Gest de caritate…dar cui?

Hainele purtate de Ayan si ramase mici am hotarat ca vreau sa le dau unor sau unui copil provenind din familii cu posibilitati materiale mai reduse. Hainele noastre de adulti le-am donat mereu la biserica dar in ultima perioada prea s-au adunat acolo multi tigani si chiar nu-mi face placere sa le mai duc acolo.Nu sunt rasista, dar cu tiganii am eu asa un pitic pe creier.Sa nu divagam insa…
Am sunat mai devreme o cucoana care are deja 4 copii mici si al 5-lea este in burtica pe cale de-a veni tocmai prin martie-aprilie.Ok, mi-am spus, la fix pentru ca ceea ce am eu sunt hainute de copil 3-6 luni, mai mult hainute de vara ( caci Ayan fiind nascut in mai tot ce a purtat a fost subtire, pentru anotimpul calduros ).
O sun pe respectiva si va reproduc intocmai dialogul:
eu: ” buna ziua, ma numesc X, scuze de deranj, sun din partea lui Y,stiu ca veti avea un baietel si mi-a spus Y ca va pot da cu mare drag niste haine care au fost ale copilului meu si s-ar potrivi baietelului dvs.”
ea: ” buna ziua, asa este, sunt insarcinata, astept un baietel si mi-ar prinde bine niste hainute, stiti eu mai am 4 copii, numai sotul munceste si traim doar din 1000 de ron + alocatiile celorlalti copii”.
eu: ” ok, uitati cum facem, de acum incolo ma angajez sa va dau dvs. toate hainele care-i raman mici lui fi-miu.In felul asta va scutesc de o mare grija,sper ”
ea: ” stati putin, hainutele pe care le aveti de dat sunt purtate?”
eu: ” da, le-a purtat baietelul meu maxim de 2-3 ori, are enorm de multe hainute si nu le-a venit randul la purtat.Au fost toate noi, sunt in perfecta stare, spalate si curate toate”
ea: ” aaaaaaaaa pai stati doamna, eu am crezut ca sunt noi, hainute noi pe care le aveti de dat.Eu nu-mi imbrac copiii in hainele purtate de altcineva”
La faza asta am ramas fara replica, i-am tras in gand o imensa si porcoasa injuratura, i-am spus ca e optiunea ei si face cum doreste, eu am vrut doar sa ajut si i-am trantit telefonul in nas.M-am enervat cumplit gandindu-ma cum fac unii pe milogii, cum la inceputul conversatiei mi-a spus pe un ton d-ala de cersetorica ca traiesc 6 insi si cu al 7-lea pe drum din 1000 ron si deodata imi vine cu dume ca ea nu-si imbraca copiii cu haine purtate.Pai cucoana ai vrea sa merg cumva la vreun magazin ( eventual sa mi-l si indici ) sa-ti iau haine copilului?Am sunat-o si pe Y, i-am povestit, Y a ramas si ea masca si eu acum sunt intr-o mare dilema.
CE FAC CU HAINELE COPILULUI? Cui le dau?Nu vreau sa le arunc,vreau sa ajut pe cineva, sunt hainute super misto si smecherute -cum imi place mie sa spun ca-l imbrac 😀 – nu am unde sa le pastrez in ideea ca as mai face vreun copil si nu imi garanteaza nimeni ca va fi tot baietel, nu vreau sa le dau tiganilor ci unor oameni normali, oameni draguti dar modesti care nu-si permit in ziua de azi prea mult rasfat.Unde ii gasesc insa pe acest oameni, de unde sa ii iau?
Va rog mult de tot, daca cunoasteti asemenea familii care au un bebe pe drum si au o situatie materiala mai modesta sa-mi spuneti ca ii ajut cu cel mai mare drag posibil.Sau daca exista mamici care citesc blogul si au deja bebei mai mici ca fi-miu si vor sa ia hainutele si asa le dau cu aceeasi placere.Ca sa evitam orice fel de comentarii nedorite sau aluzii imbecile venite de la cine stie ce oameni freaky, doritorii imi pot scrie direct pe adresa de mail:

Mos Craciun in blogosfera

Am gasit ceva super aici si ideea a pornit initial de la Abramburika. Daca vrei sa simti acest Craciun altfel decat in mod obisnuit, stiind ca ai luminat chipul unui pui mic cu-n zambet urias, alatura-te si tu in acest proiect de vis !
Eu si Ayan, impreuna cu tati al nostru abia asteptam sa vedem cariu chip ii vom aduce un zambet larg de Craciun!!!

mos-craciun

:-))

Am gasit asta in cautarile mele pe net si mi-a placut terbil :

De szqwer Publicat în 1

Cat valoreaza un zambet?

In timpul sarcinii m-am rugat tot timpul ca al meu copil sa fie perfect normal, perfect sanatos, destept si cu simtul umorului.Fizic nu ma puteam ruga sa iasa cu ochi si par de culoarea nu stiu care pentru ca este aberant.A facut Doamne-Doamne un mix intre toti din familie, de la mine i-a dat mai mult ca asa se cuvenea la cat m-am chinuit in sarcina 😀 si a iesit ceea ce azi poarta numele de Ayan.
Faptul ca este un copil frumos ( deja incep sa cred ca este un copil cu adevarat frumos, pentru ca oriunde, dar absolut oriunde, mergem cu el nu exista sa nu intoarca capul dupa el, sa nu ne spuna ca avem un copil super fain sau sa nu il alinte si complimenteze atat copiii mai mari cat si adultii ) nu ma face atat de fericita cum ma face faptul ca este vesel.Ayan este cu adevarat un copil super vesel si va fi cu siguranta un adult la fel ( eu am sa-i cultiv cat pot mentinerea tonusului ridicat si a veseliei care nu numai pentru el sunt benefice dar si pentru cei din jur ).
Dimineata cand ne trezim ( pe la ora 10 de fapt e dimineata noastra 😀 ), primul lucru pe care-l face cand ma vede este sa-mi zambeasca.Toata ziua e cu gura pana la urechi, deja are ceva timp de cand rade in hohote, tipa de bucurie si scoate tot felul de sunete de care radem cu pofta toti in fruntecu el.Se poate vedea si din poze ca el se hlizeste si zambeste in mai toate foto, chiar ma uitam ca are doar cateva poze in care este serios, restul sunt toate cu zambetul larg ce-i lumineaza fetisoara aia frumoasa.
Ma gandeam aseara cu D. ca Ayan adunat in 5 luni de viata ( exceptand prima saptamana in care mieuna cumva ca ala nu era plans ) nu cred ca a plans 3 zile puse cap -coada.Plange cand e nervos ( nici nu plange, e un fel de urlet fara lacrimi ) crezand ca vom ceda sivom face ca el, dureaza insa acest planset circa 7-10 minute,dupa care ii trece starea de suparare si rade iar cu pofta. Mai are zile cand e marait, daca e obosit are un marait care nu e plans, este un fel de…habar n-am cum sa-l descriu…aaaaaaaa…dar sunt putine zilele alea si revine la starea lui euforica.Doamne sunt atat de fericita ca este un spirit vesel, nu sufar copiii si oamenii morocanosi, nu-mi plac pesimistii si botosii de niciun fel.In plus sa te inconjori de oameni d-astia carora vesnic le tuna si le fulgera, care vesnic au probleme si nemultumiri iti creeaza si tie o stare aiurea de spirit si ti se ineaca corabiile oricat de vesel si optimist ai fi.
Imi doresc sa fie ca si mine, imi amintesc cum in liceu ma ascultau cu sufletul la gura ce le povesteam si radeau ca la nebuni cu totii, la facultate m-am inconjurat numai de oameni tonici si veseli cu care radeam de lesinam, D. are si el super simt al umorului, prietenii nostri sunt si aia innebuniti cu povestile mele, la job chiar eram uneori nevoita sa le fac observatii unora si ei radeau de modul cum o spuneam, medicii care m-au tratat in sarcina…iubire mare cu ei ca „asa pacienti tonici si zapaciti nu avem zilnic” ,deci…ma bucur enorm ca al meu copil a mostenit de la noi veselia si cu siguranta si simtul umorului.

Fluorul administrat sau nu pentru dintii sugarilor?

Am vorbit cu mai multi medici pe tema asta si parerile sunt impartite:unii pediatrii spun sa nu dam si sa nu luam din timpul sarcinii fluor, altii sustin ca ar trebui luat si stomatologul cu care am povestit si-n care eu am incredere mi-a spus ca e foarte important sa-i dau cel putin acum fluor lui Ayan, ca sa aiba dentitia ok mai tarziu, ca la dintii de lapte oricum nu-l mai ajuta ceea ce-i voi administra acum.Azi am luat Zymafluor si de maine incepem sa dam cate o pastiluta zilnic sa avem dintisorii sanatosi si frumosi.

Prezentare de…5 luni

Revenind la lucruri serioase, ieri facand 5 luni copilul am fost la pediatralui curanta caci cu o zi inainte am chemat si acasa o alta pediatra ( de cand l-am nascut l-am dus la control in paralele cu pediatra curanta si la un alt medic pediatru: in primele 2 luni la neonatologul cu care am nascut, apoi am fost la Medlife si acum am primit o recomandare despre o doctorita pediatra foarte bine pregatita profesional).cei 2 medici ce l-au vazut acum au stiluri de tratament total opuse , unul merge pe medicatia alopata si altul pe medicatia homeopata.Fiind racit( alaltaieri era doar fonfait, ieri i s-a declansat si tusea) am primit o sumedenie de medicamente din care o sa-i dau mai mult pe cele homeopate si daca nu vad ameliorari trec pe cele alopate.
Ayan are acum 8700gr si 71cm , doctorita lui curanta il striga :” Guguluf” :-D, este perfect dezvoltat motric si psihic, le-a uimit pe ambele doctorite cu vorbaria pe care o are ( mostenire clara de la mama-sa ), cu lipiciul si zambetele ce ii lumineaza fata.Ce poate face la 5 luni:
– sta in fundulet foarte bine cu putin sprijin ( nu-l pun intre perne )
– apuca cu ambele maini obiecte, le ridica si le duce la gura
– se intoarce de pe spate pe parti dar nu si pe burta
– intoarce privirea dupa sunete si dupa persoanele familiare lui
– mananca foarte bine cu lingurita
-doarme 12 ore noaptea fara intrerupere ( m-au felicitat ambele doctorite si mi-au spus ca mai rar mame care au acest privilegiu sa doarma pana la 10 zilnic fara nicio trezire noaptea )
-se „taraste’ pe spate si mi-a aratat niste exercitii sa-l invat sa se „tarasca” si pe burta
Ne-a mai adaugat la lista de diversificare branzica facuta in casa, banana, supa mai complexa decat pana acum, cu mai multe legume, iaurturi naturale, citrice.
Mi-au spus ambele ca este anemic si hemoleucograma a si confirmat-o, astfel incat va trebui sa-i dau Ca zilnic cate 3.5 ml, vit.C mi-au redus-o ca „ataca rinichii in cantitati mari”, mergem tot cu 3 picaturi de Vigantol, eco la sold si fontanela nu este necesar caci sunt ok.
Si adaugam si niste poze cu Guguluf ca doar avem cu ce copil ne mandri 😀
Picture 013

Azi am implinit 5 luni !

Astazi e ziua ta, ai implinit 5 luni de viata extrauterina, 5 luni in care timpul parca a zburat, 5 luni in care fiecare zi este una cu totul speciala, nicio zi din toate cele scurse in aceste luni nu a semant cu cealalta, 5 luni in care te-ai facut un baietel mare, frumos tare, destept, un copil care intelege la varsta lui extrem de multe lucruri, stie sa faca o alta sumedenie de chestii, un sufletel care ne-a schimbat si mie si lui D. viata cu 180 grade, o inimioara mica care ne-a facut sa ne iubim si mai mult ca inainte, care ne-a facut sa redevenim copiii de altadata, sa plangem, sa radem, sa ne doara sufletul in anumite clipe, sa ne bucuram de momente pe care inainte le consideram total neimportante, sa privim viata cu alti ochi, sa intelegm cu adevarat ca abia acum avem de ce si pentru ce trai,munci, zbate zlinic.
Ma uit la el si ma gandesc cum am putut trai atat de mult timp fara el in viata mea, ma gandesc zilnic de ce oare nu l-am facut mai tineri, cum oare am putut astepta atatia ani, pierduti in activitati fara noima cand Ayan este singura noima pentru care noi azi existam?
Sa ne traiesti iubirea si viata noastra, sa fii sanatos si viguros asa cum ai fost si pana acum, sa ramai mereu acelasi vesel si hlizit, sa ne umpli mereu zilele de fericire si inimile de bucurie si sa nu uiti nicicand ca te iubim sau mai bine zis te adoram, asa cum iti spune mami seara la culcare : de la cer pana la pamant si inapoi de plus,minus infinit ori.
Si asa cum te-am obisnuit in fiecare luna, un cadou mic pentru tine:

Despe deochi

Azi – noapte s-a intamplat a doua oara…Prima data a fost acum vreo 3 saptamani cand am pus totul pe seama faptului ca Ayan era racit putin si nu putea respira.Se trezeste brusc din somn ( el doarme zilnic de la ora 22:30 pana la 10 dimineata, fara a se trezi nici macar o singura data in acest interval, nu se intoarce, nu se foieste, are cel mai linistit somn pe care l-am vazut eu vreodata.Doar cateodata il mai aud noaptea razand cu pofta prin vis, semn ca-l pupa Maicuta Domnului-cum se spune in popor – ), plange cumplit,tresare speriat, la fiecare jumatate de ora intamplandu-se asta intreaga noapte.Prima oara m-am speriat cumplit, l-am luat cu noi in pat ( eu sunt total contra dormitului cu copilul in pat, nu numai din motive de igiena dar si din motive ce tin de independenta lui viitoare, de intimitatea cuplului sot-sotie,etc ), l-am mangaiat mult si l-am tinut strans lipit de mine si mereu i-am spus „Tatal Nostru ” si i-am si descantat.Ca prin farmec s-a linistit atunci si a dormit bustean intreaga noapte.Nu l-am mutat inapoi in patutul lui in acea noapte de lene si de oboseala si de ce sa nu recunosc si din placerea de-a dormi botisor in botisor cu el.
Azi-noapte s-a repetat figura, au fost in vizita la noi aceleasi persoane care fusesera si-n ziua cu pricina cand s-a intamplat prima oara sa reactioneze asa, l-au dragalit, ea se tot mira la nesfarsit cat de frumos este, cat de reusit, bla bla bla, eu nu prea o bag in seama, pentru ca sincer, nu credeam in chestiile astea si nici nu sunt superstitioasa.Niciodata de cand l-am nascut n-am tinut cont de nimic din ceea ce m-au sfatuit superstitioasele sa nu fac: i-am uscat hainele pe balcon de prima oara de cand i le-am spalat, l-am scos afara fara sa tin cont ca 40 de zile ar fi trebuit sa-l tin numai in casa, l-am pus mereu la oglinda si il pun si acum si-l intreb cine este acolo?,am fost plecati cu el la mare cand avea doar o luna desi mi s-a spus sa nu cumva sa-l trec nu stiu ce apa pana la botez, etc.
De data asta insa…incep sa cred ca femeia aia mi-l deoache foarte tare de cate ori il vede.Azi-noapte s-a repetat figura: tresarea din jumate in jumate de ora, plangea rau de tot brusc trezit din somn si se speria.M-am trezit de vreo 4-5 ori capiata de somn si il mangaiam pana adormea la loc dupa care o lua de la capat.La un moment dat cand nu se mai oprea nicicum din plans, l-am luat iar la noi in pat, i-am descantat, i-am spus rugaciunea si dupa fix 2 minute a adormit neintors pana dimineata la ora 10.
Am auzit multe povesti cu copii mici deochiati ( unii dintre ei chiar morti din cauza asta ), n-am crezut niciodata in asa ceva, descantecul ” l-am furat ” de la tata care-mi tot descanta de-a lungul anilor cand imi era rau tare si culmea ca avea si efect.
Si la Ayan are efect acest descantec si se pare ca are efect si energia negativa pe care i-o transmite respectiva tipa ( sunt sigura ca nu din rautate, cred ca biata de ea nici nu stie ca mi-l deoache asa de tare, ca nu i-am spus inca ) in ciuda faptului ca are si o bratara rosie la mana ( rosu simbolizand viata ), poarta si aur tot la mana ( aurul are puterea de-a indeparta raul ), are la carut un talisman atat de des intalnit in tarile mediteraneene numit nazar bonkugu ( ochiul acela albastru care se spune ca opreste raul prin privirea-i nemiscata ), deasupra pe peretele camerei in care dormim avem si o amuleta hamsa ( Mana lui Fatima la arabi sau mana lui Miriam la evrei ) ce reprezinta o mana care tine un ochi in palma, deci toate obiectele care ar trebui sa-l fereasca de aceste energii negative.Si totusi…nimic nu-l apara, ii este rau probabil dupa ce este deocheat si plange foarte tare.
Se spune ca sfantul cuvios Paisie a afirmat urmatoarele :” Invidia, atunci cand are si rautate, poate pricinui rele. Acesta este deochiul. E o lucrare diavoleasca”. Pentru aceasta problema, care se intalneste mai des la prunci (au neliniste, somn agitat, plang fara intrerupere) se va solicita preotului sa citeasca din Molitfelnic rugaciunea pentru dureri de cap (deochi).
Deci nu-mi raman decat 2 variante :fie nu ma mai vad cu tipa respectiva desi mi-e tare draga si stiu ca n=o face voit, fie ajung cat mai repede la un preot sa-i citeasca din Molitfelnic.