Desi cazarea ne-a suparat peste poate si asa cum s-ar fi crezut ne stricase tot cheful, ne-am mobilizat dom’le ca pana la urma nu stau prea mult in camera de felul meu si nici D. nu e amator de odihna multa, ne-am urcat in masinilu’ si carel poteca nenica sa luam aer proaspat.Numai ca sambata nici vremea nu a tinut cu noi, in Predeal.Niste nori negri si un frig de-ti intra prin oase, asa incat ne-am carat noi frumusel la Busteni ( mie oricum nu-mi place Predealul ala de nicio culoare, dar acolo gasisem oferta „minunata” )
In Busteni am ajuns pe la ora pranzului, si acolo era vremea si mai nasoala dar inca nu ploua ( la Predeal incepuse ploaia ).Ne-am plimbat ce ne-am plimbat cu caruciorul, am intrat in niscaiva magazine sa ne holbam si apoi am dat iama intr-o carciumioara pe care o adoram datorita faptului ca acolo am mancat cea mai buna fasole cu ciolan afumat, in paine.Este un deliciu.In timp ce noi toti ne infruptam din minunatia de fasoloaca, Ayan a ros si el cu spor la o coaja de paine ca-i ploua in gura, frate, de atata pofta.Pozele graiesc mai bine decat mine 😀
– asta-i locul cu pricina „Casa Ancutei”
– asta-i bolul de paine cu ciorba cea minunata ( haoleo ca si acu’ imi ploua in gura ) si copilul cel rozator la coji de paine
– dupa masa de pranz ne-am retras la o cafenea sa bem o cafeluta ca sa ne priasca masa, Ayan cu ta-su mare au tot umblat prin cafenea in timp ce noi savuram in liniste cafelele
Ne-am reintors la Predeal sa ne odihnim si sa culcam copchilul de dupa-masa, intai a urmat o sedinta de iubire ca eram ingramaditi toti in pat si ce puteam face ianinte de somn?Tandreturi, mon cher…
Cand ne-am bagat ca sobolanii la vizuina sa dormim, vremea afara era asa
dupa 2 ore de somn d-ala adevarat, am gasit afara o vreme urata si-un frig ca iarna
Totusi m-am incumetat si am scos Guguluful la aer ( doar d-asta mersesem la munte) si l-am dus in spatele sau sa-i spun curtea interioara a pensiunii, la locul de joaca, unde bunica-su l-a dat in leagan , l-a dat pe tobogan, s-au jucat si au mers pe jos
La intrarea in pensiune am tras o tura de joaca cu micul cocosel cu creasta in varf de cap
A urmat apoi baita, masajul, haleala si-n timp ce noi ne pregateam sa plecam la Inviere vorbeam in soapta crezand ca Ayan va adormi caci era ceasul 23 si ceva.Ce facea dom’sorul?Iaca simtea el ca e rost de plimbareala, de usuiala si nu se dadea culcat in ruptul capului, il apucase durerea de cap banuiesc ca se tot lega cu-n servetel umed la cap
Pe Guguluf l-am lasat cu tatal meu si am plecat la Inviere, doar cu D. si cu mama.Am fost in Predeal la biserica din centru, biserica „Sfintii Imparati Constantin si Elena”, biserica unde a fost o slujba minunata de Inviere
La intoarcerea de la biserica,afara ningea, era -1 C, imi inghetasera mainile rau de tot si cand am vazut iar zapada mi s-a facut rau.Dar ne-am inveselit si incalzit repejor caci cei de la pensiune ne-au servit o gustare, am ciocnit un ou si un pahar de vin, am stat putin la povesti si ne-am bagat la somn ca sa ne incarcam bateriile pentru a doua zi, ziua de Paste.