eu razand ca nebuna in hohote:” ce mototoala esti fata, ai cazut si tu pe jos!”
Asa mama , asa fiica.Urasc idioatele!

Napati – o oaza de bio

Nu am fost niciodata innebunita dupa produse bio/ eco/ organice.Nu am inteles, initial, isteria anumitor mame de a folosi numai produse de genul acesta, asa cum inainte de a-l avea pe maimutel, nu intelgeam de ce anumiti oameni pleaca din buricul targului si se retrag la tara, undeva, la aer curat si renuntand la hrana din piete si supermarket-uri.
Odata ce am devenit mama mi s-a schimbat total optiunea asupra acestor lucruri.Pe Guguluf il alimentez extrem de sanatos, am cautat sa evit cat mai mult timp produsele din comert, i-am facut branzica in casa pana la 11 luni, am evitat grasimile complet ( nici acum nu-i dau smantana, unt mult, etc), legume avem numai de la gradina noastra ( le planteaza si le ingrijeste tatal meu, dupa care ni le aduce si la botul calului ), ii dau inca lapte formula, apa bea numai de la aceeasi firma inca de cand s-a nascut si chiar daca are 1 an si 2 luni inca i-o fierb si i-o racesc, fructe multe de tot ( tot de la gradina ), iaurtul fiind singurul aliment ce-l iau direct din comert si bineinteles carnea, dar ii dau preponderent carne de pasare: pui si curcan.Nu-i dau dulciuri, nu-i dau nu stiu ce biscuiti cu creme, napolitane, nu-i dau niciodata pufuleti ( desi toti copiii mananca pe ruptelea prin parcuri ), ii dau numai sucuri facute de mine in casa la storcator. Alimentatia asta o tin inca atat cat mai pot pana il voi duce in colectivitate.Dar si atunci il voi invata ca anumite alimente nu sunt ok, desi majoritatea lumii le consuma pe ruptelea, alimente gen : pufuleti, pufarine, napolitane, creme din dulciuri care contin diversi coloranti, sa nu aud de coca-cola , fanta sau alte bauturi indulcite si colorate si nici de junk-food.Desigur ca pe masura ce va creste, optiunile de hrana ii vor apartine, dar eu am sa-l „intoxic” cu aceasta ideologie despre alimentele mai sus enumerate.
Adevarata mea isterie, in acest sens ( cu bio/ eco/organic ), a inceput cu descoperirea Codex-ului Alimentarius.Atunci am avut o adevarata nebunie, am scris despre asta aici, mi-am cumparat o masina de paine si nu am mai cumparat niciodata de atunci paine sau produse de penificatie din comert, in acea clipa mi-as fi vandut casa si as fi plecat undeva la tara sa am propria gradina de legume si sa-mi hranesc puiucul numai cu tot ce stiam eu ca este ecologic si ca nu-l poate afecta in niciun fel negativ.
O alta problema cu care m-am izbit acum, recent: cat a fost bebe ( acum este in etapa junior, ca la multinationala, o ia cu junioratul si ajunge la seniori 😀 ) l-am uns pe corp numai cu ulei de masline fiert si racit, l-am spalat pe corp si cap numai cu niste produse de la Chicco pe care scria ca nu contin parabeni.Odata marit, Gugulufix nu mai sta la uns cu ulei, il enerveaza tare unsoarea ce-i ramane pe corp sau mirosul.Nici eu nu stiu, cert este ca nu mai accepta uleiul de masline.Si am intrat in fibrilatii.Cu ce crema am sa continui sa-l dau pentru hidratarea corpului?Si atunci o mamica a venit cu salvarea :” intra aici la napati.ro si uita-te la cremele lor „.Nu numai ca sunt bio, dar sunt si cu mult mai ieftine decat alte branduri existente pe piata.
Odata ajunsa pe site-ul lor, mi-am facut curaj si am cotrobait virtual peste tot. Am gasit o multime de chestii faine, am programat si alocat deja niste bani pentru toamna ca sa ii achizitionez Gugulufului pantofiori de studentie :-D, mi se par super frumosi modelul asta si cel cu elefanti

Apoi vreau sa-i cumpar bluzita asta cu arici ( mie mi-a placut tare de tot si o s-o asortez cu papucii 😀 )

E super frumos si hanoracul asta , bluzita asta, geaca asta e dementiala dar nu o mai au pe stoc, poate mai aduc pana la iarna.
Vreau sa-i mai iau o girafa de jucarie, mai ales ca acum tot suge toate mizeriile din lume, pune gura pe orice cauciuc, macar sa-i iau o jucarie cum trebuie s-o suga la infinit fara a fi nociva.Mi-a placut ce fata are
girafino asta si pe lista de shopping intra si ea :

Pentru ca se apropie plecatul la Praid voi lua de data asta borcanasele cu mancare tot de la napati.ro, [pentru ca este totul bio.
Ca preturi vorbind…sincer nu mi s-au parut exagerate.Borcanele sunt tot atat ca si-n supermarket-uri, jucariile sunt ok ca si pret, incatamintea de copii in general este extrem de scumpa si eu, una, la pantofi nu ma uit cat dau pentru ca sunt extrem de importanti in mersul copilului, in felul cum isi dezvolta mersul, sa nu faca platfus,etc.
Hainuitele sunt putin mai piperate ca si pret, dar si aici exista anumite produse care sunt la fel ca si-n alte magazine.De exemplu geaca aceea e mai ieftina ca alte geci pentru copii si este mult mai sanatoasa, este o geaca bio.
Cand imi vin produsele de la ei, pe care le voi comanda , voi scrie si atunci o postare ca sa imi scriu parerea si-n urma testarii produselor.Acum am povestit numai incantata fiind de site-ul lor si de produsele din fotografii.Astept cu mare curiozitate sa le testez si sper ca si atunci gandurile ce le voi asterne aici sa fie dintre cele mai favorbaile.
Deci mamicilor dragi, daca aveati nelamuriri cu ce inseamna exact produse bio/ eco/organice, daca nu stiati de unde sa va aprovizionati cu diverse chestii faine si naturale, care sa nu dauneze puiutilor vostri, dati o raita virtuala pe la napati.ro si veti ramane cu siguranta extrem de incantati de ceea ce veti vedea acolo la ei.Succes si sper ca e util si postul asta pentru unele dintre voi!

Restanta

Pentru ca am promis ca voi posta o foto cu noua tunsoare, am gasit acum ocazia s-o fac, caci ieri, de ziua mea, am facut niste foto.Ca tot veni vorba de ziua mea…nu am avut chef de petrecut cine stie ce, nu am avut chef de mare harmalaie ci am mers la o terasa sa bem o citirica si sa stam la povesti nemuritoare: eu cu D. si Gugulufix, parintii mei ca sa stea tataie cu nepotul ca altfel nu ne tihnea nimic din ce se intampla acolo, am fi umblat printe mese capii de cap sau pe afara , prin fata tersasei am fi facut carari de mers -caci tata a sta a facut cu Ayan 😀 . Eh, a trecut si ziua asta, petrecere mai fac la 35 ( asta daca atunci n-oi avea vreun alt plodisor si ‘oi fi nevoita sa stau p-acasa) sau direct la 40 un mare iures.
In alta ordine de idei, vreau sa le multumesc tuturor celor care m-au felicitat ieri, m-ati emotionat cu adevarat si acum si atunci de sf.Petru si pavel si va pup cu mare drag pe toti si mi-ar placea – daca ar fi posibil- ca intr-o buna zi sa ne intalnim cu totii live si sa stam la o poveste si la o citirica.

33

33 de ierni in care asteptam infrigurata ani de-a randul sa vina vara cu alaiul ei de minunatii: mare, soare, caldura si vacanta sau concediu, dar mai ales cu mult asteptata mea zi de nastere
33 de primaveri in care vantul caldut s-a jucat prin pletele-mi castanii facandu-ma sa ma bucur anual de un nou inceput, de o noua renastere si ultimamente de o nastere…cea a Gugulufului
33 de veri in care pielea mi s-a facut aramie an de an si soarele mi-a fost martor anual la strangerea in buchetul vietii a inca unui an
33 de toamne in care , pe rand, am fost la cresa, la gradinita, scolarita, liceana, studenta, dascalita si mai apoi fericita sotie
33……
Ce-mi doresc la 33?
– sa fiu sanatoasa tun
– sa am multa putere sa-l cresc pe Guguluf mare de tot
– sa mai am inca un copil la fel de reusit ca si mica mea maimutica
– sa ma iubesc toata viata cu D., la fel de mult cum o facem acum
– sa fim mereu uniti si fericiti
– sa ne traiasca parintii ca sa se bucure mereu odata cu noi la asemenea ocazii fericite
Atat si nimic mai mult!