Arhivele lunare: decembrie 2009
Bilant de 2009
Toata lumea obisnuieste, ca la final de an, sa-si faca un bilant al celor facute sau nefacute in anul care este pe sfarsite.La mine nu prea a functionat faza cu bilantul pana acum, caci gandesc mereu pozitiv, mai am multe de facut in viata, mai am multi ani inainte si nu are rost sa traiesc cu regrete ca n-am facut sau ca de ce am facut aia sau ailalta.Nope…Merg inainte, traiesc fara sa regret nimic, ma bucur maxim de orice clipa a vietii mele.Singura chestie, pe care trebuie s-o corijez, este una pur idealista de care nu o sa pot oricum scapa -si o stiu- si anume: sa nu mai dau atat de multa importanta kkturilor din viata mea ( ca nu este azi praful sters, ca am scame mai mult decat este normal pe covor, ca geamul are o dara pe el, etc.) In rest…iau fiecare zi asa cum vine si o traiesc asa cum imi place !
Anul 2009 insa, este un an care m-a facut cu adevarat fericita si cand spun fericita nu ma refer la faptul ca am tot zambit ( asta o fac mereu , sunt o persoana vesela, tonica si cu simtul umorului), ci la faptul ca ma simt implinita, desavarsita ca si om.Ma refer la faptul ca am reusit dupa o sarcina grea de tot sa aduc pe lume o farama din mine, sa las in urma mea ceva, cum se spune.Toti anii dinaintea acestuia au fost ani de zbucium, de nebunie, de libertate totala, de distractii maxime si vise inaripate, anul acesta insa, a fost un an plin, un an greu si lung de tot,un an incarcat de necunoscut, de experiente noi si unice, de redescoperire a mea insumi, de schimbare, de maturizare si de provocare.Caci da, a da viata si a creste un copil este cea mai mare provocare a mea de pana acum.Daca toti anii dinaintea lui 2009 am trait mai bine sau mai rau, mai frumos sau mai urat, mai ordonat sau mai rebel, de acum incolo nu mai sunt raspunzatoare doar pentru mine, ci sunt raspunzatoare pentru viata unui omulet ce se dezvolta si educa dupa cum il invat eu sa traiasca.Este un lucru enorm de greu si complicat, orice invatatura ii voi da eu si D. copilului, el va trai pe viitor asa, se va comporta cu semenii lui la fel si va actiona in cele mai multe dintre dati, in viitoarea lui familie, asa cum va vedea in casa parinteasca.De aceea, incepand cu acest an 2010 va trebui sa fim mult mai cumpatati in actiuni si limbaj, va trebui sa luptam cu noi sa ne corijam anumite aspecte, va trebui sa ne organizam si sa traim dupa un program favorabil copilului si nu noua.
Candva am participat la o discutie despre „mai exista viata dupa nastere?” si acum la sfarsit de an pot spune ca DA, exista viata si nu numai o viata ca inainte ci una super frumoasa, plina de o multime de bucurii cu mult mai mari decat cele traite pana acum.Nu ne-a impiedicat cu nimic Ayan in a ne trai viata ca si inainte, am fost plecati la petreceri, la restaurante, in vacante, am fost la film, la mall, la magazine, exact ceea ce faceam si inainte.Ceea ce s-a schimbat insa este maturitatea cu care tratam acum toate lucrurile, maturitatea cu care ne planificam veniturile si cheltuielile.Daca inainte puteam manca intr-o zi la cel mai scump restaurant sau sa dam pe o pereche de jeans tot salariul, acum avem alte prioritati si mereu e musai sa avem banuti la purtator.
Una peste alta, anul ce maine se va incheia a fost pentru mine cel mai bun an din viata mea, anul in care am avut cea mai mare realizare pe care am avut-o si o voi avea in viata intreaga: un copil perfect normal si perfect sanatos, a fost un an care a facut la mine trecerea de „eternul copil” la femeie, la mama, la adult.
Desi anul care va trece a debutat cu o groaza de probleme: pierdut afacerea si o caruta de bani, operatia lui D., probleme in sarcina, ceea ce a urmat incepand din a doua jumatate a anului, a spalat tot raul de dinainte.
Pentru anul viitor nu-mi doresc absolut nimic, decat sa fie pace in lume ( asta imi doresc la fiecare inceput de an ), sanatate maxima pentru toti cei din familia mea, imi doresc sa-si tina mana Maicuta Domnului ca si pana acum pe capul nostru , sa ne vegheze drumul si calea.
Si inainte de-a incheia, va doresc tuturor un Revelion pe cinste, distractie maxima maine seara, sa ne recitim in 2010 cu bine, sa auzim ca e toata lumea sanatoasa si voioasa.Pupici si la mai mare !!
Zgomote si galagii, nebuneala curata
De ceva vreme, seara, la noi in casa este un zgomot infernal, unori ca sa putem auzi stirile, dam Tv-ul tare de tot, alteori vorbim foarte tare eu si D. ca sa ne putem intelege unul cu altul.Motivul?Gugulufix care vorbeste, frateeeeee, de ne-a zapacit.Are o agitatie si o vorba in el de nu se poate!Daca stam in bucatarie , el este in scaunul de masa si bate in tablia scaunului cu toate obiectele din jur si cu jucariile lui si tipa pana cand iti iei campii, nu mai auzi si nu mai vezi nimic, nu se aude telefonul,nu se aude daca suna cineva la usa, tv-ul merge si el dar fara sa auzim nimic.In baie arunca cu apa peste tot si urla si acolo cat poate, povesteste si se agita rau.Dupa baie il apuca o agitatie si mai mare pret de cateva minute de zici ca-i bagat in priza.Urla si chiuie , vorbeste si ne tot spune ceva.Am reusit la munte sa surprind ce face dupa baie si cum „vorbeste” el.Faceti un exercitiu de imaginatie gandindu-va ca, toata ziua, asa va toaca la cap o maimutica d-asta de om ! Iar eu am de invatat pentru master.Invata daca poti cu asa nebuneala toata ziua pe cap!
Vacanta de iarna
Ne-am reintors acasa…Nu ma simt tocmai ok pentru ca mi-as fi dorit ca aceasta vacanta sa fi durat cu mult mai mult decat atat, mi-as fi dorit extraordinar sa mai fi putut sa stam la munte.De ceva vreme mi se intampla ceva paradoxal, desi iubesc marea cu tot sufletul meu, ma simt extraordinar de bine si tanjesc sa merg la munte.Vreau sa stau cat mai mult timp in regiuni muntoase cu liniste si pace, cu aer curat, cu sunetul facut de talangile vacilor si al oilor, cu oameni gospodari si cu mult mai amabili decat in Bucuresti.
Anul asta am mers aproape de casa, la Busteni, am hotarat ca nu putem pleca cu Ayan atat de mic undeva foarte departe.Nu am mai fost sa stau in Busteni de cand aveam 14 ani si am fost acolo intr-o tabara.Am fi vrut sa mergem la Sinaia, dar oferta am gasit-o la Busteni caci pana m-am hotarat eu, toata Sinaia la oferta respectiva era inchiriata.Asa ca am zis ca mergem la Busteni si asa am si facut.O alegere extraordinara, o alegere super pentru o familie cu-n copil mic.
Tot drumul de la Bucuresti la Busteni, Bimbix a dormit asa pe tatal meu 😀
Cazarea a fost super ( poate mult prea cald in camere pentru gustul meu dar s-a rezolvat inchizand complet caloriferul ), mancarea a fost extraordinar de multa si bunicica, vremea minunata si aerul curat-curat.Asta era privelistea de la noi de la geam:
2 zile ne-am plimbat prin Busteni , 1 zi am fost la Sinaia si in alta zi am fost la Brasov, unde pentru prima data in viata mi-a placut la nebunie orasul ( am fost de nshpe mii de ori in Brasov pana acum, de fiecare data cu treaba si totdeauna mi-a displacut total acest oras ).Totul a capatat acum alt sens, alta forma, alta culoare si asta datorita lui Surubix, care s-a simtit minunat la munte, a papat si a dormit dus ( am dormit in acelasi pat cu el si l-am putut imbratisa cat am vrut eu de mult si de des).O singura chestie vreau s-o relatez si anume ca nu am sa-i mai dau veci borcanase din comert ( am avut numai de la Nestle ).Nu i-am dat pana acum si toata lumea, inclusiv pediatra m-a incurajat sa-i dau ca nu are nimic copilul, sunt atatea mame care-si hranesc copiii cu borcane si nu se intampla nimic.Ei bine, la noi s-a intamplat: pentru prima oara in viata lui, Bimbix a vomitat si tot pentru prima oara in viata a facut un scaun extrem de moale ( totul are un inceput ar spune lumea, dar eu borcane nu-i mai dau in veci ! ).Bine ca s-au intamplat ambele incidente seara cand eram deja in camera si fara repercusiuni, fara sa-i fie rau ulterior sau sa-si schimbe dispozitia ( dupa incidente chiar l-am scos la aer ).
In ziua in care am fost la Sinaia am mers iar la manastirea Sinaia ca am vrut sa-l impartasim, dar am ajuns tarziu si nu am reusit, apoi ne-am plimbat prin oras si a inceput ploaia care ne-a gonit la Busteni.
( in Sinaia vesel tare )
La masa de Craciun, l-am dus cu coarnele de ren pe cap si a fost deliciul celor aflati in restaurant :
In ziua cand am fost la Brasov ne-am simtit extraordinar pentru ca era un soare afara si cald pentru aceasta perioada, am fost la Targul de Craciun de la arenele sportive Olimpia, am fost si ne-am plimbat prin Piata Sfatului, am fost la cafea ca pe vremuri intr-o cafenea din Piata Sfatului, ne-am facut poze la bradul din centrul Pietei si la ieslea amenajata tot acolo, ne-am plimbat pe la Biserica Neagra, Poarta Schei si Strada Sforii si linistiti am plecat inapoi la Busteni dupa o zi minunata.
Ne-am incarcat bateriile, ne-am odihnit, am fi vrut sa mai stam mult si bine acolo, acum asteptam cuminti vacanta de Paste cand o luam catre alte zari cu-n Bimbix mult mai mare atunci.Oricum, copilul nostru este copil de trupa, tine la drum, nu s-a imbolnavit niciodata ( Slava Domnului !) prin deplasari si este cuminte si docil.
O urare de Craciun…mai altfel !
Demult, undeva pe pamant s-au adunat toate calitatile si simturile omenesti.Cand Plictiseala a cascat pentru a treia oara,Nebunia, nebunatica ca intotdeauna, a propus: „Hai sa ne jucam de-a v-ati ascunselea!” Intriga si-a ridicat ispitita sprancenele, iar Curiozitatea, neputand sa se retina, a intrebat: „V-ati ascunselea?Ce mai este si aceasta? Este oare vreun joc?” Nebunia a explicat ca-si va acoperi ochii si va numara pana la un milion, in timp ce toti ceilalti se vor ascunde, iar cand numaratoarea va lua sfarsit, primul ce va fi gasit ii va lua locul si astfel jocul va continua… Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat intr-atat de multe tumbe, incat chiar si Indoiala s-a lasat convinsa, ba mai mult, chiar si Apatia cea mereu bosumflata si neinteresata…
Insa nu toti au acceptat sa ia parte la aceasta activitate: Adevarul a preferat sa nu se ascunda: „De ce sa ma ascund, daca pana la urma tot voi fi descoperit?” Aroganta a considerat acest joc ridicol (ceea ce o deranja mai mult era faptul ca ideea nu-i apartinuse), iar Lasitatea a preferat sa nu indrazneasca.
Unu, doi, trei, a inceput Nebunia sa numere. Prima care s-a ascuns a fost Lenea, care, ca intotdeauna, s-a culcat in spatele celei mai apropiate pietre. Credinta s-a inaltat spre cer, iar Invidia s-a ascuns in spatele Triumfului, care prin propriile sale forte, a ajuns in coroana celui mai inalt copac.Generozitatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, fiecare loc pe care il cauta parand sa fie mai potrivit pentru un prieten de-al ei decat pentru sine. Un lac de cristal? Locul ideal pentru Frumusete! Scorbura unui copac? Locul ideal pentru Rusine!
Zborul unui fluture! Minunat pentru Voluptuozitate! Rafala unui vant? Locul magnific pentru Libertate! In sfarsit s-a ascuns intr-o raza de soare.
Egoismul, dimpotriva, si-a gasit un loc convenabil chiar de la inceput, insa numai pentru el! Minciuna s-a ascuns la fundul oceanului (adevarata minciuna in realitate s-a ascuns dupa curcubeu!), iar Pasiunea si Dorinta in craterul unui vulcan. Neatentia… pur si simplu a uitat unde s-a ascuns… dar aceasta nu este atat de important!
Cand Nebunia a ajuns la 999.999, Dragostea nu isi gasise inca o ascunzatoare pentru ca fusese atat de ocupata … pana cand a observat o tufa de trandafir, si, profund impresionata, s-a ascuns intre flori.
„Un milion!” a numarat Nebunia si a inceput sa caute. Prima pe care a gasit-o a fost Lenea, la numai trei pasi. Dupa aceasta Credinta a fost auzita discutand cu Dumnezeu despre teologie, iar Pasiunea si cu Dorinta au fost vazute facand vulcanul sa vibreze. Intr-o secunda, ea a gasit-o pe Invidie, deci nu a fost greu de dedus unde se ascundea Triumful.Egoismul nici nu a trebuit sa fie cautat, caci a iesit singur la iveala, dintr-un cuib de viespi. Mergand atat de mult, i s-a facut sete, si venind spre lac a descoperit-o pe Frumusete. Cu Indoiala a fost mai usor, caci aceasta statea cocotata pe un gard, neputand decide unde sa se ascunda. Astfel i-a gasit pe toti, Talentul – in iarba tanara, Frica – intr-o pestera intunecata, Minciuna – in spatele curcubeului (iarasi o minciuna… Era totusi in fundul oceanului…), chiar si pe Neatentie, care a uitat pur si simplu de joaca. Numai Dragostea nu putea fi gasita. Nebunia o cautase in fiecare tufaris, fiecare raulet, pe piscurile muntilor, si, cand era aproape gata sa renunte, a zarit tufa de trandafiri infloriti… Cu un tepus ea a inceput sa indeparteze crengutele ghimpoase, cand deodata auzi un strigat ascutit:…. spinii au impuns ochii Dragostei. Nebunia nu stia ce sa mai faca pentru a-si cere iertate, a plans, a rugat, a implorat
si chiar s-a oferit sa-i fie ajutor si indrumator. Incepand cu acea zi DRAGOSTEA E OARBA SI NEBUNIA O INSOTESTE MEREU!
Acum in prag de Sfintele Sarbatori iubiti-va mult dragii mei, fiti orbi si nebuni, fiti alaturi de oamenii care va sunt dragi, sarbatoriti si nu-i uitati si pe cei mai napastuiti.Va doresc din tot sufletul , tuturor celor care ma cititi, care ma placeti sau nu, care imi sunteti apropiti sau nu, prieteni sau nu, va doresc UN CRACIUN DE VIS ALATURI DE TOTI CEI DRAGI VOUA, sa fim sanatosi cu totii si sa avem masa imbelsugata !!
7 luni de miracol
Azi, 22 decembrie 2009, Ayan implineste 7 luni de viata, sapte luni in care din acea mogaldeata, pe care mi-era si frica sa pun mana, s-a transformat intr-un baietel dulce si frumos, un baietel vesel si plin de viata.In aceste luni am descoperit ca pot iubi altfel decat am stiut ca pot iubi pana acum, am invatat ca pot fi fericita si la lucruri care in trecut nici nu le observam, am invatat sa fiu mai toleranta, sa vad lucrurile dificile ca fiind usoare, sa zambesc chair daca sunt trista rau si suparata, sa mi se para fiecare zi mai frumoasa decat cea care a trecut, sa traiesc fiecare minut al zilei ca si cand ar fi ultimul,sa ma trezesc si sa adorm cu zambetul pe buze, chiar daca sunt franta de oboseala sa nu mi se para nimic greu caci totul e facut cu dragoste, sa prind uneori aripi si sa zbor cu gandurile atat de departe incat sa ajung sus in cer si sa-i multumesc lui Dumnezeu, acum in prag de Craciun, ca mi-a daruit acest mic miracol care ne-a schimbat total vietile.Te iubim din si cu tot sufletul nostru, maimutica noastra frumoasa si desteapta !
Si nu in ultimul rand, cadoul pe care-l primesti lunar 😀 :
Colindele mele preferate
Circula printre mamicile bloggerite o leapsa foarte draguta, leapsa pe diverse teme si subiecte.Azi a ajuns si la mine leapsa respectiva , am primit-o de la Svea si ii dau curs asa cum trebuie.Leapsa cu tema colindelor ca tot suntem inainte de Craciun.
In fiecare an, de cand a aparut acest colind, ascult si ma emotionez si ma trec fiori si-mi vine sa plang tare, tare, imi amintesc de copilaria mea si ii iubesc pe ai mei parinti mai mult ca intotdeauna :
Alt colind care-mi merge la suflet, datorita versurilor, este acesta ( dar numai in varianta Hrusca) :
Tot de pe plaiurile noastre ascult cu drag si asta:
De cand sunt maritata cu D. ( ardeleanul meu 100 % ) am inceput sa ascult cu o iubire nespusa colindele din Ardeal ( sunt innebunita dupa taragoate 😀 ) :
Din repertoriul international o iubesc pe aceasta doamna cu o voce incredibila :
Si aceasta doamna eterna a muzicii are o voce care ma innebuneste de placere:
Si inchei cu acest superb colind care vine si cu o urare pentru toata lumea, Craciun Fericit si numai bine tuturor din lumea asta mare!!
Predau si eu mai departe leapsa Kristinei , Oanei si lui Mamituni
Premii, peste premii
Un alt premiu am primit si de la Svea , ii multumesc din tot sufletul meu si il dau mai departe cuiva tare drag mie, dar cand spun drag, cu adevarat aceasta persoana este foarte aproape de inima si sufletul meu.Este o veche prietena, un om caruia ii poti spune din suflet „prietene”, este prietenul acela care te ajuta atunci cand chiar iti crapa buza de nevoie ( oameni d-astia ii numeri pe degete in viata ), este omul care iti este alaturi si la bucurii si la necaz.Eu vreau sa-i multumesc din suflet pe aceasta cale pentru toti anii in care mi-a fost alaturi si m-a ajutat si sa-i urez Sarbatori Fericite, multa pace si liniste in noul an si inainte de toate s-o tina Dumnezeu sanatoasa pe ea si pe toti ai ei!Te pup si te imbratisez cald Cris si chiar daca esti departe si nu ne-am vazut de ceva vreme te iubesc la fel de mult ca intotdeauna!!
Un alt premiu
Luna asta a plouat cu premii la mine in casuta, este firesc, este luna cadourilor doar! Azi am mai primit un premiu fain de la Petro si ii multumesc din suflet pentru el.Vreau si eu sa-l dau mai departe unei doamne tare dragi mie, unei mamici cu care mi-am inveselit de foarte multe ori zilele si noptile, cu care am impartit si bucurii si necazuri in ultimele luni, zi de zi.Te pup mami de Mircea si iti dau premiul din suflet !
Training pentru a deveni parinti !!
Sunteti pregatiti sa deveniti parinti? Test de „sarcina”
1. Pentru a va pregati sa deveniti mama, imbracati un halat de baie si fixati-va pe burta un sac plin cu fasole. Dupa 9 luni, scoateti doar 10% din continutul sacului!
Pentru tatici: fugiti repede la farmacie, goliti-va portofelul pe tejghea si invitati farmacistul sa se serveasca. Dupa aceea, mergeti la supermarket si cereti ca salariul dvs sa fie varsat direct in contul magazinului.
2. Pentru a avea o idee despre cum va veti petrece serile, intre orele 17h si 22h parcurgeti in lung si in lat sufrageria purtând in brate un sac umed care cântareste intre 4 si 6 kg. La ora 22h lasati sacul, reglati desteptatorul la 00h00 si mergeti la culcare. La miezul noptii, treziti-va si parcurgeti din nou sufrageria purtând sacul timp de o ora.
Reglati desteptatorul la ora 3h00. Imposibil sa mai adormiti, evident, asa ca treziti-va la ora 2h00 si serviti-va ceva de baut. Intoarcerea in pat la 2h45. Când suna desteptatorul, un sfert de ora mai târziu, trezirea! Cântati cântecele de leagan pâna la ora 4h00.Reglati desteptatorul la 5h00.Treziti-va si preparati micul dejun.Mentineti acest ritm timp de 5 ani…fara sa va pierdeti buna dispozitie!
3. Goliti un pepene si practicati in mijloc o gaura de talia unei mingi de golf. Suspendati-l de tavan cu o sfoara si balansati-l de la stânga la dreapta. Dintr-o farfurie cu supa (foarte lichida) incercati sa hraniti „pepenele” (care e in miscare), jucându-va de-a avionul cu o lingurita.Continuati exercitiul pâna când farfuria e pe jumatate golita, varsati
restul… pe genunchii dvs…bravo! acum stiti sa hraniti un bebelus!Pentru a avea o idee despre ceea ce se va intâmpla când va incepe sa mearga, etalati dulceata pe canapea si pe perdele, puneti un pic de peste congelat in spatele televizorului si lasati-l acolo timp de o luna sau doua…
4. Imbracatul celor mici nu e chiar o formalitate. Incepeti prin a cumpara o caracatita si o plasa pentru peste.Incercati sa introduceti caracatita in plasa. Timp prevazut: toata dimineata.
5. Nu sperati ca veti mai avea o masina curata si stralucitoare ca in ziua când ati cumparat-o.Cumparati o inghetata de vanilie si uitati-o in cutia de pe bord. Introduceti o moneda in casetofon (sau CD player).Sfarâmati un pachet de biscuti sau de ciocolata pe scaunele din spate.In final, zgâriati fiecare portiera cu un cui. Perfect!
6. Mergeti la supermarket insotiti de ceva care se apropie cel mai mult de un copil mic: o capra adulta de preferinta.Daca intentionati sa aveti mai multi copii, folositi mai multe capre.Faceti cumparaturile fara sa le scapati din ochi si platiti fara comentarii tot ceea ce au distrus.