Imbracatul – o corvoada, dar acum vociferez

De pe la vreo 3 luni Ayan a dat semne ca nu suporta sa fie imbracat si mai nou nu-i mai place nici la dezbracat.momentul imbracarii insa este pentru el o corvoada, inainte plangea, se zbatea si urla dar vazand ca n-are sorti de izbanda cu mine a lasat-o moale cu urlatul si a invatat sa-si tina mainile stranse pe langa corp astfel incat la un moment dat mi-era chiar imposibil sa-l imbrac cu ceva.M-am adaptat situatiei si am invatat si eu sa-l intorc pe-o parte si pe alta ca sa-si desclesteze mainile si sa-i intre bluzele :-D.
De vreo 2 zile ma si cearta, imi explica si el cum poate ca uraste partea cu imbracatul.Eu ma amuz teribil cand il vad cum povesteste el cu mine si imi vad de treaba.Mi-e groaza la iarna ce-om face cand va trebui sa-l infofolesc pe geruri :-(.

E ziua ta mamica mea !

Azi este ziua mamei mele si pentru ca alt cadou nu-i

pot face momentan, ii urez un sincer La Multi Ani !,

multa sanatate si sa imi fie alaturi cat mai mult timp

de acum incolo.

Words don't come easy to me…

Baia este un moment tare placut pentru Ayan, inca de cand era un bebe foarte mic, prima oara i-am facut baie cand avea 4 zile, in prima zi cand l-am adus acasa.De atunci nu a existat decat o singura seara in toate cele 4 luni in care nu i-am facut baie si anume ziua in care l-am botezat.Si in zilele cu vaccin i-am facut baie caci nu a patit nimic si eu am un pitic pe creier cum ca nu se poate culca niciodata copilul neimbaiat.Consider ca baia il calmeaza foarte mult, in afara igienei despre care nici nu mai pomenesc aici.
De fiecare data dupa baie este extrem de vesel cat timp ii fac toaleta ( sters, dat cu apa termala pe fata, masaj cu ulei si mai nou gimnastica ) si de vreo 2-3 zile se tot chinuie seara de seara sa-mi povesteasca nu stiu ce anume, cuvintele ii ies mai greu dar el este foarte expresiv si tot lalaie pe „limba” lui, intelegem ca este ceva vesel ceea ce imi povesteste caci lalaiala este insotita de chiotele specifice clar bucuriei.
Poate intelege cineva si-mi spune si mie ce vorbeste copilul cu mine?!! 😀

Astazi e ziua mea, zi frumoasa ca mine…

Astazi, 22 septembrie este ziua mea, este ziua cand implinesc 4 lunite de viata, 4 luni in care am facut si am invatat o groaza de lucruri, 4 luni in care mi-am facut parintii super fericiti si mandri de mine pentru toate progresele pe care le fac.
Azi, la aceasta varsta minunata, nu mai sunt doar un bebe care mananca lapte si doarme non-stop, ci sunt un bebe care pe langa laptic pap si suculete de morcovi, supita de legume si mere rase cu cereale :-D.Nu mai dorm ca blegu’ toata ziua, ci stau treaz mai multe ore si ma joc cu jucariile mele preferate, cant cu mami, fac bicicleta la greu cu picioarele si apuc cu manutele tot ce prind la indemana.Am invatat sa tip tare cand imi spune mami, am invatat sa fac galagie cand nu-mi place ceva, rad din suflet exact ca si un copil mai mare, am invatat sa apuc si sa arunc cu jucariile, mi-am schimbat garderoba si tetinele de la biberoane, stau mereu putin mai ridicat in carucior, ma plimb cu mult mai mult pe afara, incerc sa stau si-n fund dar inca nu-mi iese figura, dar eu perseverez…
Ascult multa muzica, cant si eu cat pot de tare, dau din fund ca as vrea sa dansez si in acelasi timp ma joc cu degetelele mele pe care le iubesc foarte mult acum.
Am 68 cm si 7800gr, stau pe burta, imi ridic picioarele, mi-am descoperit mainile si degetelele, pe mami si pe tati ii cunosc si rad si glumesc cu ei, sunt cam lenes si mi-e greu si lene sa ma intorc dar lucreaza mami si tati cu mine, fac gimnastica zi de zi dupa baita ca sa ma fac viguros si frumos.

La Multe lunite dragul meu Ayan, sa fii sanatos si sa cresti mare si frumos !!! Eu si tati avem si un cadou pentru tine in aceasta zi aniversara:

2 maini copilul are, sa-l ating pe Winnie oare?

Si-a descoperit de 2-3 zile si manutele, se tot uita la ele, se joaca cu degetelele, apuca strans cu cate una pe rand, dar nu stie inca sa si le coordoneze pe ambele.I-am dat in seara asta sa se joace cu un Winnie mic pe care nu-l baga in seama pana azi si surpriza !
Va las sa vedeti singuri in cele 2 video ce afacut Ayan cu ursuletul 😀

iar in video asta eu lesin de ras cat de mult se stramba ca sa reuseasca ceea ce-si propune sa-i faca ursuletului 😀

Noi progrese la 4 luni

Acum ca are 4 luni, Surubelul a inceput sa povesteasca cu mine, a inceput sa stie dupa voce cand il alint si cand ne jucam, intelege altfel toate luicrurile, este un alt copil decat bebele ala mic si nepriceput care nu facea nimic altceva decat sa pape si sa doarma non-stop.Imi place la nebunie ca putem avea o altfel de relatie acum, ne intelegem altfel si fiecare zi ne apropie si mai mult si ne aduce noi progrese.Il ador cand vorbeste cu mine, cand se bucura enorm la alintarile mele la adresa-i si mai ales cand pune in functie „tipatul” ala al lui special, mod de a-si manifesta fericirea si bucuria.
mai nou de la Puichita se facuse Puchita si de la Puchita a ajuns Puchirita 😀 😀 .Imi place la nebunie sa-i zic in fel si chip si sa-l alint. Se vede,nu?

Catelul pufosel si brelocul mititel

Acum 3 ani am cumparat din Italia o geanta maro sa mi-o asortez la niste ghete si-n geanta respectiva erau cadou „din partea casei” 2 catei de plus: unul mare pufosel si unul mic pe post de breloc. Cu cel mare pufosel am dormit toata sarcina dupa-mesele cand eram singura acasa si pe cel mic l-am pus sus pe-o etajera cu jucarii de plus.
Aseara, fiindca este apa calda oprita ( asta este alta poveste pe care trebuie s-o scriu ca tare m-au indignat astia de la apa ) am intarziat cu baia ( deh! pana incalzesti apa, pana pui oalele in baie,etc.) si ne-am jucat cu acei catei.L-am inregistrat pe Puchita ca nu puteam sa scap ocazia asta, ma oftic ca nu avem insa timp sa inregistram cu ceva mai profi ca sa fie si calitative video dar fazele cu el sunt tare spontane si nu vreau sa le pierd.
Daca aveti rabdare merita vazut video 😀

Sarcina in pasi de melc…

M-am gandit de cateva zile sa scriu despre sarcina mea atat de dificila, sa postez cum a decurs fiecare luna in parte si sa atasez si fotografii din timpul acelor zile.
Am avut buna inspiratie sa ma pozez in fiecare saptamana si in feul asta am putut observa cum a crescut Ayan, iar acum cand mi-e dor de clipele acelea mai arunc un ochi, dor e putin cam mult spus pentru ca nu a fost nicio placere pentru mine a fi gravida.Am avut o burtoaie uriasa,m-am ingrasat infiorator, am facut niste vergeturi cumplite, am avut dureri mari , am facut injectii, nu m-am mai putut misca bine si am stat foarte mult in pat.
Cand aud alte femei care imi spun ca lor le-a placut la nebunie sa fie insarcinate ma gandesc cat de norcoase au fost sa aiba asemenea placere.Ma mai uitam si la spital cand mergeam la control ca vedeam cate o graviduta frumoasa de tot, aranjata, viopsita si subtirica foc doar cu o mica burticica in fata.Splendid! Asa poate mi-as fi dorit si eu sa mai fiu gravida inca de nu stiu cate ori, dar in conditiile in care a decurs sarcina mea…mai vreau un alt copil dar nu stiu cine mi-ar putea duce sarcina :D.
Dar a trecut…mai repede decat ma asteptam si singurele momente de care imi este dor sunt clipele in care Puichita mea mica misca ( am uitat deja senzatia aceea de miscare ) .Atat.
Partea frumoasa a inceput cu testul de sarcina cu 2 liniute care au fost nu unul ci 3 teste in total si cu un ” punct ” 🙂

Medicul m-a prevenit ca dupa cele 2 liniute incepe greul, dar am zis ca nah! nu poate fi chiar atat de greu,doar au facut copii miliarde de femei pe lumea asta, insa la mine chiar a fost !
A inceput sa apara nerabdarea, vroiam sa mi se vada burta , sa stie lumea ca sunt gravida ca si cum as fi fost singura de pe Planeta, ulterior am inteles ca nu-i nicio sfaraiala sa ai o burtoaie uriasa pe care s-o cari dupa tine peste tot. 🙂
Primele luni au fost usoare, nu mi-a fost rau, nu m-am ingrasat si Puichita arata cam asa:
la 13 saptamani

la 15 saptamani

la 18 saptamani , de Revelion 😀

la 20 de saptamani

Din luna a 5-a au inceput greutatile,am inceput sa ma ingras, am inceput sa ma umflu, iata si dovada:
la 22 saptamani

la 23 saptamani

Pe masura ce timpul trecea ma umflam si mai mult, cantarul parca se stricase, o luase razna, se tot inmulteau kilogramele, ma miscam din ce in ce mai greu, mi-era imposibil aproape sa mai merg repede, mi-era extrem de greu sa ma mai aplec sa ma inchid la pantofi macar.
Dovezile sunt clare:
la 27 saptamani

la 28 saptamani

la 29 saptamani

la 30 saptamani deja mi-au aparut si primele vergeturi in ciuda faptului ca mi-am dat cu kile de creme antivergeturi , creme profesionale caci doar avusesem la salon, nu?

Din saptamana 32 deja nu ma mai puteam numi om, ci o fiinta deformata total, eram atat de umflata ca nu puteam sa merg decat 2-3 pasi si ma opream
la 32 saptamani

la 33 saptamani , in ziua de Paste, la ai mei parinti acasa rastignita pe un fotoliu

la 34 saptamani aveam burta plina de vergeturi, pe fata ma patasem ingrozitor si aratam ca un monstru, efectiv

Din saptamana 35 eu nu m-am mai miscat din pat, stateam ca o leguma toata ziua si citeam, ma uitam la tv, scriam pe un forum drag mie, vorbeam la telefon si numaram zilnic orele si zilele ce-mi mai ramasesera pana la nastere.
la 35 saptamani

la 36 saptamani

Apogeul a fost atins in ultima si in penultima saptamana anterioare nasterii, aratam ca un animal si nu ca o femeie, eram imensa si umflata cu pompa, nu mai puteam merge deloc, nu mai faceam decat sa stau in pat si sa ma rog din suflet sa treaca mai repede cele 2 saptamani ce-mi mai ramasesera pana la nastere.Eram atat de imensa ca la spital la control ma intrebau cati copii o sa am?! 😀

la 37 saptamani

la 38 saptamani si 4 zile, in ziua in care m-am internat, pe 21 mai 2009

Cred ca nu am exagerat cu nimic cand am spus ca a fost cumplit pentru mine sa duc aceasta sarcina, imi vine sa plec imediat si ma apuca instant un sentiment de greata de multe ori cand aud si-mi spun alte ipocrite insarcinate ca vai ce greu le este in sarcina 😀 si ele sunt vioaie si sprintene, se machiaza si se plimba toata ziua, se vopsesc si stau cu tigara in gura, deci…As fi facut si eu schimb oricand cu ele dar nu m-as fi vaitat in veci ca ce grea este sarcina.Daca a te plimba zilnic, a fuma, a te aranja ca si inainte, a fi vopsita si vesnic prin magazine este greu, atunci eu ce puii mei de sarcina am mai avut?! 😦
Ca sa nu uit sa spun de oribilul de Clexane care m-a terminat psihic, seara de seara injectii in picioare si in maini, mi se ciuruise efectiv toata pielea de pe maini si de pe picioare.Cumplit !!!

Bine ca a trecut si cel mai bine ca nu dureaza totul decat 9 luni ! 🙂 Altfel o luam sigur razna cu creierii, mai ales ca pe Ayan nu-l vazusem macar o data cum arata, ca la toate eco pe care le-am facut isi tinsue manuta pe fata sa nu-l vedem. 🙂
Dar asa cum am spus tuturor si o s-o spun mereu, a meritat tot chinul cu varf si indesat, m-a rasplatit Dumnezeu cu un copil super bun si cuminte, cu un copil dragalas si vesel, in primul rand cu un copil perfect normal si perfect sanatos si pentru asta ii multumesc din suflet Maicii Domnului si consider ca toata sarcina a fost o incercare pe care mi-a dat-o s-o duc la bun sfarsit.Si am reusit victorioasa sa trec prin toate si sa aduc pe lume o bombonica falcoasa pe care o ador.

Parcuri pentru copii= bullshit

Nu pot merge zilnic intr-un parc mare pentru ca se afla la 3 km dus-intors de noi si mi-e destul de greu si dimineata si seara sa bat drumul pana acolo.Astfel incat ieri, m-am oprit cu Puichinstain pe o banca intr-un parculet mai micut de cartier.Sa va spun ce s-a intamplat pe parcusrul a 20 minute cat am stat acolo sa-i dau sa manance:
– au venit 2 aurolaci batrani duhnind a urina si a bautura si mi-au cerut bani, le-am spus ca nu am la mine si ii rog sa plece, au inceput sa se apropie de mine si erau porniti sa puna mana pe carucior sa mangaie copilul :-P, am vazut stele verzi si rosii si albastre de furie…n-au plecat pana n-am tipat la ei
– a venit apoi o tiganca d-aia cu fuste lungi si urat mirositoare care-mi baga sub nasul copilului nush ce pielea mea de aparate vindea ea.I-am spus ca nu ma pasioneaza si sa se care, raspunsul a fost:” ha da da ce doamna, noi n-avem copchii?” A trebuit sa tip si la nenorocita asta si i-am dat si ceva carnuri ca tiganca se luase cu mine la cearta parte in parte si isi facea ambitia sa nu plece de langa caruciorul copilului.Pana la urma i-am spus ca o si pocnesc daca nu se cara cu microbii si mizeria ei de unde traieste.
– au venit dupa plecarea tigancii, bosorogii care vorbeau la blana despre politica ( deh! subiect mult discutat ultimamente ca urmeaza alegerile tocmai in noiembrie 🙂 )
– au aparut si 2 betivance de muieri care s-au luat la cearta cat puteau de tare cu aurolacii deja existenti pe bancile parculetului, astfel incat mi-am bagat puternic picioarele si m-am tirat de acolo.L-am tinut in brate pe Surubel tot drumul sa eructeze ca nu mai puteam de spume si nici sa stau acolo…
Oare ce fac gardienii aia publici? Se plimba toata ziua prin piata si prin parculetul respectiv, taie frunza la caini si nu iau masuri.E parc de copii sau de tiganci si aurolaci?Tara asta de cacao nu ia nicio masura impotriva acestor paraziti betivani care put, vomita pe bancile unde noi stam dimineata cu copilasii curati si aranjati, urineaza pe jos si pute tot parcul de mori si ziua stau cot la cot cu mamicile si copiii si beau, urla, ragaie si urineaza in vazul copiilor.Tara de kkt este asta si conducatorii niste cacoaisti !!

Cine sunt eu in cateva vorbe

Salutare lume, lume, Surubel mi se tot spune… numele meu insa este Ayan Darius, Ayan asa cum a vrut mami, caci inseamna „dar de la Dumnezeu”.Sunt un baietel foarte cuminte ( asta acum cat sunt bebe s-o fac si pe mami fericita putin, lasand-o sa creada ca asa voi fi mereu ), am fost dorit la nebunie de ai mei parinti si desi ma tot programau ei in nu stiu ce zodie sa ma nasc, eu am venit cand am vrut eu pe lume, in zodia gemenilor, am aparut pe 22 mai si am fost aplaudat de tot personalul medical ca eram tare frumusel si sanatos.Si-n parc, in piata, oriunde merg cu mami si cu tati afara, toata lumea vrea sa ma atinga, sa puna mana pe mine si sa ma pupe.Nu e voie sa faca asta cu bebeii si atunci le ascult doar laudele cu privire la dulceata si frumusetea cu care m-a inzestrat Doamne-Doamne. Sunt foarte vesel, imi place la nebunie muzica, ganguresc deja si zambesc mereu.Imi place mult sa ma plimb cu masina lui tati, imi place sa ies tot timpul afara si imi place mult sa fac baita.