Melancolie…dulce nebunie

Azi ploua si e frig…vine toamna…si odata cu ea si melancolia mea blegoasa 😦 .Am crezut ca anul asta ma va ocoli avandu-l pe Ayan in viata mea, dar…nu.Cum incep ploile si vremea cernita imi revin in minte intamplari demult apuse, ma gandesc la momente pe care le-am trait cu ani multi in urma, ma cuget ce s-a intamplat cu anumiti oameni care au trecut prin viata mea si ma apuca asa o nostalgie de nedescris.Chiar azi ma gandeam cum de in fiecare an sistematic ma chinuie de moarte dorul de Grecia, un dor nebun ce ma mistuie cumplit la fiecare inceput de toamna.Cauza?Nici eu nu-mi pot explica de unde atata dor simtit cu fiecare picatura de ploaie ce cade si uda caldaramul.De unde vine dragostea asta a mea dintotdeauna pentru limba, cultura si tot ce tine de Grecia??
Anul asta este deja 1 an si jumatate de cand n-am mai calcat pe pamant grecesc si simt ca ma topesc de dorul marii cu apa limpede si nisip fin, de o tacla cu grecii veseli in timp ce servesc masa la o taverna unde mananc bunatati traditionale ( imi lasa gura apa cu gandul la o portie de saganaki ), de Salonicul meu iubit cu oameni calzi si veseli care vorbesc tare si rad din tot sufletul lor.Si aici nu se potriveste nimic mai bine decat melodia asta a Glikeriei:

Ma tot gandesc ca cel mai bine ar fi ca si Ayan sa stie limba sa poata vorbi cu mine, sa nu las iubirea mea sa se stinga aiurea fara ca el sa inteleaga ce spun cantecele pe care eu le ascult in dementa.Am inceput asadar de cateva zile sa-i vorbesc numai in greaca, el zambeste oricum si totul acum are alta noima cand „te iubesc” s-a transformat in ” s’agapw”, cand „iubitul meu” a devenit ” agapouli mou „, ” inimioare mea” a devenit „kardoula mou” si „puichita mea” este acum zilnic „poulaki mou”.Si povestim zilnic, si-i spun mereu ce si cum, il pregatesc pentru momentul cand am sa-l duc la Salonic sa vada si el cu ochii lui ceea ce eu visez cu ochii deschisi acum.Totul in viata are un inceput…
Si cand te gadesti ca si la mine totul a inceput cu asta :

Eyxaristw gia ola kai 8a’sai panta sto myalo mou mexri thn teleytaia mera ths zwhs moy !!!

De szqwer Publicat în 1

Hai la munte nenisor ca-i aerul mai "dulcisor" !

In weekend-ul ce tocmai a trecut am hotarat sa profitam de ultimele zile de concediu ale lui D.( sotul meu-de acum asa voi scrie despre el ca-i mai simplu ) si sa facem o scurta vacanta ( iar!!! ) la Bran.
Picture 040

Mi-a venit ideea in ziua in care l-am dus pe Ayan la pediatra pentru un control, mergand spre casa cu caruciorul am vazut o masina incarcata full cu o familie ce pleca / venea de la munte si brusc mi s-a facut dor iar de munte 🙂 ( vorba ceea abia ne intorsesem duminica trecuta dintr-o alta vacanta la munte 🙂 ).Zis si facut, ajung acasa la ai mei, ii spun maica-mii ca eu as vrea sa merg vreo 3 zile pe la Bran, ea este de acord sa vina cu noi si uite-ma acasa calcand si impachetand iar pentru Bran.Am cautat la marea repezeala pe net o camera tripla libera in zona si destul de ieftina si am gasit cazare in Tohanul Nou la pensiunea Conacul Domnesc.
Picture 069
Camera a costat 100 ron / noapte, micul dejun 20 ron / persoana si restul am mancat pe la restaurante.Am fost in prima zi la Cheile Gradistei unde au facut aia niste preturi de cazi pe spate si portiile le-au micsorat super mult fata de cum erau candva, am mancat apoi prin Bran.Una peste alta, ne-am simtit super fain, am mai respirat ceva aer curat si ce-i mai important Ayan s-a simtit excelent( dupa cum se poate vedea si din poze ).
Picture 073Picture 078

Singura faza nasoala din toata vacanta a fost frigul de noaptea din camera, frate da un frig…de innebuneai, nu alta :-(.Ne-am imbracat insa gros, Puichita a dormit si cu plapuma si cu paturica de la patutul lui si vad ca s-a descurcat si nu a mai racit.
As fugi saptamanal la munte, as merge mereu acolo sa stau si sa ma rup de nebunia asta din Bucuresti dar…de unde bani si timp liber la nesfarsit?

Picture 021
Picture 026